9,311 matches
-
atât în SUA cât și peste hotare în legătură cu diverse proiecte științifice și economice, legate de uzul energiei nucleare. Pentru Israel, devenit stat independent în 1948 și unde s-a stabilit și sora sa, Emma, Teller a nutrit o simpatie deosebită. Ziaristul israelian Michael Karpin susține în cartea sa „Bomba din subsol” () că vreme de douăzeci de ani, Teller a consiliat Israelul, în probleme de energie nucleară în general, și în particular privind construirea unei bombe cu hidrogen. În 1952, Teller și
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
care a dus la Războiul de șase zile. El a afirmat și că nu va aștepta cu acest raport până ce această țară va efectua prima experiență atomică, deoarece el apreciază că o astfel de experiență nu va avea loc. Afirmațiile ziaristului Michael Karpin cu privire la arma atomică israeliană nu au fost confirmate de oficialitățile americane și au fost dezmințite de autoritățile israeliene competente. Teller a fost consultat adesea și în legătură cu proiecte civile ale economiei israeliene. De pildă a fost dintre cei care
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
este intens supravegheat. Munca jurnaliștilor se dovedește a fi dificilă în acești ani. Informațiile primite din țară se dovedesc a fi doar zvonuri, însă BBC lasă la o parte subiectele care nu pot fi verificate. Totuși redacția a trimis și ziariști în țară. După moartea lui Ceaușescu, libertatea de mișcare a oferit BBC-ului posibilitatea de creștere rapidă. S-au angajat primii reporteri locali, oferind un gen de radio modern și introducând în grila de programe interviuri cu politicieni, reportaje, documentare
BBC România () [Corola-website/Science/315061_a_316390]
-
de Presă, ediția a IX-a, din 27 mai 2008, premiu câștigat de Mihaela Enache și Roxana Dumitrescu. Echipa care a realizat Radiojurnalul de la ora 7.00 a primit Premiului Clubului Român de Presă pentru emisiune de știri radio. Ordinul Ziariștilor, clasa I aur, a fost acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști pentru contribuția adusă la dezvoltarea presei române și impunerea deontologiei în emisiunile radiofonice, cu ocazia aniversării a 80 de ani a postului Radio România.
Radio România Actualități () [Corola-website/Science/315059_a_316388]
-
2008, premiu câștigat de Mihaela Enache și Roxana Dumitrescu. Echipa care a realizat Radiojurnalul de la ora 7.00 a primit Premiului Clubului Român de Presă pentru emisiune de știri radio. Ordinul Ziariștilor, clasa I aur, a fost acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști pentru contribuția adusă la dezvoltarea presei române și impunerea deontologiei în emisiunile radiofonice, cu ocazia aniversării a 80 de ani a postului Radio România.
Radio România Actualități () [Corola-website/Science/315059_a_316388]
-
normal acestea ar fi fost arse pentru a împiedica răspândirea bolii). Hainele infectau întregul trib. Același lucru s-a întâmplat și în alte sate din America de Sud. În Jungla Amazoniana astăzi mai trăiesc câteva sute de triburi. Câțiva oameni politici și ziariști cred că Pădurea Amazoniana nu este proprietarea brazilienilor ci a umanității. Al Gore a zis în 1989: „Contrar credinței brazilienilor, Amazonia nu este proprietarea lor, ea aparține tuturor”. Există o dezbatere privind această în presă, guvernul și societatea braziliană care
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
(ebraică:צבי ינאי , născut Sandro Toth, 9 iunie 1935, Pescara, Italia - 2013) a fost un cărturar și gânditor autodidact, ziarist și autor popularizator al științei israelian, originar din Italia dintr-o familie cu rădăcini ebraice și maghiare. Considerat în rândurile israelienilor ca un fel de "Domnul Știință", a editat vreme de 20 de ani revista „Mahshavot” („Gânduri”) a companiei IBM
Tzvi Yanay () [Corola-website/Science/315250_a_316579]
-
Radio Antena C". Ține un curs de măiestrie jurnalistică studenților de la Departamentul respectiv al Universității Libere Internaționale (ULIM) din Chișinău. Activitatea de publicist a lui Val Butnaru a fost evidențiată în mai multe rânduri: este desemnat câștigător al topului "10 ziariști ai anului" organizat de clubul de presă din Chișinău (1995, 1996, 1997), recunoscut ca"managerul care a înregistrat cele mai mari succese în domeniul presei" (1998), i s-a acordat Diploma de merit a Uniunii Jurnaliștilor din Moldova și Diploma
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
Congres al Comandanților". In anul 1915, în traducerea pedagogului Ion I. Onu apare cartea "“Cercetașii”", ediția în limba română a celebrei "“Scouting for Boys”" de Baden-Powell. Atât la înființare, cât și de-a lungul timpului au susținut mișcarea profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni (Gheorghe Munteanu Murgoci, Gheorghe D. Mugur, Gheorghe Adamescu, Nicolae Iorga, Constantin Costa-Foru, Simion Mehedinți, Ion Simionescu, Ion G. Duca, Alexandru Borza). Alte personalități au contribuit ca cercetași, printre ei regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
