12,426 matches
-
a-i compromite toate interesele, esercitînd în stat cea mai tristă și pernicioasă influență... Oricât de audace și de compact poate fi mândrul și cu penele fâlfâitoare batalion al Pătărlăgenilor și Manoleștilor din Cameră și Senat, autoritatea, prestigiul și talentele, înțelepciunea, tactul și prevederea politică a atâtor bărbați însemnați pe care națiunea i-a trimes în Parlament vor ști a ține în loc și a paraliza acțiunea funestă a acestor triști politici. Aceasta este convicțiunea noastră! Aceasta trebuie să fie convicțiunea națiunii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și gintea ei, după legi cari s-au născut din alte stări de lucruri, adaptate unor alte împrejurări. Ei bine, această minimă sumă de cunoștinți despre raporturile juridice dintr-o țară străină e la noi alfa și omega a întregei înțelepciuni politice. Această adevărată ignoranță, pe lângă ceea ce trebuie să știe un om de stat, respiră la noi din presă, din discuții parlamentare. Se vorbește atâta despre civilizațiunea noastră. Cu toate astea nu există țară în lume - neesceptînd Serbia, Grecia, poate chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și piezișe ale legilor fundamentale ale țării, nu destule sacrificiile de sânge și bani, făcute pentru interese nu numai străine, dar de-a dreptul dușmane existenței poporului românesc, nu-i destul c-am ajuns la discreția Tratatului de Berlin prin înțelepciunea d-lor politică, acuma se mai pregătesc caimelele și prefacerea țarii în șosea rusească, și a orașelor noastre în conacuri căzăcești. Și pe când toate uneltirile acestea contra rămășițelor de autonomie și de avere ale țării se pregătesc, parte în taină
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
autonomie și de avere ale țării se pregătesc, parte în taină, parte pe fața, gazetarii guvernului pretind să stăm cu brațele încrucișate, să ne minunăm de fericirile revărsate cu îmbelșugare asupra poporului, să fim politicoși, prevenitori, amabili; să ne închinăm înțelepciunii Patărlăgenilor și Fundeștilor, s-alegem Vodă pe d. C. A. Rosetti și să-ntemeiem astfel viitorul lui Smintilă, iubitul moștenitor al Coroanei României. O asemenea purtare ar fi se-nțelege patriotică, națională, măreață; ea ne-ar duce cu vremea, nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi izolați sau închiși, băgați la zdup. Nu se va sinucide nimeni, nici nu va fi împușcat, dar vor trece prin infernul adaptării, dacă va fi chiar infern, după părerea mea, marii maeștri vor da din capetele lor albite de înțelepciune și vor zice: aiasta este foarte bine, alții vor întîrzia să vadă dacă nu vin anglo-americanii, pe urmă geniul pamfletar al unuia va spurca pe trădătorii de țară transfugi și dușmani plătiți. În general, toți vor fi înghițiți de stomacul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă, trebuie să riști când interesele maselor o cer... Nu știu ce a cântărit la Stalin, în orice caz simpatia lui pentru moscoviții Ana Pauker și Vasile Luca se pare că n-a contat în fața devierii lor. În asta a stat, mă, înțelepciunea lui, știa să se orienteze rapid și să nu ezite să sesizeze ceea ce e nou într-o situație dată. M-a primit iar. Am înțeles că partida era clștigată. "Uite, Gheorghe, mi-a spus, ce-ți sugerez eu să faceți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
rezistențe nici n-ar trebui să existe, dar uite că oamenii le au, și anume în chestiunile cele mai puerile) și alta această schimbare care, nu mă înșelam, venea din adâncuri. Din primul șoc rămăsesem însă cu un fir de înțelepciune și.îmi spusei că Matilda n-are altă treabă decât arhitectura ei și, desigur, obiceiul de a-și contempla cu un sentiment catastrofic deplasările sufletești. în loc să-mi spună simplu, Victor, te iubesc, nu lua în seamă ce mi se întîmplă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prea simplu", zise Ion. "Adică?" "Să te duci să predai copiilor abecedarul." "Și de ce n-ar fi simplu?' Lucrurile sânt mai complicate", rosti el sibilinic și se ridică încet, ai fi zis ca un moșneag cu umerii încovoiați de atâta înțelepciune și se îndepărtă și dispăru după o perdea. Rămăsei singur câteva minute și mă uitai să văd ce făcea individul cu ziarul. Dispăruse, lăsând în urma lui ceașca de cafea pe care o băuse, ca o enigmă: era sau nu; era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
însărcinată și mie mi s-a părut că exprimai opinia tâmpă a unei soții care nu crede că e ceva de capul bărbatului ei! Rânjeai spunîndu-mi că nu mi-ai distrus "opera" apropos de spartul biroului și răsfoirea caietelor mele. Înțelepciunea, Matilda, e un drum pe care tu nu l-ai străbătut și nici n-o să-l străbați vreodată și în asta constă tăria ta... Te-ai măritat de trei ori, te mai măriți a patra oară! Ei și? Poți să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
