10,783 matches
-
câte o formă de tradiție și cultură și de cuviință provincială"61. Cum era de așteptat, nu toate opiniile consonează în aprecierea provinciei ca factor de cultură. Câteva voci au negat orice merite grupărilor literare sau presei regionale ceea ce a stârnit reacții prompte, mai ales că ancheta s-a desfășurat tocmai în paginile unei publicații departe de faima capitalei. Surprinde obstinația cu care un învățător orădean devine avocat al provinciei - "biata cenușăreasă" - a cărei cauză o pledează contra Bucureștiului - "capitală inexistentă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Roma pentru a fi judecat de împăratul Nero în primăvara anului 61, șărpăria mozaică din oraș îl ia la rost pe zurbagiu spunîndu-i la 29,22: ,,Dar vrem să auzim părerea ta, pentru că știm că partida aceasta pretutin- deni stîrnește împotrivire.”, acuzîndu-l la 24,5 că: ,,pune la cale răzvrătiri printre toți iudeii de pe tot pămîntul, este mai marele partidei Nazarinenilor”, adică să înțelegem și noi după propria minte: pe unde apărea el și ai lui se aprindea para focului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
am primit din Iudeea nici o scrisoare cu privire la tine, și n-a venit aici nici un frate, care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine. Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că știm că partida aceasta pretutindeni stîrnește împotrivire.»” Dacă Saul spune că nu și-a pîrît nemuțul în-seamnă că undeva, în acele vremuri, ivriții cloceau la foc mocnit ceva gînduri turbate împotriva romanilor iar apostolul zurbagiu era bănuit de clevetiri de femeie bătrînă. Zicerea ivriților din Roma
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
asemenea apucături. Ajungînd sub oblăduire siriană și auzind riga de năravurile josnice ale ivriților de a ,,colecta” de la masculicii Neamurilor cît mai multe prepuțuri, le-a oprit ne-mernica prădăciune printr-un decret dat în anul 170 î.e.n. Mare supărare a stîrnit zapisul sirian în lumea întunecaților mozaici, punîndu-se ei pe o răzmerită, la început cu gura, apoi și cu sabia, ajungînd să se rupă de regatul Siriei în anul 142 î.e.n. cînd au devenit un stat independent condus de rabinii macabei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de către un mozaic sau netăiat împrejur, este hulă și trebuie pedepsită cu moartea: ,,7,32 Atunci preoții cei mai de seamă și fariseii au trimis niște aprozi să-l prindă’’. Aceștia îi ascultă cuvîntările lui dar nu îl arestează ceea ce stîrnește mînia fariseilor și saduceilor. Ili are o discuție aprinsă cu iudeii în Templu și aceștia vor să-i facă seama arun-cînd cu pietre în el dar reușește să scape. ,,10,22 În Ierusalim se prăznuia atunci praznicul Înoirii Templului. Era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
celor vechi unde mai găsim cîte ceva fărîme de informații despre adevărata noastră istorie. Iordanes a scris Getica pe la anii 550 și în paragraful 132 ne spune că în anul 376, o mulțime de geți și goți, fugind de groaza stîrnită de fioroșii huni, și-au găsit liniștea la sud de Istru unde împăratul get al imperiului roman de răsărit Valens, le-a dat sălaș în Moesia, adică Bulgaria de azi. Cum împăratul își iubea religia strămoșească, i-a poftit pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Al. I. Cuza, ziarul francez „Messager du Midi”nota că poporul român oferise „o strălucită probă a voinței sale de a fi unită sub aceeași autoritate” iar dubla alegere „a pus capăt tuturor îndoielilor cu privire la dorințele românilor”. Dubla alegere a stârnit o reacție puternică și în lumea diplomatică. Imperiul Otoman solicită intervenția armată în Principate în timp ce dubla alegere a fost apreciată pozitiv de către statele favorabile unirii. Dubla alegere a fost recunoscută de cele șapte mari puteri în cadrul Conferinței de la Paris (1859
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din muzică.― (Le Corbusier 1971) În arhitectură, lăsând deoparte detaliile de decorare a suprafețelor clădite, ochiul omenesc este influențat, În primul rând, de raportul dintre volumul construit și acela al spațiului care Îl adăpostește. Modul de repartiție a greutăților va stârni În el sentimentul frumosului, al echilibrului, al armoniei, sau nu. Luând omu l ca etalon, așa cum au făcut-o de altfel și În antichitate, dar folosind o altă lege a creșterii organice, aceea care i-a permis să afle numărul
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul spiritual, modelul pieței poate provoca orientarea ființei spre alegerea întregului, poate susține trecerea ei către celălalt înțeles al libertății. Diversitatea religioasă a lumii va putea fi citită
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală a elefantului și a orbilor, cearta dintre credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de a celorlalți referitoare la divin. Adusă la zi, parabola nu s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertate superficială, de vreme ce se referă doar la aspectul cel mai exterior și mai particular al persoanei noastre. E de așteptat ca gustul nostru pentru libertate să nu se mai mulțumească atunci doar cu fărîma libertății de tip individual, să fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea, o îndeamnă să restabilească ordinea nivelurilor de ființă. Sau să renunțe la universalul pe care se întemeiază. A considera că formele de cultură decid în ce privește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai adesea figură proastă, opresivă, e polul negativ al ființei noastre, e tot ce poate fi mai străin de Unul divin. Dar poate fi ceva cu totul străin de acest Unu, lăsat complet în afara lui? Diatribele împotriva trupului în sine stîrnesc mereu