90,618 matches
-
și Farmaciei 1974-1978. Redactor-șef al Institutului Național al Publicațiilor medicale (PZWL) 1983-1986, de unde a fost înlăturat în urma represiunilor politice. A pus bazele propriei firme de redactare a textelor - Agenția de Servicii Literar-Artistice (AULA) 1987, urmând să fie transformată în Editura AULA(1990- ). A lucrat și ca medic privat 1994-2010. Cercetător științifico-didactic în Departamentul de Stiințe Umaniste UKSW 2000- , profesor asociat 2010- Fondatorul și directorul studiilor postuniversitare de Editură Contemporană UKSW 2000- Președinte al Departamentului de Editură și Critică de text
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
textelor - Agenția de Servicii Literar-Artistice (AULA) 1987, urmând să fie transformată în Editura AULA(1990- ). A lucrat și ca medic privat 1994-2010. Cercetător științifico-didactic în Departamentul de Stiințe Umaniste UKSW 2000- , profesor asociat 2010- Fondatorul și directorul studiilor postuniversitare de Editură Contemporană UKSW 2000- Președinte al Departamentului de Editură și Critică de text la Institutul de Filologie polona UKSW 2005- ,Membru al Asociației Literaților Polonezi 1970-1983, Asociația Scriitorilor polonezi 1989- , Comisia de Frazeologie a Comitetului de Lingvistică PAN 2003- A obținut
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
să fie transformată în Editura AULA(1990- ). A lucrat și ca medic privat 1994-2010. Cercetător științifico-didactic în Departamentul de Stiințe Umaniste UKSW 2000- , profesor asociat 2010- Fondatorul și directorul studiilor postuniversitare de Editură Contemporană UKSW 2000- Președinte al Departamentului de Editură și Critică de text la Institutul de Filologie polona UKSW 2005- ,Membru al Asociației Literaților Polonezi 1970-1983, Asociația Scriitorilor polonezi 1989- , Comisia de Frazeologie a Comitetului de Lingvistică PAN 2003- A obținut bursa și premiul „Tadeusz Borowski” 1976, Medalia „Janusz
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
Olsztyn. În anul 2009 a început din nou să predea la Universitatea din Varșovian, Secția de Lingvistică Aplicată. S-a făcut cunoscut de asemenea în calitate de editor al „Operelor alese” poetice ale cunoscutului satirist Janusz Szpotański, în privat prietenul său, pentru editura londoneză Plus (editura poloneză din anul 1990, editura digitală în anul 2010 http://monika.univ.gda.pl/~literat/szpot/index.htm). Întreaga bibliografie a muncii sale până în anul 2001 (259 poziții) este cuprinsă în cartea „Nu este fără însemnătate...lucrări
Zygmunt Saloni () [Corola-website/Science/329426_a_330755]
-
2009 a început din nou să predea la Universitatea din Varșovian, Secția de Lingvistică Aplicată. S-a făcut cunoscut de asemenea în calitate de editor al „Operelor alese” poetice ale cunoscutului satirist Janusz Szpotański, în privat prietenul său, pentru editura londoneză Plus (editura poloneză din anul 1990, editura digitală în anul 2010 http://monika.univ.gda.pl/~literat/szpot/index.htm). Întreaga bibliografie a muncii sale până în anul 2001 (259 poziții) este cuprinsă în cartea „Nu este fără însemnătate...lucrări oferite Profesorului cu
Zygmunt Saloni () [Corola-website/Science/329426_a_330755]
-
să predea la Universitatea din Varșovian, Secția de Lingvistică Aplicată. S-a făcut cunoscut de asemenea în calitate de editor al „Operelor alese” poetice ale cunoscutului satirist Janusz Szpotański, în privat prietenul său, pentru editura londoneză Plus (editura poloneză din anul 1990, editura digitală în anul 2010 http://monika.univ.gda.pl/~literat/szpot/index.htm). Întreaga bibliografie a muncii sale până în anul 2001 (259 poziții) este cuprinsă în cartea „Nu este fără însemnătate...lucrări oferite Profesorului cu ocazia jubileului de 15000 zile