așa, cât trăiești, să nu faci economie!" "Economie la ce?" "La una, la alta, la bani, la orice. Nu așa, bunico?" "Și la minte!" adăugă ea. Asta chiar n-o înțelesei nici eu, ori era prea subtil, ori era o înțelepciune populară insondabilă. Nici bunicul nu vedea cum ar putea cineva să facă economie cu propria-i minte. "Să nu te menajezi, adică, zise el, să-ți pui mintea la contribuție? Asta vrei să spui, fă?"' Ea negă cu degetul foarte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de echilibru... să te știi tânăr și în același timp să simți că trăiești de o mie de ani! Păstrez vie în amintire această improvizată și modestă petrecere și mai ales acest final în care am trăit atât de intens înțelepciunea, sentiment care nu mă părăsi după aceea multă vreme. Mă culcai mulțumit că în timpul mersului pe jos până acasă nu cedasem ispitei de a deveni incoerent. Mă trezii liniștit, mă ocrotii în orele contabile operând o separație (o uitare!) și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zi sicriul. Înseninarea lui îi venea din altă parte, pesemne că îl plictiseai, cum îl plictisea și marea și cum îl plictisea, desigur, și Xantipa, ale cărei ocări l-au silit să-și petreacă zilele în cetate și să cultive înțelepciunea... Ei, ce zici de asta, gorunule la margine de codru?!..." IV Singurătatea, liniștirea, tăcerea din noi înșine (a nu comunica nimănui ceea ce gândim și simțim) duce la inadaptare, la formarea altei imagini despre noi în ochii altora? Oricum, nu a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
drog, o parcă uitată euforie de bien être, de tinerețe și putere, de revenire la idealuri pe care le credeai îmbătrînite, naivități al căror farmec îl uitaseși, naivități de care ești conștient și n-ai vrea să le schimbi cu înțelepciuni dure și ruginite, ca și când de întîmplare, de surpriză și de miracol trebuie să... "Splendid, zisei cu accent și flegmă englezească, splendid, repetai, și mă așezai în unicul scaun fotoliu de lângă un mic birou din fața geamului, în timp ce ea își scotea pantofii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să ocupe și el scena o dată, să-l vedem dansând cu frenezie și să învățăm, să ne pierdem adică iluziile și complexele de vinovăție că nu i s-a acordat și lui șansa de a evolua... Nu mă miram de înțelepciunea mea. Platon ne arată că până și un sclav știa ceea ce nu se credea că poate ști, era de-ajuns să i se pună întrebări. Mie mi le punea tata... Până în ziua când ni se bătu în ușă și fu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
rămase tăcut, și așteptă o clarificare a cuvintelor care puteau explica sentimentele puternice împotriva tatălui absent al împăratului. Fără aceste informații adiționale nu era ușor să facă legătura între acest individ plin de ură și seninul, serviabilul curtean care avusese înțelepciunea de a-l sfătui pe Gosseyn să-l lase pe împărat să câștige în concursul de ținere a respirației. Și, desigur, ar fi la fel de dificil să hotărască ce metodă, derivată din Semantica Generală, putea fi folosită pentru a fi stăpân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
pe șantierul oligofrenilor, venit să-și spună păsul lui Gheorghe Cozorici, activistul înțelegător, care una-două îți punea o mână paternă pe umăr și te pilduia cu aerul ăla de superioritate blândă al celui pentru care viața, după decenii îndelungate de înțelepciune politică (uneori și de muncă), nu mai prezintă secrete. Mă uitam prin tăietura mongolă a ochilor pungiți de-alcool, vesel, mincinos, sincer preocupat de soarta fiică-mii. Doar că eu n-aveam nici o fată. Păcăleam în permanență sistemul. Odată cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
crescusem degeaba alături de Doru, Țurel și ceilalți. Leneveam în tricou lângă Mihnea, cu nasul în calculatorul lui. Rula niște algoritmi, ca de-obicei, bombănind câte-un „băi, nene“ sau „ce kilu’ meu“ printre dinți. Maria îl suporta cu eleganță și înțelepciune, preferând să nu-i răspundă. „Robane, știi, cât ați fost voi plecați de dimineață, am pus cap la cap niște lucruri.“ „N-am fost plecați!“, a sărit Maria, „Măgarul a ieșit singur, m-a încuiat cu perna în brațe.“ „Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de emisiune, se poate situa în rolul de prieten și sfătuitor, determinând receptorul să aleagă un anumit tip de comportament. Iată un exemplu: "Cetățeni! locuitori ai județului Bacău! oameni ai muncii! Țărani! tineri și vârstnici! Ordine desăvârșită, calm, hotărâre și înțelepciune pentru a valorifica integral în interesul poporului român, această clipă unică de istorie nouă a României cu adevărat libere!" (Deșteptarea, 23 decembrie 1989) Acest exemplu ilustrează o distorsiune în statutul partenerilor de dialog social, pentru că nu intră în atribuțiile unui
