9,040 matches
-
generații expirate. Comunismul și-a făcut, pur și simplu, de cap. El a impus aproape nestingherit prostia, acea stare generală de degradare pe care nu ne-o putem explica astăzi. Metoda? Ca în orice altă țară comunistă: selecția negativă. Însă reușita a fost categoric mai mare în România, decât în statele în care comunismul s-a lovit de realitatea unei culturi interne consolidate." (Traian Ungureanu, Despre România care a produs Generația Expirată, 13 nov. 2006, "Cotidianul") Liviu Antonesei: Fără îndoială că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
realizează adesea prin intermediul observării membrelor, în special a mâinilor, important membru al vindecării. Chiromanția reprezintă arta de a descifra secretele din palma omului cu două sensuri, mai mult sau mai puțin pozitive, ale cuvântului „secret”: • act care asigură succesul (secretul reușitei este...); • esența unui fenomen, act, lucru, persoane etc. (secretul mâinii frumoase este...). PREZENTAREA secretelor! Modalitățile de prezentare ale tainelor par un paradox, dar secretele există ca să fie dezvăluite: mai întâi, între membrii aceluiași grup, apoi în cercuri din ce în ce mai largi, până când
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
personalitate fără șansă; dacă linia inimii este scurtă, arată o personalitate lipsită de sensibilitate; dacă linia inimii este neclară, arată nehotărâre; dacă linia inimii este o linie lungă și bine desenată, va trimite spre o persoană specială, cu avere și reușită; CENTURA LUI VENUS centura lui Venus 4 formează un arc de cerc între index și auricular arată senzualitate, preferință pentru luxură; dacă centura lui Venus nu este bine desenată semnifică și o personalitate cu succese speciale; dacă centura lui Venus
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
au reuși să ofere o privire de ansamblu satisfăcător asupra a ceea ce a reprezentat "presa catolică" în prima jumătate a secolului al XX-lea. De aceea salutăm cu multă satisfacție apariția prezentei lucrări și îl felicităm pe autorul ei pentru reușita sa istoriografică. Ne aflăm în fața unei lucrări deosebite, care tratează un subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un set de reguli ce condiționează reușita acesteia, dar și pe cea a contrapropagandei 45: diferențierea grupurilor de indivizi care trebuie influențați, stabilirea scopurilor, crearea de organisme care să îndeplinească aceste scopuri, definitivarea formelor de acțiune propagandistică, conceperea unui plan de campanie, crearea unui centru de comandă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea de unificare a presei catolice. În ansamblu, această miză nu a fost însă îndeplinită: nu s-a reușit unificarea publicațiilor și nici a comunității catolice din România. Concurența existentă în rândul publicațiilor catolice și al responsabililor acestora a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abordării diferite a celor două evenimente fiind faptul că primul a fost o manifestare internă, adresată responsabililor și specialiștilor presei din cadrul Bisericii Catolice, pe când cea de a doua (expoziția) era organizată tocmai pentru a se prezenta tuturor dezvoltarea, amploarea și reușitele presei catolice din lumea întreagă; iată una dintre motivații: "Expoziția sărbătorește puterea tiparului catolic din lumea întreagă. Arma Veritatis stă scris în unele colțuri și pe fruntea multor pavilioane"832. Perioada inițială prevăzută pentru desfășurarea acestei manifestări a fost aprilie-octombrie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al Înaltului Cor Episcopesc, ideea este sortită pieririi chiar înainte de a se încerca realizarea ei"911. Imperativul obținerii acordului episcopilor din țară (indiferent
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a insistat pe necesitatea specializării și profesionalizării presei catolice, subliniindu-se că nu exista încă o unitate a glasului, a vocii catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui proiect, era legată de apariția cotidianului în capitala țării, a doua cerință exprima viziunea enunțată de semnatarii documentului asupra catolicismului românesc și se referea la unitatea catolicismului românesc și la importanța laturii naționale a acestuia 916. Așadar, acest punct
