64,222 matches
-
abrogat legile referitoare la sentințele nedeterminate pentru a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii ai societății prin săvârșirea unei infracțiuni, iar prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nedeterminate pentru a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii ai societății prin săvârșirea unei infracțiuni, iar prin instituirea unei pedepse se restabilește
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii ai societății prin săvârșirea unei infracțiuni, iar prin instituirea unei pedepse se restabilește echitatea. Filosofi precum Herbert Morris, John Finnis și Jeffrie Murphy subscriu teoriei avantajelor injuste 121. De exemplu, Morris arată că legea penală are ca efect conferirea de beneficii societății, pentru că nu trebuie să se permită încălcarea drepturilor individuale atâta timp cât anumite acte sunt interzise. În scopul de a beneficia de neîncălcarea drepturilor individuale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare, atunci când o persoană încalcă legea, dar continuă să beneficieze de protecția drepturilor individuale, dobândește un avantaj nepermis față de cei care respectă legea. Pedeapsa, se arată, este justificată deoarece înlătură acest avantaj nemeritat și reechilibrează balanța avantajelor și îndatoririlor 122. Teoria avantajelor injuste a fost contestată de cei care susțin că prin aceasta se modifică însăși natura infracțiunii. De exemplu, nedreptatea violului nu consistă în principal în obținerea unor avantaje nepermise față de cei ce respectă legea. De asemenea, este dificil de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
infracțiunii. De exemplu, nedreptatea violului nu consistă în principal în obținerea unor avantaje nepermise față de cei ce respectă legea. De asemenea, este dificil de arătat că infractorii și-au "dorit" într-un sens real să obțină pedeapsa. În plus, deși teoria avantajelor nepermise poate fi considerată o teorie ideală pentru justificarea pedepsei, apare întrebarea dacă poate fi efectiv aplicată în societatea actuală. Cu alte cuvinte, cei ce comit infracțiuni chiar dobândesc un avantaj injust 123? Teoriile care pun accentul pe blamul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în principal în obținerea unor avantaje nepermise față de cei ce respectă legea. De asemenea, este dificil de arătat că infractorii și-au "dorit" într-un sens real să obțină pedeapsa. În plus, deși teoria avantajelor nepermise poate fi considerată o teorie ideală pentru justificarea pedepsei, apare întrebarea dacă poate fi efectiv aplicată în societatea actuală. Cu alte cuvinte, cei ce comit infracțiuni chiar dobândesc un avantaj injust 123? Teoriile care pun accentul pe blamul public ce însoțește pedeapsa reprezintă un punct
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
obțină pedeapsa. În plus, deși teoria avantajelor nepermise poate fi considerată o teorie ideală pentru justificarea pedepsei, apare întrebarea dacă poate fi efectiv aplicată în societatea actuală. Cu alte cuvinte, cei ce comit infracțiuni chiar dobândesc un avantaj injust 123? Teoriile care pun accentul pe blamul public ce însoțește pedeapsa reprezintă un punct de cotitură în gândirea penală. În mod tradițional, penaliștii considerau că blamul public care însoțește aplicarea unei pedepse stigmatizează persoanele condamnate și constituie o piedică în calea reintegrării
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
blamul public care însoțește aplicarea unei pedepse stigmatizează persoanele condamnate și constituie o piedică în calea reintegrării lor în comunitate. De asemenea, acesta era considerat ca fiind și una din cauzele pentru care aceștia continuau să săvârșească infracțiuni. Potrivit noilor teorii însă, dacă se răspunde la actele infracționale prin manifestarea dezaprobării, indivizii sunt încurajați să-și recunoască greșelile, să aibă remușcări și să facă eforturi pentru a se abține pe viitor de la o asemenea conduită. Susținătorii acestor teorii consideră că pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