Zygmunt Saloni () [Corola-website/Science/329426_a_330755]
-
perioada analizată. Lucrări traduse în limbile: germană, italiană și greacă. • Trente-trois Tours à son turban - piesă de teatru (martie 2003 ), regizor Boubacar Ibrahim Dambagi; • L'Année de l'éclipse (Anul Eclipsei) - roman (2001) ; • La Prière de la peur (Rugăciunea Fricii) - roman, Editura La Différence (1997) ; Le Chant du lys et du basilic (Cântecul crinilor și al busuiocului) - roman, Editura J.-C. Lattès (1990), a doua ediție publicat la Editura La Différence (1998); • Sultanes sans royaume (Sultani fără regate) - piesă de teatru ; • Frères
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
teatru (martie 2003 ), regizor Boubacar Ibrahim Dambagi; • L'Année de l'éclipse (Anul Eclipsei) - roman (2001) ; • La Prière de la peur (Rugăciunea Fricii) - roman, Editura La Différence (1997) ; Le Chant du lys et du basilic (Cântecul crinilor și al busuiocului) - roman, Editura J.-C. Lattès (1990), a doua ediție publicat la Editura La Différence (1998); • Sultanes sans royaume (Sultani fără regate) - piesă de teatru ; • Frères musulmans, frères féroces. Voyage dans l'enfer du discours islamiste (Frăția Musulmană, frați feroci. Călătorie în infernul
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
l'éclipse (Anul Eclipsei) - roman (2001) ; • La Prière de la peur (Rugăciunea Fricii) - roman, Editura La Différence (1997) ; Le Chant du lys et du basilic (Cântecul crinilor și al busuiocului) - roman, Editura J.-C. Lattès (1990), a doua ediție publicat la Editura La Différence (1998); • Sultanes sans royaume (Sultani fără regate) - piesă de teatru ; • Frères musulmans, frères féroces. Voyage dans l'enfer du discours islamiste (Frăția Musulmană, frați feroci. Călătorie în infernul discursurilor islamiste ) - eseu (2002); • Les mensonges des intégristes (Minciunile Fundamentaliștilor
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
s-a mutat în Suedia. După ce a locuit o vreme la Stockholm s-a mutat la Paris și apoi la Atena, după care s-a reîntors în Turcia în anul 1984. Și-a început cariera ca editor. A deținut o editură în Ankara care i-a fost închisă în momentul arestării sale. Ömer Zülfü Livaneli și-a publicat în anul 1978 prima carte de povestiri. Cartea, care avea titlul "Arafat’ta Bir Çocuk" ("Un copil în Purgatoriu"), a fost tradusă în
Ömer Zülfü Livaneli () [Corola-website/Science/330936_a_332265]
-
perioada în care acesta locuia în străinătate. Romanul "Bir kedi, bir adam, bir ölüm" ("O pisică, un bărbat, o moarte") a câștigat premiul Romanul "Yunus Nadi" în anul 2001. Dreptul de publicare a fost cumpărat în numeroase țări, printre aceste edituri numărându-se și editura "Edition Gallimard" din Franța. "Mutluluk" ("Fericire"), care este cea de-a patra operă a scriitorului, a ajuns la masele largi din Turcia și și-a câștigat supranumele de "roman cult". Romanul, pentru care drepturile de autor
Ömer Zülfü Livaneli () [Corola-website/Science/330936_a_332265]
-
locuia în străinătate. Romanul "Bir kedi, bir adam, bir ölüm" ("O pisică, un bărbat, o moarte") a câștigat premiul Romanul "Yunus Nadi" în anul 2001. Dreptul de publicare a fost cumpărat în numeroase țări, printre aceste edituri numărându-se și editura "Edition Gallimard" din Franța. "Mutluluk" ("Fericire"), care este cea de-a patra operă a scriitorului, a ajuns la masele largi din Turcia și și-a câștigat supranumele de "roman cult". Romanul, pentru care drepturile de autor au fost cumpărate în
Ömer Zülfü Livaneli () [Corola-website/Science/330936_a_332265]
-
care este cea de-a patra operă a scriitorului, a ajuns la masele largi din Turcia și și-a câștigat supranumele de "roman cult". Romanul, pentru care drepturile de autor au fost cumpărate în 14 țări, a fost publicat la editura "Gallimard" din Franța, iar în aprilie 2006 a fost aleasă cartea lunii în 2000 de librării din Franța. "Mutluluk" a fost premiat de catre cel mai mare lanț de librarii din lume , numit "Barnes & Noble" cu premiul acordat anual ce poartă
