90,618 matches
-
proiecte culturale 1. Călătorie pe un ciob de stea, poezii- lansat 10 apr 2010, recenzii, Eugen Dorcescu, Calistrat Costin, Mara Paraschiv, Victor Munteanu, Vasile Spiridon, Ioan Neacșu. 2. În umbra lui Sisif- versuri, 2009, prefață Theodor Răpan, publicat și la Editura online Semănătorul. 3. Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie Liviu Apetroaie. 4. Cazier incomplet- poezii, editura Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Eugen Dorcescu, Calistrat Costin, Mara Paraschiv, Victor Munteanu, Vasile Spiridon, Ioan Neacșu. 2. În umbra lui Sisif- versuri, 2009, prefață Theodor Răpan, publicat și la Editura online Semănătorul. 3. Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie Liviu Apetroaie. 4. Cazier incomplet- poezii, editura Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21, 24 de autori lirici 7. Broșura, “Aud materia plângând”- aniversare George Bacovia, ArtBook, 2012 8
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
2011 A treia carte. Poezii. selecție Cristina Ștefan, 2012 Antologie de versuri și proză, Lira21, 2013, ArtBook. Antologiile Revistei Singur și ale Cenaclului Virtualia din Iași Antologia Cenaclului Lira21, 2015, lansarea cu apariție la TVR cu Tudor Călin Zarojanu Publicări Editura on-line Semănătorul- volumele: - În umbra lui Sisif- versuri, 2009 Șapte povestiri rurale- proză scurtă, 2010 Caz clasat- nuvelă, 2010 Cele mai frumoase 100 de poezii din Lira21, 2010 Articole din Jurnal de lectură- Recenzii, 2009, 2010 Iulia Oniță- Un sculptor
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Cenaclului Lira21 cu 5 antologii selectate a 550 de pagini și zeci de debuturi literare, promovează literatura contemporană a scriitorilor consacrati, membri ai cenaclurilor, emisiuni TV, lansări de carte în Bacău și București, colaborări cu alte cenacluri din țară și edituri. Premii:Premiul USR, pentru debut în critica literară, 2014, USR, FIL BACĂU Premiul pentru Poezie, la Festivalul George Bacovia, Revista Plumb, 2013 Premiul concursului revistei Dunărea de jos Galați, Premiul juriului la concursuri organizate de Cenaclul Lira21, poezie și proză
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
literară, 2014, USR, FIL BACĂU Premiul pentru Poezie, la Festivalul George Bacovia, Revista Plumb, 2013 Premiul concursului revistei Dunărea de jos Galați, Premiul juriului la concursuri organizate de Cenaclul Lira21, poezie și proză. Premiul Alexantru Moșescu, Festivalul Titel Constantinescu, 2015, Editura Rafet, Ramnicu Săra Premiul USR, Fil Bacău, pentru volumele Culegătorii de flori și Buletin cu illustrate, 2016. „Călătorie pe un ciob de stea ( Editura Fundaței Culturale Cancicov, 2010, Bacău) de Cristina Ștefan - o carte de debut (în poezie) de o
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
la concursuri organizate de Cenaclul Lira21, poezie și proză. Premiul Alexantru Moșescu, Festivalul Titel Constantinescu, 2015, Editura Rafet, Ramnicu Săra Premiul USR, Fil Bacău, pentru volumele Culegătorii de flori și Buletin cu illustrate, 2016. „Călătorie pe un ciob de stea ( Editura Fundaței Culturale Cancicov, 2010, Bacău) de Cristina Ștefan - o carte de debut (în poezie) de o deloc surprinzătoare maturitate (autoarea a trecut pragul a cinci decenii de viață). Cele cincizeci și nouă de titluri nu sunt datate, însă în dispunerea
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
orașul său natal, Sibiu, unde îndeplinește mai multe funcții pe plan cultural: director al Teatrului de Stat din Sibiu (1970-1974), președinte al Comitetului pentru Cultură al jud. Sibiu (1974-1979), redactor la revista "Transilvania" (1979-1990), director al Casei de Presă și Editură „Transpres” (1990-1995) și director al Editurii Imago din Sibiu (din 1991). În anul 1995 este numit, prin concurs, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. A desfășurat o bogată activitate publicistică, debutând în 1966 în paginile revistei "Steaua
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