infracțiuni. Potrivit noilor teorii însă, dacă se răspunde la actele infracționale prin manifestarea dezaprobării, indivizii sunt încurajați să-și recunoască greșelile, să aibă remușcări și să facă eforturi pentru a se abține pe viitor de la o asemenea conduită. Susținătorii acestor teorii consideră că pedeapsa văzută ca mijloc de reeducare nu cere din partea infractorului decât ca acesta să accepte consecințele faptelor sale. Diferența dintre cele două abordări constă în faptul că în cazul teoriile bazate pe dezaprobarea publică se cere o judecată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe viitor de la o asemenea conduită. Susținătorii acestor teorii consideră că pedeapsa văzută ca mijloc de reeducare nu cere din partea infractorului decât ca acesta să accepte consecințele faptelor sale. Diferența dintre cele două abordări constă în faptul că în cazul teoriile bazate pe dezaprobarea publică se cere o judecată morală din partea infractorului. De altfel, blamul public este o componentă importantă a gândirii retributiviste. Așa cum scria Andrew von Hirsch: "meritul și pedeapsa se pot baza pe o idee mult mai simplă, folosită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că noțiunea de blam nu poate fi exprimată verbal sau simbolic în mod adecvat și că relele tratamente trebuie să exprime în mod corect dezaprobarea socială. James Fitzjames, un judecător din Anglia Victoriană, este deseori citat ca susținător al acestei teorii, el exprimându-și astfel punctul de vedere referitor la pedeapsă: Cred că este de dorit ca infractorii să fie urâți și ca pedepsele pe care la suferă să izbutească să redea această ură, și pentru a justifica acest lucru, atât
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în efectele pe care le are aceasta asupra infractorului, considerând că pedeapsa are ca efect reintegrarea infractorului în cadrul comunității în același mod în care penitența îl reintegrează pe cel care o face în comunitatea din cadrul bisericii 129. Principala dificultate a teoriilor bazate pe merit este lipsa unui principiu care să determine stabilirea pedepsei corespunzătoare. Ele stabilesc o scală a pedepselor pornind de la cea mai severă, închisoare pe viață sau moartea, iar apoi în mod proporțional pedepse pentru infracțiunile mai ușoare. Prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
detenție scurte și la liberări condiționate. Dacă pentru cea mai gravă infracțiune este prevăzută pedeapsa capitală, în mod proporțional vor fi stabilite perioade lungi de detenție și pentru infracțiunile mai puțin grave. O altă acuzație se referă la faptul că teoriile retributive bazate pe merit nu acoperă de fapt problema meritelor într-o societate injustă, ignorând factorii sociali cum sunt sărăcia și discriminarea și pornind de la prezumția că toți oamenii beneficiază de șanse egale 130. De asemenea, aceste doctrine nu țin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Cu alte cuvinte, utilitarismul justifică pedeapsa prin referire la efectele sale benefice ori la consecințele ei. În acest sens, se spune despre teoria utilitaristă este o teorie consecințialistă, o teorie care consideră că doar consecințele bune sau rele ale unui act au valoare morală. Izvoarele concepției utilitariste pot fi găsite în antichitate, unde gânditori precum Platon sau Cicero erau preocupați de natura și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Cu alte cuvinte, utilitarismul justifică pedeapsa prin referire la efectele sale benefice ori la consecințele ei. În acest sens, se spune despre teoria utilitaristă este o teorie consecințialistă, o teorie care consideră că doar consecințele bune sau rele ale unui act au valoare morală. Izvoarele concepției utilitariste pot fi găsite în antichitate, unde gânditori precum Platon sau Cicero erau preocupați de natura și scopul pedepsei. Platon credea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Cu alte cuvinte, utilitarismul justifică pedeapsa prin referire la efectele sale benefice ori la consecințele ei. În acest sens, se spune despre teoria utilitaristă este o teorie consecințialistă, o teorie care consideră că doar consecințele bune sau rele ale unui act au valoare morală. Izvoarele concepției utilitariste pot fi găsite în antichitate, unde gânditori precum Platon sau Cicero erau preocupați de natura și scopul pedepsei. Platon credea că pedeapsa trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
individualizate și extrem de capricioase care se aplicau la sfârșitul secolului al VII-lea. Din dorința de a corecta această situație, de a asigura maximul de protecție pentru indivizi și maximum de fericire pentru cât mai mulți oameni, primii susținători ai teoriei prevenirii au propus tratarea infractorilor condamnați în conformitate cu o scală a pedepselor bine stabilită, o anumită pedeapsă pentru o anumită infracțiune astfel ca "cei puternici să nu poată spera mai mult că vor scăpa nepedepsiți, atunci când îi tratează cu violență, îi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de la săvârșirea unor fapte asemănătoare"139, iar Thomas Hobbes considera că "ne este interzis să pedepsim cu vreun alt gând decât acela de a-l îndrepta pe cel