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
societățile de editură înființate cu scopul de a sprijini presa bună a Bisericii Catolice 918 să contribuie cu o parte materială însemnată (sau chiar cu întregul lor capital) la înființarea și dezvoltarea acestui cotidian. Trebuiau mobilizate pentru a contribui la reușita planului și alte societăți culturale, cum ar fi AGRU și Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș (ASTRA Maramureșană) în scopul de "fortificare și accentuare a catolicismului românesc"919. Pentru îndeplinirea scopului enunțat anterior, s-a mizat pe înțelegerea necesității
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
clasică a Bisericii Catolice 933. Apariția cotidianului Albina, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp (aproximativ 3 ani) în urma unor diverse discuții polemice între ierarhii din România și cu o intervenție directă (inclusiv financiară) a Vaticanului, a reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat. El a dispărut foarte repede (în loc să se dezvolte), dar a arătat intenția Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicația viitoare"934. Alocarea fondurilor necesare apariției unui cotidian catolic la București a avut succes ca urmare a cererilor monseniorului Gabor. Chestiunea a fost prezentată Papei, care a decis susținerea financiară a acestui proiect pe parcursul a trei ani; în eventualitatea reușitei lui, finanțarea ar fi continuat pentru o perioadă mai lungă de timp935. Gabor a trimis multiple adrese către Vatican, în care a prezentat situația presei catolice din România, concepția sa privind dezvoltarea acesteia, dar și soluțiile concrete care ar fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca formularea unei păreri așteptate, utilizându-se toate mijloacele de expresie prin care se poate ajunge la opinia publică, cum sunt presa, broșurile sau manifestele, amvonul, filmul, radiodifuziunea și în sfârșit zvonul șoptit din gură în gură". Același autor condiționa reușita propagandei de apropierea acesteia de adevăr; ea trebuie să se adreseze oamenilor obișnuiți și să nu aibă un caracter oficial. Un alt cercetător care a analizat raportul dintre mase și propagandă a fost sociologul francez Gustave le Bon (Învățămintele psichologice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest document se fac numeroase precizări despre presa catolică românească, încă de la începuturile ei până în momentul realizării respectivului raport, care avea rolul de a prezenta participanților din întreaga lume situația presei catolice de la noi din țară, cu particularitățile, problemele și reușitele sale. Încă din preambulul acestei prezentări se face o precizare menită să particularizeze și să individualizeze evoluția presei catolice românești, care aparține pe de o parte catolicilor de rit unit, greco-catolic și celui latin: "Întrucât în timpul Renașterii România cunoaște o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fascicolo 59, f. 690-710. 812 "Așadar Excelența Voastră va binevoi să-și dea silința cu toată grija și zelul caracteristice, astfel încât, chiar și în această națiune, jurnaliștii și publiciștii catolici să vrea să acorde sprijin și să coopereze la fericita reușită a congresului viitor și să dorească de asemenea, dacă circumstanțele o vor permite, să trimită și un reprezentant. La cele de mai sus, v-aș ruga să mă țineți informat în mod adecvat cu privire la pașii făcuți în acest sens și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască să-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f. 710). 820 Iată răspunsul organizatorilor cu privire la raportul întocmit de nunțiu referitor la pregătirile pentru participarea reprezentanților din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-i îndrumeze să răspundă cât mai potrivit la toate greutățile ce se aduc împotriva sfintei noastre credințe. Începutul s-a făcut deja prin tipărirea de cărți răzlețe fie prin Biblioteca religiosă sau Biblioteca populară catolică. Dar pentru o mai bună reușită în această direcție, subscrișii au socotit că este nevoie de o organizare a muncii și de o unire a puterilor, fiindcă munca e grea și puterile puține" (Ibidem). 982 Institutul..., p. 2. 983 Lumina creștinului, iulie-august 1926, p. 108. 984