mai multe funcții pe plan cultural: director al Teatrului de Stat din Sibiu (1970-1974), președinte al Comitetului pentru Cultură al jud. Sibiu (1974-1979), redactor la revista "Transilvania" (1979-1990), director al Casei de Presă și Editură „Transpres” (1990-1995) și director al Editurii Imago din Sibiu (din 1991). În anul 1995 este numit, prin concurs, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. A desfășurat o bogată activitate publicistică, debutând în 1966 în paginile revistei "Steaua" și colaborând ulterior la revistele "Tribuna
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
la secția de artă și de critică literară a revistei "Tribuna" (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și îndeplinește în perioada 1970-1971, alături de Augustin Buzura, postul de secretar general de redacție. În 1972 se transferă la Editura Dacia din Cluj, unde ocupă prin concurs postul de redactor-șef (1972-1980). Este numit apoi director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1 octombrie 1980 - 31 decembrie 1987) și redactor-șef adjunct al revistei "Steaua" (1988-1999). A început să predea începând
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
contra ordinii sociale, dar a fost achitat din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
achitat din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
revistei "Luceafărul", colaborând apoi cu articole și studii despre cultura românească veche și modernă și despre spiritualitatea ortodoxă românească la "Gazeta literară", "România literară", "Ateneu", "Scînteia", "Scînteia tineretului", "România liberă", "Săptămîna", "Flacăra", "Viața studențească" ș.a. În 1990 devine director al Editurii Roza Vânturilor, care va publica lucrările unor scriitori ca Nichifor Crainic și Mircea Eliade, prefațate de Dan Zamfirescu. În anul 1994 devine profesor la Facultatea de Teologie-Litere a Universității din Târgoviște. A fost ales membru al Academiei Oamenilor de Știință
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
București (absolvită în 1946). A debutat ca publicist cu un articol despre André Malraux în "Studentul român" (1946), unde va fi secretar de redacție în 1947-1948. A lucrat ca redactor la "Jurnalul de dimineață" (1946-1947), la Agerpres (1948-1950) și la Editura Tehnică (1950-1951), șef al Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor la revista "Magazin istoric" (1969-1973). A debutat editorial cu fantezia pentru copii "Călătorie în Univers" (1953), apoi
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
Codreanu. Interesat de situația musulmanilor, el a condus la mijlocul anilor '80 revista Jihad, publicată în Italia și susținută de Ambasada Iranului de la Roma. A tradus mai multe cărți despre Islam, atacând de mai multe ori statul Israel. El a fondat editura "Edizioni all'Insegna del Veltro", în care a publicat studii de simbolism tradițional, traduceri comentate ale filozofilor greci, studii de istorie medievală și contemporană. În catalogul editurii sunt prezenți autori precum Julius Evola, Corneliu Codreanu, Johann von Leers și Savitri
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
cărți despre Islam, atacând de mai multe ori statul Israel. El a fondat editura "Edizioni all'Insegna del Veltro", în care a publicat studii de simbolism tradițional, traduceri comentate ale filozofilor greci, studii de istorie medievală și contemporană. În catalogul editurii sunt prezenți autori precum Julius Evola, Corneliu Codreanu, Johann von Leers și Savitri Devi, lucrări ale istoricului revizionist Robert Faurisson și chiar și câteva text ale unor autori de formație marxistă precum Costanzo Preve și Ghennadi Ziuganov. Începând din 2004
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
comuna Sălcuța (1954-1961), Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1961-1965) și apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1965-1970). După absolvirea facultății a lucrat ca lector la Centrala Cărții (1970-1971), instructor la Direcția Literaturii și Publicațiilor, sectorul Edituri, din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1971-1981), cercetător la Muzeul Literaturii Române și redactor și secretar de redacție la revista "Manuscriptum" (1981-1989), publicist-comentator la revista "Academica" (1990-1991), redactor responsabil al "Analelor Academiei Române" și șef al Biroului de presă al Academiei Române
