33,912 matches
-
În 1940 părinții se stabilesc în Caraomer, lângă Negru Vodă, iar puțin după aceea își întemeiază o gospodărie în comuna Ferdinand (azi Mihail Kogălniceanu), din județul Constanța. C. urmează Liceul Comercial din Constanța și începe să studieze, în 1946, la Academia Comercială din București. Părăsește țara în 1948, după numeroase aventuri de transfug „extremist de dreapta”, stabilindu-se definitiv în Franța, unde face studii de economie la Universitatea din Strasbourg. Un timp a lucrat ca agent comercial pentru filiala pariziană a
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
lui Hernnstein Comportamente executive Managementul prin control inopinat de-a lungul liniei ierarhice Vremurile grele cer întăriri pozitive Un exemplu 21. Învățarea accelerată: cum să învățați mai mult cu mai puțin Nevoia Ce este în neregulă cu educația tradițională? Modelul Academiei Morningside Fluența Surse de întărire Cercetarea forței motrice a performanței Cercetare de expertiză 22. Creativitatea înseamnă comportament Toate comportamentele înseamnă creativitate Creativitatea și modelul ABC Întărire pozitivă Întărire negativă Pedepse și penalizări Impactul dispariției asupra creativității Este haosul o componentă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în 1902. Acest model de predare este ineficient atât în afaceri, cât și în învățământ. Pentru a fi siguri, elevii învață, dar problema este câți învață, cât de mult învață și cu ce spor învață. Privită în perspectivă, să analizăm Academia Morningside, o școală privată din Seattle, Washington. Modelul Morningside Dr. Kent Johnson, fondatorul Morningside Academy, apreciază că esența conținutului educațional începând de la grădiniță și până în clasa a XII-a poate fi învățată ușor în șase ani. În școala sa, care
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
la întâmplare McCarthy, Dianne McClelland, David McKee, JoAnn Măsurare; scala ratei de fixare a comportamentului; numărare; judecare; stimulent negativ ca; eliminarea opoziției față de; stimulent pozitiv ca; rate versus ierarhie; date neprelucrate versus date prelucrate; măsuri de validare comportamentală Miller, A.D. Academia Morningside (Seattle) Morningside Model of Generative Instruction (Johnson) Moskowitz, Milton Probleme motivaționale Motivation to Work, The (Herzburg) Motor Learning and Performance (Schmidt) Cercetarea învățării performanței Myerson, I. National Association for Employee Recognition National Association of Suggestions Systems Consecințe negative-imediate-sigure Întărire
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
folclor și etnografie din Ministerul Culturii (din 1980), director în Ministerul Culturii (din 1980), director al Centrului Național de Creație Populară (din 1990), conferențiar universitar la Institutul de Arte din Chișinău, cercetător științific la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (din 1999). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1999). Face parte din colegiul de redacție al „Revistei de etnologie” din Chișinău. În Hronic de familie (1987) și în teza sa de doctorat, Familia-vatră a
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
1969 și 1971 a urmat Cursurile superioare de scenaristică și regie din Moscova. Lucrează apoi la săptămânalul „Cultura”, la Editura Cartea Moldovenească, la Studioul Cinematografic „Moldova-Film”. În 1993 devine președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. Este membru de onoare al Academiei Internaționale de Film „Nica” din Rusia (1994), membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (1999), maestru emerit al artei, laureat al Premiului de Stat. C. debutează editorial în 1962, cu placheta Nopți albastre, în care evocă euforic peisajele
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
Moscova. Lucrează apoi la săptămânalul „Cultura”, la Editura Cartea Moldovenească, la Studioul Cinematografic „Moldova-Film”. În 1993 devine președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. Este membru de onoare al Academiei Internaționale de Film „Nica” din Rusia (1994), membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (1999), maestru emerit al artei, laureat al Premiului de Stat. C. debutează editorial în 1962, cu placheta Nopți albastre, în care evocă euforic peisajele natale și meditează asupra biografiilor contemporane. Volumele Îndărătnicia pietrei (1967) și Feciorii
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
C. participă la editarea revistei literare clandestine „Foamea literară” (1969) și realizează filme de scurt metraj, fiind premiat pentru scenariul și regia filmului Când oamenii se joacă (1969). Același film obține, în 1975, la Hiroshima, Marele Premiu. A absolvit (1974) Academia de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, Facultatea de Compoziție-Muzicologie. Este profesor de estetică și pian la Liceul de Artă din Ploiești. A debutat cu proză scurtă în revista „Argeș” (1968). Înainte de 1989 a colaborat la revistele „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