(n. 9 septembrie 1912, Vălenii de Munte - d. 7 iulie 1989, Freiburg im Breisgau) a fost un scriitor, poet, ziarist și eseist român. s-a născut la 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, județul Prahova. Urmează cursurile școlii primare în orașul natal, apoi Liceul Militar și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Debutează la revista "Floarea
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
născut pe 18 noiembrie 1952 la București. A urmat liceul "Dimitrie Cantemir" și clasa a XII-a la liceul "Ion Luca Caragiale" din București, pe care l-a absolvit în 1971 cu media 10 la bacalaureat. Dorea să devină marinar, ziarist sau arheolog însă a intrat la teatru din prima încercare și a absolvit I.A.T.C. (actuala Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”) secția Actorie în 1975 la București, clasa prof. Sanda Manu și Geta Angheluță
Vlad Rădescu () [Corola-website/Science/318773_a_320102]
-
Hurt Locker") este un film american de război, apărut în 2008. Acțiunea este plasată în Războiul din Irak, și urmărește un grup de geniști ai armatei americane. Filmul este regizat de Kathryn Bigelow, scenariul fiind scris de Mark Boal, un ziarist american care a fost detașat pe front în anul 2004 și a urmărit la fața locului acțiunile geniștilor. În rolurile principale sunt Jeremy Renner, Anthony Mackie și Brian Geraghty cei trei făcând parte dintr-o echipa de geniști ai armatei
Misiuni periculoase () [Corola-website/Science/318789_a_320118]
-
cu moartea (antologie), 2012 Premiul Liviu Rebreanu al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru românul Diminețile castelanei, Editura StudIs 2014 Premiul filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014 pentru românul Diminețile castelanei Premiul al II-lea al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2015 pentru volumul de publicistica Mai români mai europeni. Colaborare constantă la publicațiile "Confesiuni" din Târgu-Jiu, "Conexiuni" și "Mesagerul literar-artistic", sporadic "Răsunetul cultural și Mișcarea Literară" din Bistrița. Victor Știr
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
o epidemie de gripă spaniolă l-a lăsat cu studiile neterminate și cu o sănătate șubredă. Între 1919 și 1923 a satisfăcut stagiul militar, după care a mers la Paris, unde a lucrat ca funcționar de bancă, agent de asigurări, ziarist. A debutat în literatura în 1926 cu românul "Brulebois". Este remarcat și motivat de succes. În anii următori publică "Dus-întors" ("Aller-retour"), "Masă îmbuibaților" ("La Table aux crevés"), "Stradă fără nume" ("La Rue sans nom"), "Iapa verde" ("La Jument verte"), aceasta
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
Miceștii de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud. A urmat cursurile Universității „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Poet, jurnalist (corespondent pentru Radio România Actualități în Bistrița-Năsăud și director al cotidianului Mesagerul de BN), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Debut literar în revista” Tribuna” de Cluj, cu poezii, 1964. Publică în revistele: „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața studențească", „Familia”, „România literară”, „Litera Nordului”, „Transilvania”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Minerva", „Amfiteatru”, „Ateneu” etc. A publicat volumele: Vicleana vânătoare, Editura
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
naștere, pe 22 octombrie 2007, împreună cu Societatea Culturală "Ploiești - Mileniul III" și cu Colegiul Național "„Ion Luca Caragiale”", fundația a organizat sărbătorirea centenarului, cu care ocazie Editura "Ploiești - Mileniul III" a lansat monografia "Ion Grigore, Destinul unui dascăl" scrisă de ziaristul și scriitorul Ioan Groșescu și volumul postum " Viața și eu - confrați umoriști", conținînd 1531 epigrame selectate și ordonate de autor. Peste numai un an, aceiași editură a publicat și volumul de peste 400 de pagini de "Memorii" ale profesorului. Manuale pentru
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
Stelian Popescu (n. 18 februarie 1875, Lacu Turcului, județul Prahova - d. 1953, Spania) a fost un jurist, om politic și ziarist român. A fost deputat în mai multe rânduri. A fost Ministru de Justiție în Guvernul Take Ionescu (17 decembrie 1921 - 19 ianuarie 1922), Guvernul Barbu Știrbey (4 - 20 iunie 1927), Guvernul Ion I.C. Brătianu (7) (22 iunie - 24 noiembrie 1927
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
