13,659 matches
-
Ceaușescu de a-și verifica acordul Elenei, exprimat prin mișcările din cap, în sens pozitiv sau negativ, când el vorbea public liber sau adăuga la text propoziții necenzurate de Ea. Acest obicei fusese remarcat și comentat chiar și în cercurile ambasadorilor din București participanți la ultimul congres al partidului din 1989. În anumite cercuri ale nomenclaturii comuniste, Elena era numită "scorpia". Poate această reacție se indusese și în rândul populației, care adesea îl absolvea pe Nicolae, aruncând toate relele, lipsurile din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ton răstit. Ieși din birou, urmat de director, pe care îl luă cu el spre lift. Nu l-am întrebat pe director dacă avea mai multe detalii de la noul ministru în ceea ca mă privea. Oricum, știindu-l pe fostul ambasador din Albania cât era de ranchiunos, nu mă așteptam la nimic bun de la el. Colegii mă luară la întrebări, după ce rămăsesem numai între noi: Ce are ministrul cu tine? Îmi este greu să vă răspund, dar o să încerc. Vă aduceți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
la întrebări, după ce rămăsesem numai între noi: Ce are ministrul cu tine? Îmi este greu să vă răspund, dar o să încerc. Vă aduceți aminte de încurcătura cu absența adjunctului ministrului și a directorului de spațiu la depunerea de coroane de către ambasadorul ungur la monumentul soldatului sovietic, unde eu am fost singurul participant? Atunci, ungurul m-a reclamat la el, la C.C. De atunci, mi-a spus un colaborator de-al tovarășului secretar Ion Stoian că acesta este foarte pornit împotriva mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
se instaleze în birourile foste ale Comitetului Național de Știință și Tehnologie și chiar în unele ale Ministerului Afacerilor Externe. Spre exemplu, purtătorul puloverului la Televiziunea Română, profesorul de la Institutul Politehnic, despre care aflasem prin "surse" că era ginerele unui fost ambasador al României și care, probabil, visase să ocupe fotoliul socrului său, a preferat să se instaleze în zona fostă a ministerului. Sau, poate, știa Petre Roman că, cu timpul, adică în mai puțin de o săptămână, va deveni un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mai ales unui grup de patru tineri, pe care îi cunoșteam din activități colaterale cu Academia "Ștefan Gheorghiu", ADIRI sau Ministerul Apărării, care m-au abordat direct: Domnul Sbârnă, vă rugăm ajutați-ne și pe noi să ajungem la domnul ambasador Ene. M-am uitat fix la fiecare, am hotărât pe loc: Bine, intrați. Le-am spus milițienilor că sunt cu mine și că îi conduc la domnul ambasador Ene, au trecut fără alt control și în timp ce urcam cu liftul, le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Sbârnă, vă rugăm ajutați-ne și pe noi să ajungem la domnul ambasador Ene. M-am uitat fix la fiecare, am hotărât pe loc: Bine, intrați. Le-am spus milițienilor că sunt cu mine și că îi conduc la domnul ambasador Ene, au trecut fără alt control și în timp ce urcam cu liftul, le precizasem, pentru a afla că nu eram un oarecare naiv: Deci, la domnul Iliescu, la etajul al doilea. Toți patru se scuzară. Știți, nu am putut să luăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
oameni care nu prea au la îndemână regulile general acceptate ale ceremoniilor, ale comportamentului lumii diplomatice. Cu tactul necesar, va trebui să pregătești persoane ce vor fi mandatate să reprezinte România la diferite reuniuni biși multilaterale internaționale, să conducă în calitate de ambasadori diverse misiuni diplomatice, să negocieze documente comune, tu trebuie să te ocupi de părțile formale de comportament civilizat în orice situații. Din acest motiv, vreau să rămâi încă o perioadă, poate scurtă, la conducerea Protocolului. I-am promis viitorului ministru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