CODRESCU, Teodor (1.IV.1819, Iași - 23.III.1894, Iași), jurnalist, traducător, prozator și autor dramatic. A început cursurile școlii primare la Galați (1832), apoi, la Iași, este înscris la Academia Mihăileană, pe care o termină în 1838. După absolvire, va fi numit profesor suplinitor la Academia Mihăileană, dar părăsește școala în semn de protest împotriva încercărilor de a se face din franceză o limbă de predare obligatorie. Între anii 1848
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
23.III.1894, Iași), jurnalist, traducător, prozator și autor dramatic. A început cursurile școlii primare la Galați (1832), apoi, la Iași, este înscris la Academia Mihăileană, pe care o termină în 1838. După absolvire, va fi numit profesor suplinitor la Academia Mihăileană, dar părăsește școala în semn de protest împotriva încercărilor de a se face din franceză o limbă de predare obligatorie. Între anii 1848 și 1853, revine ca profesor la Academie, unde predă istoria. A fost o vreme cenzor al
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
1838. După absolvire, va fi numit profesor suplinitor la Academia Mihăileană, dar părăsește școala în semn de protest împotriva încercărilor de a se face din franceză o limbă de predare obligatorie. Între anii 1848 și 1853, revine ca profesor la Academie, unde predă istoria. A fost o vreme cenzor al publicațiilor din Moldova și apoi director al Arhivelor Statului din Iași (1856). Preocupările lui C., multiple, nu sunt susținute totdeauna de o pregătire corespunzătoare. Cu toate acestea, el a știut să
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
apoi la liceele „Gh. Șincai” și „Matei Basarab” din București (1929-1939) și la Seminarul Pedagogic Universitar. În 1942 este lector de limbă și literatura română la Universitatea din Lyon. În 1943, întors în țară, ocupă Catedră de limba franceză la Academia de Înalte Studii Comerciale din Cluj-Brașov, al cărei rector devine în 1945. Din 1948 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Facultatea de Filologie a Universității din București, decan al Facultății de Limbi Romanice și Clasice (1963-1965) și câțiva
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
București (Liceul „Gh. Șincai”, 1928-1929) și Galați (1931-1932) și, după concursul cuvenit, titular, la Sibiu, unde, din 1932, funcționează la Liceul Comercial, iar, din 1937, la Liceul „Gh. Lazăr”. Între anii 1941 și 1947 este asistent și, apoi, conferențiar la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Brașov, iar în timpul refugiului, la Sibiu, la Universitatea refugiată din Cluj. În 1970 conducea biblioteca nou înființatei universități sibiene, căreia îi va dona cele 15 000 de cărți strânse de-a lungul vieții
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
de Drept ale Universității din Cernăuți (1939). A fost șef al Catedrei de limbă și literatură națională a Universității de Stat din Chișinău (1946-1949), șef de sector (1947-1981), director-adjunct (1958-1961) și director (1961-1969) al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, profesor la Universitatea de Stat din Chișinău (1969-1988). Doctor în filologie (1965), este membru al Academiei de Științe a Moldovei (1965), profesor universitar (1966), doctor honoris causa al Universității de Stat din Moldova (1995). De o
CORLATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286418_a_287747]
-
Stat din Chișinău (1946-1949), șef de sector (1947-1981), director-adjunct (1958-1961) și director (1961-1969) al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, profesor la Universitatea de Stat din Chișinău (1969-1988). Doctor în filologie (1965), este membru al Academiei de Științe a Moldovei (1965), profesor universitar (1966), doctor honoris causa al Universității de Stat din Moldova (1995). De o mare erudiție filologică, C. este preocupat și de investigarea operei literare la nivel stilistic, din punctul de vedere al poeticii
CORLATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286418_a_287747]
-
de alte trei la Școala Normală din Cluj, devenind învățător în Albac. În 1937, în baza unor examene de diferență, își trece bacalaureatul la Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj. Urmează, între 1939 și 1946, Școala Normală Superioară de pe lângă Universitatea clujeană, Academia Pedagogică și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Va fi subinspector și inspector școlar la Cluj, va deține funcții didactice și administrative la Universitate (1948-1953). Stabilit din 1954 la Brașov, activează în învățământ și în cadrul teatrului și
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
