89,637 matches
-
ajutat să o susțină pentru o perioadă scurtă de timp. Într-o scrisoare din 15 noiembrie 1845 către poetul și prietenul său Thomas Holley Chivers a promis, „voi face o avere din asta”. Chiar și așa, publicația și-a încetat apariția în mod oficial cu un ultim număr publicat în 3 ianuarie 1846, care a inclus o declarație de rămas bun: După ce a preluat controlul deplin al "Broadway Journal", Poe a cerut sprijinul prietenilor săi. Referindu-se la acest aspect după
Broadway Journal () [Corola-website/Science/336327_a_337656]
-
mod oficial cu un ultim număr publicat în 3 ianuarie 1846, care a inclus o declarație de rămas bun: După ce a preluat controlul deplin al "Broadway Journal", Poe a cerut sprijinul prietenilor săi. Referindu-se la acest aspect după încetarea apariției ziarului, Cornelia Wells Walter de la "Boston Evening Transcript" a scris un poem: <poem> To trust în friends is but șo șo Especially when cash is low; The Broadway Journal's proved „"no go"” — "Friends" would not pay the pen of
Broadway Journal () [Corola-website/Science/336327_a_337656]
-
un om care-l disprețuia pe Poe. "Graham's" a început să respingă materialele trimise de Poe și a pierdut șansa de a publica poemul „Corbul”. Graham a părăsit revista pentru un timp în 1848, iar aceasta și-a încetat apariția în cele din urmă în anul 1858. În decembrie 1840, Graham achiziționase deja "Burton's Gentleman's Magazine" pentru 3.500 de dolari, plătind câte un dolar pentru fiecare din cei 3.500 de abonați, și a fuzionat-o cu
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
începând din acel an a provocat scăderi semnificative ale abonamentelor, precum și lipsa unui drept de autor pe plan internațional. Charles Godfrey Leland a preluat revista atunci când Graham a plecat în 1853 sau 1854 și "Graham's Magazine" și-a încetat apariția în anul 1858. Printre alte reviste americane în care Edgar Allan Poe a fost implicat se numără:
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
video, aventuri care inițial au avut loc în Laguna Sirenelor, Neverwood sau pe Navă Piraților sunt jucate în majoritatea lor în locații mai elaborate. În versiunea Țării Nicăieri din franciză Disney, multe scene adaptate au fost adăugate, care își fac apariția în mod diferit de-a lungul filmului, la televiziune și în jocurile video. Acestea includ De asemenea, se pot adăuga, sau pot fi numite locuri din Țară Nicăieri, originală a lui Barrie, cum ar fi: The Black Castle referred to
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
a ziarului "Saturday Evening Post" din Philadelphia, Poe a cumpărat spațiu publicitar pentru a-și publica prospectul: „PROSPECTUL REVISTEI PENN, jurnal literar lunar ce va fi redactat și publicat în orașul Philadelphia, de Edgar A. Poe”. Mulți așteptau cu nerăbdare apariția revistei, inclusiv jurnalistul originar din Connecticut Jesse Erskine Dow, editor al ziarului "Index", care a scris: „Avem încredere că în curând va apărea Penn Magazine, o lucrare care, dacă va fi dusă la capăt așa cum a plănuit, va desființa monopolul
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
în practică în ciuda faptului că a primit mai multe solicitări pentru abonare. El a fost foarte aproape de a-și realiza țelul, cu toate acestea, atunci când a devenit proprietar și redactor al "Broadway Journal" în octombrie 1845. Aceasta și-a încetat apariția la scurt timp după aceea, iar ediția sa finală a apărut la 3 ianuarie 1846. Într-o scrisoare din ianuarie 1846 către Sarah Josepha Hale, Poe a scris că „B. Journal și-a îndeplinit destinul său... Nu am privit-o
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
dezvoltarea diverselor domenii științifice. După constituirea Regatului Italiei, prin Legea din 31 iulie 1862, Universitatea din Pisa a fost recunoscută ca fiind una dintre cele șase mari universități naționale italiene, împreună cu cele din Bologna, Padova, Torino, Napoli și Pavia. Odată cu apariția Legii nr. 168 din 9 mai 1989 a fost recunoscută autonomia universitară (autonomie legislativă, administrativă, financiară și educațională), Universitatea din Pisa adoptând propriul statut și regulamentele sale interioare. Universitatea din Pisa este formată din 11 facultăți și 57 de departamente
Universitatea din Pisa () [Corola-website/Science/336355_a_337684]
-
pierd fluctuant într-un peisaj posedat de vânt. Acest motiv va genera ulterior noi evenimente melodice. Mersul descendent va apărea mai târziu și în linia trompetelor, ele marcând culminația furtunii . 4). Un alt moment de o deosebită importanță îl constituie apariția furtunii. Se poate identifica un balans de terță mare și mică, caracteristic stilului personal al autorului. Furtuna nu se sprijină doar pe acesta, ci apar elemente obsesive ale coardelor grave, cântecul marinarului (reluat doar secvențial la violoncele și bași) și