tuturor participanților pentru inițiativele, cel mai des, păguboase, cel puțin pentru România. Cu acest prilej, călătorind cu un avion special împreună cu toți cei șapte membri ai delegației, la care eram atașați și doi diplomați din M.A.E., adjunctul ministrului, ambasadorul Constantin Oancea, care cunoștea problematica, în general, dar care nu fusese la nicio sesiune, și eu. Eu știam parțial sistemul de lucru specific acestei organizații, dar nu mai fusesem implicat în niciun fel de peste cinci ani, de când părăsisem Moscova. În timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nou ministru al economiei. El mi-a zis să-i spun tot ce știu primului-ministru, care se afla angajat într-o convorbire cu alt ministru, domnul Vătășescu. Am renunțat pentru un moment la inițiativa mea și m-am adresat domnului ambasador Constantin Oancea. Până mi-am expus temerile, pilotul ne anunța că în câteva minute vom ateriza la Sofia. Gazdele bulgare mă puseseră în același autoturism cu domnul Roman, probabil gândind că eram translatorul delegației. În mașină am profitat de timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ținem seama de realități: legătura cu Polonia, Conferința Păcii ...”. Ideea subliniată da Consiliul de Coroană de a se respecta obligațiile morale față de Polonia, fiindcă suntem aliați, a fost astfel comentată de un strălucit diplomat al vremii, René Massigli, pe atunci ambasador al Franței la Ankara: „Guvernul român nu a proclamat pur și simplu o neutralitate, ci el a găsit într-o formulă echivocă mijlocul de a continua prin teritoriul român relațiile aliaților cu armata polonă în retragere; de asemenea, el a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
recunoscut de reprezentanții oficiali ai Poloniei. Cunoscutul istoric polon Henryk Batowski, un mare prieten al României și colaborator apropiat al istoricilor români, relaterază în lucrările sale astfel de situații și aduce mărturii elocvente. Așa de pildă, la 4 septembrie 1939, ambasadorul polon la București a prezentat la Palatul Sturdza o Notă în care se spunea: „Din însărcinarea guvernului meu, am onoarea să transmit mulțumirile guvernului polon pentru atitudinea sa față de Polonia în momentul începerii războiului cu Germania. Această atitudine a României
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de puțin să-și mărească teritoriul, dar guvernul său dorește să anexeze un teritoriu care-i este strict necesar atingerii scopurilor sale”. „Pravda” din 10/23 noiembrie 1917 a publicat Memorandum-ul înaintat de Sazonov, la 9/22 februarie 1915, ambasadorilor Franței și Marii Britanii, în care a expus doleanțele Rusiei în cazul victoriei în război: orașul Constantinopol, malul occidental al Bosforului, Marea de Marmara și Dardanelele, Thracia meridională până la linia Etnos-Midia, coasta Asiei Mici între Bosfor, râul Sakaria și un punct
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
planuri ce vizau nu numai spargerea alianței dintre Austro-Ungaria și Germania, dar și satisfacerea unor proiecte îndrăznețe de reorganizare a lumii în dauna Germaniei. După Manifestul către poporul rus din 2 noiembrie 1914 și asigurările date la 14 noiembrie de ambasadorul britanic, Buchanan, lui Sazonov, privitor la respectarea dorinței ruse de a anexa Constantinopolul și Strâmtorile, țarul Nicolae al II-lea i-a arătat ambasadorului francez Paléologue, în cadrul convorbirilor din 21 noiembrie, o hartă ce reprezenta viziunea sa despre împărțirea lumii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