I.C. Brătianu (7) (22 iunie - 24 noiembrie 1927) și Guvernul Vintilă I.C. Brătianu (24 noiembrie 1927 - 9 noiembrie 1928). A condus ziarul "Universul" între anii 1915-1945, transformându-l într-unul dintre cele mai citite ziare din perioada interbelică. Fiind un ziarist de dreapta, a imprimat această conduită și ziarului, ceea ce i-a atras numeroase adversități, mai ales din partea ziarelor social-democrate sau socialiste, de tipul ziarului "Adevărul". A criticat guvernările din epocă, a intrat în conflict cu regele Carol al II-lea
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
a refugiat în Elveția, conducerea ziarului rămânând în mâinile unuia dintre ginerii săi, Ion Lugojanu. După al Doilea Război Mondial, în România, a fost judecat și condamnat în contumacie la detenție grea pe viață. Fusese inclus în „lotul celor 14 ziariști”, alături, printre alții, de Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic și Radu Gyr. Toți erau acuzați că "„prin articolele de ziare, broșuri sau conferințe, s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste sau au contribuit prin acțiunea lor la susținerea unui
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
și era regizat de Jean-Christophe Averty. În 1981, a fost realizată o nouă ecranizare românească a cărții, în regia lui Stere Gulea. Au interpretat actorii români Cornel Ciupercescu (Frâncu Teleac), Zoltán Vadász (boierul Gorj), Maria Bănică (Stilia, “celebrissima”), Ion Caramitru (ziaristul), Octavian Cotescu (impresarul), Marcel Iureș (Orfanik), Ovidiu Iuliu Moldovan (revoluționarul Hociotă), Adrian Mazarache (agentul secret Friecke), Irina Petrescu (contesa), Dorel Vișan (Partenie), Paul Lavric (Ionas), Flavius Constantinescu (Tomuț) și András Csiky (viceguvernatorul). Vocea care interpretează bucățile de operă este a
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]
-
depresie a cuprins-o și în timpul șederii în Anglia. La vârsta de 24 ani ea s-a căsătorit cu scriitorul și dramaturgul Yosef Bar Yosef, de care a divorțat după trei luni. Doi ani mai târziu, s-a măritat cu ziaristul și redactorul de televiziune Itzhak Livni, cu care a conviețuit vreme de trei ani, și cu care a rămas, și după divorț, în relații de bună prietenie până la sfârșitul vieții. În anul 1978 a născut un băiat, Idó, din relația
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
cercetările pe care Moreau le face pe insulă, mai ales după ce acesta zăvorăște interiorul complexului, fără a explica motivul. La un moment dat, Prendick își amintește că a auzit de Moreau, care fusese un medic londonez eminent înainte ca un ziarist să dea în vileag oribilele experimente pe care le făcea în domeniul vivisecției. În ziua următoare, Moreau începe să lucreze asupra unei pume, ale cărei urlete înfiorătoare îl determină pe Prendick să plece în junglă. În plimbarea sa, el dă
Insula doctorului Moreau () [Corola-website/Science/321285_a_322614]
-
Asia Mică, în principal cei din Smirna, au emigrat în Creta, aducând cu ei dialectele, obiceiurile și bucătăria specifice. Deși persoanele expulzate au suferit foarte mult, au existat lideri greci și turci, precum și unele cercuri politice internaționale, care, conform mărturiei ziaristului britanic Bruce Clark, au considerat omogenizarea etnică a celor două state ca un eveniment pozitiv, care a crescut stabilitatea acestor două națiuni. Totuși deportările forțate au ridicat uriașe probleme sociale, politice și de drept. Există de exemplu în Turcia o
Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia () [Corola-website/Science/320737_a_322066]
-
mare incendiu, iar proprietățile grecilor au fost jefuite. Modul în care a izbucnit incendiul este disputat până în ziua de zi. Dacă unele surse condamnă armata turcă pentru incendierea orașului, altele consideră că a fost vorba de un accident. Istoricul și ziaristul britanic Arnold J. Toynbee a afirmat că a vizitat regiunea și a văzut satele grecești incendiate. Mai mult chiar, Toynbee a afirmat că soldații turci au incendiat în mod deliberat și individual fiecare casă. Faptul că doar cartierele grecilor și
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
rămășițele a numeroși libanezi și militanți palestinieni uciși înainte de începerea războiului. Analistul specialist în probleme de apărare, Ben Moores, a estimat că 600-900 de persoane din cadrul organizației Hezbollah și din cadrul Gărzii Revoluționare din Iran au murit în timpul conflictului. Con Coughlin, ziarist la Daily Telegraph, a relatat că dificultatea în stabilirea numărului exact al victimelor a fost creată și de încercările organizației Hezbollah de a ascunde întinderea reală a pierderilor. Citând un „oficial superior însărcinat cu securitatea”, el a scris: „Hezbollah-ul este
Războiul din Liban din 2006 () [Corola-website/Science/321636_a_322965]