Ömer Zülfü Livaneli () [Corola-website/Science/330936_a_332265]
-
profesorilor Sorin Ilfoveanu, Florin Mitroi, Vasile Grigore. În 1998 este numit Lector la Universitatea Națională de Arte București, Departamentul de pictură. Din 2003 este Doctor în Arte Vizuale cu teza - "Elemente de gramatică a imaginii vizuale artistice-Sintaxa imaginii", publicată la editura Printech, 2004, ISBN 9737180909. Între 2005-2009 ocupă postul de Conferențiar la Universitatea Națională de Arte București, Departamentul de pictură. Din 2009 primește titlul de profesor universitar. În perioada 1995 - 1996 - Coordonează Atelier 35 din cadrul Uniunii Artiștilor Plastici din România, București
Cătălin Bălescu () [Corola-website/Science/330906_a_332235]
-
Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”. Fiul lui Nichita Bantoș și al Agafiei (născută Bâlici). Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de filologie (1973). Colaborator și conducător al unor subdiviziuni redacționale la: Radioteleviziunea Moldovenească (1973-1981), Editura Cartea Moldovenească (1981-1982), ziarul „Tinerimea Moldovei” (1982-1986), revista „Moldova” (1986-1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk, fondează revista de știință și cultură „Limba Română”, prima publicație din istoria Basarabiei ce poartă în titulatură numele corect al limbii noastre
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
demersuri ce au fost în final încununate de succes. A încetat din viață în anul 2002 după o îndelungată suferință. Florica Mitroi a debutat în anul 1966 în revista literară "„Luceafărul”" și editorial în 1969 cu volumul "“Rugăciune către Efemera”" ( Editura pentru literatură universală ), volum pentru care i s-a decernat "Premiul Uniunii Scriitorilor". A mai publicat două volume de poezie, "“Diapazon”" (1973) și "“Între Cer și Pământ”" (Cartea românească, 1976 , Premiul Uniunii Scriitorilor). Mitroi a atras atenția criticii literare încă
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
Buruiană, director, Daniel Uncu, redactor șef, Adrian Bobu, secretar general de redacție. Săptămânalul este condus de echipa Mihai Antonescu, redactor șef, Petru Berteanu, redactor șef adjunct, Bogdan Țană, secretar general de redacție. Ziarul devine caustic, ironic, agresiv. Din luna aprilie, Editura Observator publică și un al doilea săptămânal - "Ceaușescu - săptămânal hebdomadar", o publicație umoristică, satirică, ce își propunea să concureze "Cațavencu", săptămânal de la care venea Mihai Antonescu. Echipa redacțională a fost compusă din Șerban Comănescu, caricaturistul Cristian Avram-Malaxa, colaboratori ca poetul
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
caricaturistul Cristian Avram-Malaxa, colaboratori ca poetul și caricaturistul Traian Furnea, Valentin Boeru, Th. Denis Dinulescu. Săptămânalul "Observator" capătă un profil de magazin. Confruntat cu dificultăți financiare și administrative, Octav Buruiană încearcă redresarea publicației printr-o asociere cu Lucian Cornescu-Ring și editura Grațielei Bîrlă. Proiectul nu devine concret și "Observator" își încetează apariția. Octav Buruiană a renunțat la orice activitate de presă și a devenit președintele "Asociației Naționale a Investitorilor din România - ANIR" Dupa o severă suferință, Octav Buruiană a încetat din
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