care a greșit ori de a-i îndruma pe alții"140 Susținătorii teoriei pedepsei ca prevenire disting între prevenirea individuală și specială. Prevenirea specială se referă la împiedicare celui care deja a săvârșit o infracțiune să recidiveze, iar cea generală se referă la prevenirea potențialilor infractori să săvârșească vreo faptă prin stabilirea pedepselor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fiecare infracțiune în parte. Prevenirea generală se face sub forma impunerii de pedepse prin legislație considerând că aceste sancțiuni vor împiedica sau vor preveni săvârșirea faptelor respective. Întrebarea care se ridică aici este dacă într-adevăr prevenirea funcționează? Criticii acestei teorii susțin că, s-a dovedit în mod empiric, că pedeapsa nu are efecte de prevenire individuală. De asemenea, cercetările au demonstrat că pedeapsa capitală nu are un efect mai puternic decât închisoarea pe viață. Referitor la efectul de prevenire al
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o urmeze calculând raportul dintre plăcere și durere. În cazul în care stabilește că riscul pedepsei cântărește mai greu decât câștigul urmărit, un potențial infractor, după o analiză rațională, va alege să nu încalce legea. Susținătorii opiniei adverse consideră această teorie nerealistă, replicând că oamenii rămân devotați legii, nu deoarece se tem de legea penală, ci ca un rezultat al reținerilor de natură morală și al normelor de conduită. Infractorii, argumentează ei, nu fac alegeri raționale, ci acționează în urma instabilității emoționale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fapt susțin întreaga structură a sistemului penal în vigoare, sunt încă dezirabile. Prevenirea este scopul principal al sancțiunilor impuse de stat. Dată fiind dezvoltarea noastră istorică și tradiția noastră, încercarea de a respinge sau de a da la o parte teoria prevenției nu poate fi făcută fără a ne expune la un oarecare risc. Perceperea omului ca o creatură orientată înspre valori are rădăcini adânci. Bineînțeles nu putem nega că omul face alegeri. Dacă acest lucru este adevărat, pare rezonabil să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
face alegeri. Dacă acest lucru este adevărat, pare rezonabil să presupunem, de asemenea, că el cântărește, corect sau incorect, consecințele comportamentului său. Iar acest lucru nu se aplică și în cazul alegerii de a încălca sau nu încălca legea 142? Teoriile referitoare la reeducare consideră că pedeapsa trebuie orientată spre prevenirea viitoarelor delicte, încercând să se evite, prin intermediul acesteia, ca cel care a încălcat legea penală să recidiveze. Aceste teorii au cunoscut o puternică ascensiune în a doua parte a secolului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în cazul alegerii de a încălca sau nu încălca legea 142? Teoriile referitoare la reeducare consideră că pedeapsa trebuie orientată spre prevenirea viitoarelor delicte, încercând să se evite, prin intermediul acesteia, ca cel care a încălcat legea penală să recidiveze. Aceste teorii au cunoscut o puternică ascensiune în a doua parte a secolului al XIX-lea, deși la bază dezvoltă o veche idee represivă, care consideră că delincvenții pot fi nu doar pedepsiți, ci și constrânși să fie mai buni. În antichitate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin pedepsirea persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat sau, cel puțin, poate fi reținut și alții nu mai sunt stânjeniți, astfel justiția este susținută și binele onorat), atunci răzbunarea este legală 146." Punctul forte al acestor teorii este individualizarea pedepsei și tratarea individului astfel încât acesta, în momentul în care este eliberat din închisoare să își modifice comportamentul într-un mod satisfăcător. Pentru că cele mai multe teorii susțin determinarea pedepsei în funcție de faptă, când de fapt autorul este cel care trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
susținută și binele onorat), atunci răzbunarea este legală 146." Punctul forte al acestor teorii este individualizarea pedepsei și tratarea individului astfel încât acesta, în momentul în care este eliberat din închisoare să își modifice comportamentul într-un mod satisfăcător. Pentru că cele mai multe teorii susțin determinarea pedepsei în funcție de faptă, când de fapt autorul este cel care trebuie sancționat, teoria dezvoltată de școala juridico-penală sociologică propune deplasarea accentului pus în dreptul penal de la faptă la autorul acesteia. Reeducarea, intimidarea și neutralitatea sunt consecințe esențiale și posibile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]