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lui a fost să vadă până unde merge, cât ține raționalitatea eroului, plasându-l în acest scop în împrejurări anormale, și atribuindu-i reacții absolut firești. Trăsătura definitorie a distopiilor Desperado (spre deosebire de Jonathan Swift, cu Țara Cailor, de pildă) este reușita imaginației, care face ca terifiantul să ne pară atrăgător. Cine citește Lanark (Alasdair Gray) părăsește cu mare părere de rău lumea romanului, ar vrea să zăbovească în ea și se întoarce recitind și revizuind prima lectură. Zăbava și relectura însoțesc
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt excesiv de preocupați de revelații interioare și nu se mai mulțumesc cu simple fapte. Când Lodge încearcă să ignore Fluxul conștiinței și mai că se îneacă în vârtejuri de incidente, e un Desperado tipic, în căutarea unei abordări originale. O reușită este Nice Work, care reunește intrigă (incidente într-o ordine inteligibilă), umor, realism și psihologie. În unele capitole chiar stoarce câte un strop de compasiune. În mod obișnuit detașat de personaje, Lodge reușește să se implice în încurcăturile lui Robyn
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Recunosc că astfel de categorisiri ale scriitorilor sunt o etapă necesară, dar nu mă simt în largul meu când sunt categorisit. N-am încercat niciodată să fiu scriitor străin. Mi-am dorit să fiu scriitor englez. S-ar putea ca reușita mea să se bazeze tocmai pe faptul că n-am izbutit ce mi-am pus în gând. LV. Poezia ta se clădește pe sensiblitate. Privești și notezi. Nu te confesezi. Îți manevrezi cititorul, îl faci să-ți exploreze imaginația. Poezia
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Această metamedicină operează, clarificând din exterior. Filosofia, ca atribut al acestui complex și responsabil domeniu, operează în interior, potențând intuiția, observația, calmul, încrederea în obiective și finalități, comprimând timpul aflării soluției medicale și ținând mereu trează precauția, responsabilitatea și pasiunea reușitei. Paralel, filosofia medicinei, invocată de toți creatorii de școli medicale, distanțează și dispersează necunoscutul, animă studiul și, împreună , luminează în onoare profesia de medic. Dar, de obicei, despre medicină se spune că e știință și artă. Aceste trăsături sunt atât
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nuanțat în filosofia artei și în arta propriu-zisă: dragostea de om, pasiunea creării, gândirea dinamică, reflexiunea, conexiunile: sensibilitate afectivitate, inteligență conștiință, contemplare - experiment, revelație - experiență. Medicina și arta sunt 11 viață, ipostaza umană edificată estetic și etic. Vibrarea emoțională a reușitei medicale e similară celei artistice și filosofice din crearea ideilor. Medicina ca filosofie - știință - artă, extinde și adâncește sfera umanului, ilustrând partea sa de mister. Coexistența lor este osmotică, înțelepciunea încoronându-le pe toate. Când poetul latin Juvenal afirma el
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dezvoltarea ei reflectată în practici, concepție și rezultate, medicina mesopotamiană a iradiat nu numai în tot Orientul Apropiat și Mijlociu spre Armenia, Arabia, Golful Persic, litoralul mediteranian ci și în tot spațiul european și asiatic. Câteva milenii de căutări și reușite, de creații și proiecte, de fructificare și îmbogățirea experienței au contribuit activ la renumele medicilor dintre Tigru și Eufrat, solicitați la marile curți domnitoare și nu numai, confirmând universalitatea medicinei, ideile ei în continuă expansiune. Prezența atâtor maladii în lumea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
supreme ocrotitoare și vindecătoare ca sub ochiul lor mobilizator și veșnic treaz, prin profesia de medic să poți ajunge la starea de grație, de fericire, respectând acest jurământghid profesional și uman, fiindu-i „credincios“, stare de spirituală continuă, potențată de reușitele profesionale. La fericire și la căile de ajungere la ea, au gândit toți filosofii, școlile și curentele filosofice elene. La fericire, gândește toată lumea chiar când nu-i corespunde cu strădania. Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]