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
șansa de a întâlni oameni din diferite medii culturale, de a cunoaște orașul gazdă și, de asemenea, să vină în contact cu companii de profil înalt prezente la târgul de carieră ce se desfășoară în ultima zi a evenimentului. De la apariția Competițiilor BEST, diferite categorii de competiții, precum Dezbatere și Negociere, au fost introduse până când EBEC s-a dezvoltat pentru a căpăta forma sa finală, care cuprinde categoriile: Studiu de caz (Case Study) și Proiectare în echipă (Team Design). Studiu de
European BEST Engineering Competition () [Corola-website/Science/336371_a_337700]
-
o distincții între „vechii” maghiari și „noii” maghiari de după război, d’Esperey a trasat o linie de demarcație aproape centrată pe vechia frontieră, linie care a fost operă a unui militar, nu a unui politician. Suplimentar, această Convenție a determinat apariția unei situații cu caracter relativ confuz, deoarece a prevăzut ca administrația din teritoriul evacuat să rămână sub controlul guvernului budapestan, aliații urmând să nu se amestece în administrarea internă a statului ungar. În momentul semnării Convenției, reprezentanții românilor transilvăneni luaseră
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
au comportat ca niște regi la Belgrad și București, cât și ale Misiunii Antantei de la Budapesta, au crescut gradul de confuzie în rândul factorilor de decizie maghiari. În cursul lunii decembrie, în regiunile transilvănene vestice au început să-și facă apariția îngrijorarea și teama precum că linia de demarcație se va permanentiza și că Armata Română se va opri în estul Munților Apuseni. Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, România și-a putut continua înaintarea progresivă pe teren
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
pretins că ea își avea originea istorică de la "The Pennsylvania Gazette" a lui Benjamin Franklin, care a fost publicată pentru prima dată în 1728 de către Samuel Keimer și apoi a fost vândută lui Franklin în 1729. Ea și-a întrerupt apariția în 1800. "The Saturday Evening Post" a publicat articole despre evenimente de actualitate, editoriale, subiecte de interes, umor, ilustrații, poezie (cu contribuțiile trimise de cititori), benzi desenate (inclusiv "Hazel" de Ted Key) și povestiri ale celor mai importanți scriitori ai
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
cele realizate de Norman Rockwell. Curtis Publishing Co. a încetat să publice revista "Post" în 1969, după ce compania a pierdut un proces pentru calomnie și a fost obligată să plătească daune de peste 3 milioane de dolari. "Post" și-a reînceput apariția în 1971 ca o publicație trimestrială cu circulație limitată. De la sfârșitul anilor 2000, "The Saturday Evening Post" este publicat de șase ori pe an de către Saturday Evening Post Society, care a achiziționat revista în 1982. În 1916, editorul "Saturday Evening
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
Garrett au stârnit controverse și au făcut ca "Post" să piardă cititori și contracte cu agenții de publicitate. Cititorii revistei "Post" au început să scadă în anii 1950 și 1960. În general, declinul revistelor de interes general s-a datorat apariției televiziunii, care a concurat pentru obținerea de contracte cu agenții de publicitate și pentru atenția cititorilor. "Post" a întâmpinat probleme în menținerea interesului cititorilor: gustul publicului față de ficțiune era în schimbare, iar politica și valorile conservatoare ale revistei "Post" au
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
audienței competitive și a exprimat dorința ca „toți criticii cu un ochi să-și piardă și celălalt ochi”, ceea ce "The New York Times" a numit „o amărăciune ușor de înțeles”. Otto Friedrich, ultimul director al revistei, l-a învinuit pe Curtis pentru încetarea apariției revistei "Post". În "Decline and Fall" (Harper & Row, 1970), o relatare despre ultimii ani ai revistei (1962-1969), el a susținut că administratorii corporatiști au fost lipsiți de imaginație și incompetenți. Friedrich a recunoscut că "Post" se confrunta cu diferite provocări
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
un standard de bună calitate și a fost apreciată de cititori. În 1970, controlul asupra societății Curtis Publishing Compay a fost achiziționat de la Cyrus Curtis de către industriașul Beurt SerVaas din Indianapolis. SerVaas a relansat "Post" în anul următor, cu o apariție trimestrială ca un fel de revistă pentru cei nostalgici. La începutul anului 1982, dreptul de proprietate asupra "Post" a fost transferat către Benjamin Franklin Literary and Medical Society, companie fondată în 1976 de către editorul revistei "Post", Dr. Corena „Cory” SerVaas
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