Coroban, țăran. A absolvit Universitatea din Iași (1936). A fost redactor al ziarului antifascist „Viața universitară”. După 1940 a lucrat la o gazetă din Bălți, „Pământ sovietic”. Din 1947 a devenit colaborator științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Republica Moldova, concomitent ținând cursuri de istorie a literaturii române la Universitatea din Chișinău. Doctor în filologie din 1974, C. s-a manifestat ca un cercetător activ al moștenirii literare românești în Republica Moldova, prin monografiile Vasile Alecsandri. Viața
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
, Veniamin (20.XII.1768, Roșiești, j. Vaslui - 18.XII.1846, mănăstirea Slatina, j. Suceava), cărturar și traducător. Fiu al Mariei (n. Cantacuzino) și al marelui boier Grigore Costache, C. își începe învățătura la Academia Domnească din Iași, dar atracția pentru viața monahală îl determină să se călugărească într-o mănăstire din Huși, devenind discipolul episcopului Iacov Stamati. Urcă repede treptele ierarhiei clericale: în 1789 este egumen al mănăstirii Sf. Spiridon din Iași, între 1792
COSTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
director al Editurii Universității „Al. I. Cuza”. A fost în repetate rânduri profesor-asociat al unor instituții de învățământ superior din Germania (Siegen), Franța (Paris) și Elveția (Fribourg). Face parte și din asociațiile internaționale ale germaniștilor și comparatiștilor, este membru al Academiei de Științe din Erfurt, doctor honoris causa al Universității din Konstanz și a fost distins cu Premiul Herder (1998) și cu Premiul „Jakob și Wilhelm Grimm” (2000). Activitatea științifico-publicistică, începută în 1970 la „Viața studențească”, se concretizează inițial în numeroase
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
prin Oravița și Timișoara, se stabilește la Caransebeș, ca profesor titular definitiv al Liceului „Traian Doda”. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, al Societății Regale de Geografie și, în urma publicării unor studii de geografie și de geologie, membru al Academiei Germane din München. A întemeiat și a condus revista „Banatul literar” (1934-1938). Debutează cu poezii mărunte și articole despre folclor în 1906, continuând să colaboreze susținut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Asociația Americană de Psihiatrie (APA) publică Diagnostic and Statistical Manual of mintal Disorders [Manual de diagnostic și statistică a tulburărilor mintaleă (DSM-I). Această lucrare descrie două tulburări infantile: reacția de adaptare (Adjustement Reaction) și schizofrenia infantilă. 1953 Se înființează Academia Americană de Psihiatrie Pediatrică. 1968 Se publică ediția a doua a Manualui de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-II), care descrie și „reacția hiperkinetică a copilăriei”. 1977 Thomas și Chess publică o lucrare despre cele nouă categorii de temperament
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
, Aurel Maria (6.III.1955, Urluieni, j. Argeș), prozator. Absolvent al Academiei de Studii Economice din București (1980), B. lucrează ca economist la Uniunea Scriitorilor, înființându-și în 1990 propria editură - AMB. A debutat cu poezie în liceu, în revista „Muguri” (1972), continuând cu proză scurtă în „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească
BAROS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285655_a_286984]
-
magna cum laude, în urma susținerii, la Berlin, a disertației despre metafora în poezia de dragoste a lui M. Eminescu (Die Liebesauffassung Mihai Eminescus im Spiegel ihrer Bilder und Metaphern). A fost cercetător științific la Institutul Central de Istorie Literară al Academiei de Științe din RDG, devenind, în 1990 și 1991, șefa sectorului Romanistică-Anglistică-Americanistică. La Universitatea Humboldt din Berlin a ținut prelegeri despre literatura română (1979-1981). Membră, până în 1990, a Comitetului Național al RDG pentru studiile sud-est europene, B. este, din 1994
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
și cu autoritățile ungurești, deoarece protestase cu violență împotriva tendințelor de înlocuire, cu maghiara, a limbii române în biserică. Victimă a unui lung proces, B. va fi suspendat din profesorat în 1845, an în care se înscrie ca student la Academia de Drept din Sibiu, ajutat materialicește de prieteni și de foști elevi. Odată cu izbucnirea revoluției din 1848, ia parte activă la toate evenimentele, fiind unul dintre conducătorii revoluționarilor din Transilvania. La 24 și 25 martie alcătuiește două înflăcărate proclamații către
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
și jumătate a urmat aici cursurile Facultății de Drept, după care, din octombrie 1852, se înscrie tot la Drept, la Universitatea din Pavia, obținând doctoratul în 1854. În ianuarie 1855, este chemat profesor la Iași, unde va preda filosofia la Academia Mihăileană. În 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ține cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat și public, de logică și de psihologie. Rămăsese partizanul acelorași idei liberale, unele chiar revoluționare, ca în 1848, câștigându
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]