senzația inconfortabilă de incompletitudine metafizică. Cînd gîndim libertatea după modelul alegerii ori după cel al separării de condiționări (al căror simbol este trupul), această libertate rămîne incompletă, lasă ceva în afara ei, menține o exterioritate față de care ea se definește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Karl Popper a criticat cu o metodică necruțare inanitatea sau mizeria istoricismului : pretenția de a descoperi sau impune legi ale dezvoltării istoriei, care îi decid traiectoria viitoare. în modernitatea tîrzie, ideologiile care dau mersului istoriei un sens previzibil, unic, sigur stîrnesc o împotrivire larg, dacă nu unanim împărtășită. După un anumit (auto)portret mesianic, intelectualul cu rol public ar fi luat, în modernitatea clasică, locul sacerdotului pentru a construi sensuri ale istoriei. Tot el le va deconstrui critic în modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
rituale, tehnice), de modurile cum a putut fi gîndită distanța dintre absolut și lume. Avem șansa de a ne privi propria credință simultan din perspectiva angajării interioare și de la nivelul descriptiv al empiriei și al logicii religioase. Această întîlnire poate stîrni întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă cu realul concret, te eliberează de atitudinea apologetică, îți ascut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept oglindă în care conștiința religioasă își analizează comportamentul, fără ca reflexia ce rezultă de aici să se crispeze în reformism dogmatic. în sfîrșit, științele religiei pot, ele înseși, să ne stîrnească o salutară reacție apofatică, purificatoare atunci cînd, în loc să își păstreze neutralitatea, se transformă în orizont explicativ pentru obiectul lor. Atunci cînd definesc religia prin funcția ei ideologică ori socială, cînd o subsumează structurii binare a gîndirii, cînd îi dau mobiluri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
englez"4. Publicarea operelor sale importante a fost realizată în 1689. Scrisoarea despre toleranță și cele Două tratate despre cârmuire au apărut anonim, și numai Eseu asupra intelectului omenesc a apărut sub numele lui John Locke. Lucrările sale politice au stârnit vii dezbateri în Anglia, fiind analizate și discutate critic, dar Locke nu a recunoscut public paternitatea lor. Cu toate acestea, el a participat la dezbateri, scriind în apărarea ideilor sale, și a supravegheat îndeaproape publicarea unor noi ediții ale tratatelor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
spune unii, există de cînd lumea. Fără îndoială, dar nu cred s-o fi împins cineva atît de departe ca noi. În ea se exprima, se exacerba, voința de a forța istoria, pofta de a păși în istorie, de a stîrni ceva nou cu orice preț. Frenezia era la ordinea zilei"48. Reacțiile negative față de generația lui Eliade au fost, îndeosebi în deceniile trei și patru ale veacului trecut, cu asupra de măsură. Au fost aruncate în discursul public al presei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în ultima vreme? cine dintre autorii români întreține un dialog consistent, nu la nivel de exegeză, cu filosofii de aiurea? Însă dincolo de neliniștea privitoare la posteritatea lui Noica, nu atît de rodnică precum am fi vrut, nu încetează să ne stîrnească interes biografia celui și-a trăit anii din urmă ai vieții la Păltiniș, un loc foarte asemănător cu cel în care s-a retras, tot în amurgul existenței sale, Heidegger. Omul și opera constituie, și în cazul lui Noica, un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în particulele, în vocabulele, în gramatica și în sinteza oricărei limbi"55. O poveste, răspîndită chiar de Noica, situa începuturile cercetării sale asupra rostului cuvintelor limbii române undeva prin deceniul patru al secolului trecut, iar cel ce i-ar fi stîrnit preocuparea pentru "calapoadele de gînd pe care s-au croit cuvintele" ar fi fost nimeni altul decît Mircea Vulcănescu. Continuînd în fond intuițiile și spiritul schițelor celui din urmă, Noica fără să uite vreo clipă că problema esențială a filosofiei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească oportunitate și nu un iminent pericol". Însă excursul de filosofie politică din Repere teoretice în biopolitică a fost stîrnit de prezumția lui Jean-Luc Nancy privind paternitatea foucauldiană a noțiunii de biopolitică (v. cartea: La création du monde ou de la mondialisation, 2002), Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a acestui episod sau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ceea ce părea deja o formă de impostură, căci nu putea avea un nivel școlar prea avansat. Ulterior ea a devenit, după formulările propagandei, un pionier al chimiei românești, caracterizare și mai exagerată 11. O sursă a antipatiei pe care o stârnea poate fi legată, cel puțin implicit, de acest aspect. Treptat, se remarcă "o tendință extensivă spre omnicompetență, caracteristică atribuită până atunci numai soțului ei"12. Această evoluție se accentuează progresiv: "Începând cu 1982 eroizarea Elenei Ceaușescu va marca etapa autonomizării
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
presei specifice i-a revenit 43. Probabil că ea a reușit să se impună în România interbelică tocmai pentru că era femeie, fiind neobișnuit ca semenele sale să se manifeste pe scena socială. Deci până să devină celebră, Ana Pauker nu stârnea bănuiala că ar putea reprezenta un partid ilegal. Fiind probabil bine apreciată, a urmat, între anii 1927-1928, școala de cadre de conducere a Cominternului de la Moscova, ceea ce a lansat-o pe scena internațională. "Devenise o figură centrală a comunismului, instructoare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]