este o colecție de povestiri pescărești scrise de Mihail Sadoveanu, care a fost publicată pentru prima oară în volum în anul 1928 de către Editura Cartea Românească din București. Unele ediții ulterioare ale colecției au fost completate cu câteva povestiri ce provin din volumul "Priveliști dobrogene" (1914). Colecția de povestiri pescărești "" a fost rescrisă și politizată de Sadoveanu în perioada proletcultistă, rezultând un roman nou
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
pescuitul au rămas o patimă, cum spun țăranii noștri”". Mihail Sadoveanu a scris câteva povestiri pescărești în anii '20 ai secolului al XX-lea, pe care le-a adunat într-un volum intitulat "Împărăția apelor" și tipărit în 1928 de către Editura Cartea Românească din București. „Vrăjitorul de șerpi”, una dintre povestirile din acest volum, descrie o întâmplare povestită prin anul 1927 de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești într-o ședință a Academiei Române, la care a participat și Sadoveanu. Povestitorul ar fi mărturisit public
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
în timp ce se afla într-o luntre la pescuit pe lacul Snagov. Brătescu-Voinești a scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Editura Cartea Românească, București, 1929). Pornind de la aceeași întâmplare, Ion Pillat a scris poezia „Vrăjitorul de șerpi” pe care a publicat-o pentru prima dată în volumul "Caetul verde" (Editura Cartea Românească, București, 1932), cuprinzând versuri scrise în perioada 1928-1932. Această
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Editura Cartea Românească, București, 1929). Pornind de la aceeași întâmplare, Ion Pillat a scris poezia „Vrăjitorul de șerpi” pe care a publicat-o pentru prima dată în volumul "Caetul verde" (Editura Cartea Românească, București, 1932), cuprinzând versuri scrise în perioada 1928-1932. Această întâmplare l-ar fi inspirat pe Mircea Eliade în scrierea nuvelei „Șarpele” (1937). Unele ediții tipărite în anii '40 ai secolului al XX-lea au completat volumul "Împărăția apelor
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
completat volumul "Împărăția apelor" cu alte patru povestiri („Pe Dunărea veche”, „Taine”, „Popas” și „Diavolul Bălții”) adăugate între capitolele „Singurătăți” și „Vrăjitorul de șerpi”. Toate cele patru povestiri adăugate ulterior proveneau din volumul "Priveliști dobrogene" (Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, București, 1914). O parte dintre povestiri („Pescuitul cu undița”, „Despre instrumentele și despre norocul pescarilor”) au fost incluse apoi, alături de alte povestiri cu subiect asemănător, în volumul "Povestiri pentru vînători și pescari", publicat în 1956 de Editura de Stat
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Grafice și Editură Minerva, București, 1914). O parte dintre povestiri („Pescuitul cu undița”, „Despre instrumentele și despre norocul pescarilor”) au fost incluse apoi, alături de alte povestiri cu subiect asemănător, în volumul "Povestiri pentru vînători și pescari", publicat în 1956 de Editura de Stat pentru literatură și artă (ESPLA) din București. Cartea a fost reeditată ulterior fie în varianta sa originală, fie în varianta adăugită. Temele principale ale acestui volum sunt descrierea naturii și trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
cu blagoslovenia iubitului de Dumnezeu Episcop al Sfintei Episcopii a Buzăului Chiriu Chesarie, în noiembrie 1834 - și un Apostol tipărit la Sibiu în timpul Înaltului Împărat al Austriei, Francisc Iosif I. Cărțile sunt scrise în limba română cu litere chirilice. (2003, editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, monografia „Manasia (Ialomița) contribuții monografice” profesor dr. Sorin Geacu și pr. Adrian Scărlătescu). Parohia a posedat în trecut 9 ha teren arabil și s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Legea Fondului Funciar pentru 9,32
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]