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1936: „Lumea sănătoasă românească este îngrijorată de soarta țării pe care o joacă în mâinile sale foarte debile d-l Titulescu. Noi, românii, înțelegem că d-l Titulescu este un talent, este mai puțin o inteligență și aproape deloc o înțelepciune. Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui înțelept fără talent, decât unui talent lipsit de înțelepciune”126. O serie de state se opuneau politicii titulesciene. Dintre acestea se detașa Germania. Oficiul de politică externă din această țară a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
d-l Titulescu. Noi, românii, înțelegem că d-l Titulescu este un talent, este mai puțin o inteligență și aproape deloc o înțelepciune. Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui înțelept fără talent, decât unui talent lipsit de înțelepciune”126. O serie de state se opuneau politicii titulesciene. Dintre acestea se detașa Germania. Oficiul de politică externă din această țară a hotărât să inițieze în România, „o mișcare populară”, care urma să fie condusă de Octavian Goga. Se mai
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Strâmtorilor. Titulescu declara: “Eu voi spune că Strâmtorile sunt însăși inima Turciei , dar ele sunt în același timp și plămânii României. Și când o regiune este , prin chiar poziția ei geografică , inima unei națuini și plămânii celeilalte , cea mai elementară înțelepciune comandă celor două națiuni să se unească” 86. Propunerile României au fost acceptate iar la 20 iulie 1936 , a fost semnată Convenția Strâmtorilor. Documentul semnat la Montreaux, consolida securitatea statelor din regiunea Mării Negre permițând remilitarizarea Strâmtorilor . Totodată era dizolvată Comisia
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1936: ”Lumea sănătoasă românească este îngrijorată de soarta țării pe care o joacă în mâinile sale foarte debile d-l Titulescu. Noi, românii, înțelegem că d-l Titulescu este un talent, este mai puțin o inteligență și aproape deloc o înțelepciune. Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui înțelept fără talent, decât unui talent lipsit de înțelepciune”122. Răspunsurile lui Titulescu la aceste critici și totodată justificarea acțiunilor diplomatice cât și 120 Doru Dina , Ecouri internaționale la demiterea lui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
d-l Titulescu. Noi, românii, înțelegem că d-l Titulescu este un talent, este mai puțin o inteligență și aproape deloc o înțelepciune. Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui înțelept fără talent, decât unui talent lipsit de înțelepciune”122. Răspunsurile lui Titulescu la aceste critici și totodată justificarea acțiunilor diplomatice cât și 120 Doru Dina , Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu , Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți “, 2004 , p.12. 121 Horia Sima , De ce trebuia să plece
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Strâmtorilor. Titulescu declara: “Eu voi spune că Strâmtorile sunt însăși inima Turciei , dar ele sunt în același timp și plămânii României. Și când o regiune este , prin chiar poziția ei geografică , inima unei națuini și plămânii celeilalte , cea mai elementară înțelepciune comandă celor două națiuni să se unească” 86. Propunerile României au fost acceptate iar la 20 iulie 1936 , a fost semnată Convenția Strâmtorilor. Documentul semnat la Montreaux, consolida securitatea statelor din regiunea Mării Negre permițând remilitarizarea Strâmtorilor . Totodată era dizolvată Comisia
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1936: ”Lumea sănătoasă românească este îngrijorată de soarta țării pe care o joacă în mâinile sale foarte debile d-l Titulescu. Noi, românii, înțelegem că d-l Titulescu este un talent, este mai puțin o inteligență și aproape deloc o înțelepciune. Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui înțelept fără talent, decât unui talent lipsit de înțelepciune”122. Răspunsurile lui Titulescu la aceste critici și totodată justificarea acțiunilor diplomatice cât și 120 Doru Dina , Ecouri internaționale la demiterea lui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]