Serviciul Colonial. Un triumf de la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost prima publicare a nuvelei "Heart of Darkness" de Joseph Conrad, în numerele din februarie, martie și aprilie 1899 ale revistei. Revista și-a încetat în cele din urmă apariția în 1980, ea rămânând în întreaga sa istorie în proprietatea familiei Blackwood. Printre colaboratorii importanți ai revistei s-au numărat George Eliot, Joseph Conrad, John Buchan, George Tomkyns Chesney, James Hogg, Charles Neaves, Thomas de Quincey, Elizabeth Clementine Stedman, William
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
despre cele mai importante subiecte din societățile noastre”. Principalul acționar este grupul FIMALAC al lui Marc Ladreit de Lacharrière. "" a fost fondată de către Prosper Mauroy și Pierre de Ségur-Dupeyron că un jurnal politic, de administrație și de moravuri, având prima apariție la 1 august 1829. El urma să ofere un forum de idei în Franța, în relație cu alte țări din Europa și cu continentul american în particular. Titlul sau devine în ianuarie 1830 "Revue des deux mondes. Journal des voyages
Revue des deux Mondes () [Corola-website/Science/336407_a_337736]
-
densități a reclamat o manoperă extrem de îngrijită, efectuată sub microscop, care a tot fost necesară, în pofida încercărilor repetate de automatizare a fabricației. Totuși, în timp costul a scăzut de la circa 1 USD pe bit la circa 1 cent pe bit. Apariția la sfîrșitul anilor 1960 a memoriilor cu semiconductori de tip SRAM, respectiv a memoriilor DRAM, ca INTEL 1103, apărute în 1972 la un cost de 1 cent pe bit au diminuat drastic după 1974 aplicațiile pentru memoriile cu ferite. Forma
Memorie cu ferite () [Corola-website/Science/336421_a_337750]
-
Greg Bear. În anul 2000 a câștigat premiul Nebula pentru cel mai bun roman și premiul Endeavour. În același an a fost nominalizat la premiul Hugo, Locus și Campbell. În 2003 a fost publicată continuarea "Darwin's Children". Romanul prezintă apariția unei noi forme de retrovirus, SHEVA. Acesta controlează evoluția omului dând naștere unei noi generații încă din burta mamei, ceea ce duce la speciație. Romanul urmărește câteva personaje în paralel cu descoperirea "epidemiei" și cu reacția panicată a publicului și a
Radioul lui Darwin () [Corola-website/Science/336422_a_337751]
-
Orașului Ankh-Morpork. În acest roman este introdusă subagentul Angua von Überwald (promovată ulterior în cadrul seriei la rangul de sergent) și apare subagentul Detritus (întâlnit anterior în alte romane ale Lumii Disc, în special în "Imagini mișcătoare". De asemenea, include singura apariție a subagentului Cuddy. La fel ca în celelalte cărți din serie, Pratchett face aluzie la o serie de elemente din istorie sau legende - una dintre cele mai notabile fiind cea referitoare la mitul regelui care scoate sabia din stâncă, prezent
Bărbați sub arme () [Corola-website/Science/336419_a_337748]
-
Andrew Jeremy Wakefield (născut c. 1957) este un fost gastroenterolog și cercetător britanic, cunoscut pentru cercetarea frauduloasă (acum discreditată) din 1998 care susținea că există o legătură între administrarea vacinului împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) și apariția autismului și boala intestinului. După publicarea lucrării, alți cercetători au fost în imposibilitatea de a reproduce constatările lui Wakefield sau de a confirma ipoteza lui de asociere între vaccinul ROR și autism, sau autism și boli gastro-intestinale. O anchetă efectuată
Andrew Wakefield () [Corola-website/Science/336431_a_337760]
-
întâi să trăiască viața, lăsând la o parte teoriile estetice și toate preocupările deformate ale breslei.” („Cezar Petrescu”, în Aurel Sasu, Mariana Vartic și Gheorghe Baltoc, "Romanul românesc în interviuri", Ed. Mi-nerva, București, 1986.) Criticul literar Mihai Gafița considera că apariția romanului "Întunecare" a marcat începutul unei etape fundamentale în activitatea literară a lui Cezar Petrescu, care a dat măsura personalității sale creatoare. Succesul primei ediții a determinat Editura Cartea Românească (ce refuzase inițial publicarea pe motiv că-i va aduce
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Cartojan), cât și prin discuțiile purtate pe front cu soldații proveniți de la țară. Frământările sunt încă slabe, dar se simte cum cresc. Romanul "Întunecare" a avut parte de un mare succes comercial și de un succes critic parțial la momentul apariției sale, criticii literari considerând că acesta a contribuit la creșterea interesului publicului românesc pentru romanul original. Apariția cărții a fost întâmpinată cu elogii de scriitorii și criticii epocii precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Alexandru Philippide, Mihail Dragomirescu, Perpessicius etc., singurele
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]