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
Craiova (1938-1940), Liceul „Gh. Șincai” din București (1941-1949) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1949-1953), obținând licența în 1953. După absolvirea facultății a lucrat în domeniul editorial, ocupând diferite funcții redacționale la Editura pentru Literatură, apoi redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani de viață, redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Criticul literar a fost distins în anul 1990 cu Premiul Herder. Legătura sa cu poezia
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
1941-1949) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1949-1953), obținând licența în 1953. După absolvirea facultății a lucrat în domeniul editorial, ocupând diferite funcții redacționale la Editura pentru Literatură, apoi redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani de viață, redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Criticul literar a fost distins în anul 1990 cu Premiul Herder. Legătura sa cu poezia datează din anii liceului. A făcut parte
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
a Universității din București, secția limba și literatura română (1949-1953), obținând licența în 1953. După absolvirea facultății a lucrat în domeniul editorial, ocupând diferite funcții redacționale la Editura pentru Literatură, apoi redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani de viață, redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Criticul literar a fost distins în anul 1990 cu Premiul Herder. Legătura sa cu poezia datează din anii liceului. A făcut parte, ca elev, din cenaclul literar din
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
obținând licența în 1953. După absolvirea facultății a lucrat în domeniul editorial, ocupând diferite funcții redacționale la Editura pentru Literatură, apoi redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani de viață, redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Criticul literar a fost distins în anul 1990 cu Premiul Herder. Legătura sa cu poezia datează din anii liceului. A făcut parte, ca elev, din cenaclul literar din Craiova, condus de Elena Farago (1945-1947), debutând cu versuri în
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
asemenea, prof univ. arh. Romeo Ștefan Belea s-a aflat printre cei prezenți la concursuri internaționale de arhitectură: Prof. univ. arh. Romeo Ștefan Belea a desfășurat și o activitate publicistica remarcabilă, concretizata în volumul „Desenul în Arhitectură, Construcții și Urbanism” - Editură Tehnică, 1962, în articole și intervenții în ziare și reviste românești și străine, interviuri și convorbiri la Radio și Televiziune, conferințe, etc. De-a lungul timpului, pentru întreaga sa muncă în domeniile de arhitectură, proiectare și construcții a fost distins
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
cale de vreo 20 de kilometri, pe un ger de crăpau pietrele. Toată noaptea stăteau acolo, mâncau ceva, beau apă sau ceai cald din termos, apoi se întorceau acasă, ca doi prieteni de-o viață”, mai povestește Răzvan Mateescu de la Editura Mateescu, care a fost prieten de familie cu familia lui Lehmann. În perioada 8-13 martie 1937, Carl Lehmann a făcut o școală de schi, la Sâmbăta, în Munții Făgărașului, ca instructor. Din 1936 a fost angajat de O.N.T. Brașov
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
grad I (1979-1992) și șef de atelier (1985-1992). Între anii 1982 și 1985, a coordonat activitatea de „Cercetare și Proiectare Ajutate de Calculator” (CPAC) la nivel național. În această perioadă (1982) a publicat cartea " Abordarea ierarhic structurată și informatica", în Editura Academiei Române, carte din seria abordărilor orientate pe obiecte și care combină o asemenea abordare cu programarea structurată, bazată pe în 1966, promovată ulterior de Dijkstra și Warnier. Astfel, se propun în final două metode originale de proiectare a obiectelor artificiale
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]