După Manifestul către poporul rus din 2 noiembrie 1914 și asigurările date la 14 noiembrie de ambasadorul britanic, Buchanan, lui Sazonov, privitor la respectarea dorinței ruse de a anexa Constantinopolul și Strâmtorile, țarul Nicolae al II-lea i-a arătat ambasadorului francez Paléologue, în cadrul convorbirilor din 21 noiembrie, o hartă ce reprezenta viziunea sa despre împărțirea lumii și anume: rectificări de frontieră în Prusia orientală, care să să se întindă până la gurile Vistulei, Galiția și partea septentrională a Bucovinei, “ceea ce ar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în zona central-sud-estică a Europei. În acest angrenaj de interese convergente și contradictorii, Rusia a promovat panslavismul - politică prin care se urmărea satisfacerea intereselor rusești în Răsăritul și Sud-Estul Europei, sub masca unității culturale, religioase și etnice slave. Generalul Ignatiev, ambasadorul rus la Constantinopol, șeful Centrului Mișcării Panslave din Balcani avea misiunea coordonării acțiunilor politico-diplomatice ale Rusiei în zonă pentru realizarea acestei politici. Războiul franco-prusac și căderea lui Napoleon al III-lea au schimbat elementele definitorii ale raportului de forțe pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Paralel cu aceste asigurări, Bismark punea bazele unui mai vechi proiect de anexare a Austro-Ungariei la Germaniei, chiar și numai pe plan economic. Proiectul a prins viață parțial prin semnarea la Viena, la 7 octombrie 1879, de către contele Antrassy și ambasadorul german în capitala Imperiului Habsburgic, Heinrich VII, prinț de Reuss, a tratatului de alianță germano-austriac, document ce a stat la originea Triplei Alianțe. 4. Interesele naționale ale României și „aliatul” rus în anii primului război mondial După obținerea independenței de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din partea primului ministru I. I. C. Brătianu, pentru a se lămuri definitiv asupra poziției guvernului rus cu privire la revendicările României. De precizat că, în acea perioadă, armatele ruse erau oprite de Centrali în Galiția, iar în martie, Marele Duce Nicolae îi declarase ambasadorului Franței la Petrograd, Maurice Paléologue, că intervenția imediată a Italiei și a României este “o necesitate imperioasă”. Cu toate acestea, misiunea lui Diamandy s-a lovit de reaua voință rusească: la 20 aprilie 1915, ministrul de Externe Sazonov a declarat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
raport către Aristide Briand: “înainte chiar de semnarea angajamentelor sale față de România, Cabinetul de la Petrograd manifesta fără ocol intenția de a le viola”. El adăuga că și Brătianu nutrește mult scepticism cu privire la corectitudinea aliatului rus. Pe aceiași linie, George Buchanan, ambasadorul Angliei la Petrograd, aduce noi mărturi: „Rusia se opunea ca România să câștige Bucovina. Pe de altă parte, Rusia nu considera normal ca teritoriul României să se întindă până la porțile Belgradului, dacă lua Banatul întreg, dar - precizează Buchanan - nu puteam
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
armatei ruse. „Rusia nu vă vede cu ochi buni !” - i-a spus generalul Joffre lui Berthelot, în ultima discuție pe care au avut-o înaintea plecării acestuia în România. La 9 octombrie 1916, în prima întrevedere avută la Petrograd cu ambasadorul Franței, Paléologue, acesta a confirmat cele spuse de Joffre. La Marele Cartier General rus, la Moghilev, Alexeev nu și-a ascuns nemulțumirea: „Din moment ce românii vă doresc atât de mult, vă urez succes, generale, dar faceți-i să înțeleagă pe oamenii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rușilor pentru bulgari, care, la rândul lor au mari afinități cu rușii”. Pétin face remarca: „perspectiva ocupării Constantinopolului schimbă rolul Bulgariei în politica rusă” - lucru perfect adevărat. Un episod tragi-comic, dar de un cinism greu de imaginat, este relatat de ambasadorul Franței la Petrograd, Maurice Paléologue. La sfârșitul lui octombrie 1916, după ocuparea portului Constanța și abandonarea podului de la Cernavodă în mâna austro-bulgarilor, văzând totala inactivitate a trupelor ruse, Brătianu îl trimite pe ministrul C. Diamandy la primul ministru rus, Stürmer
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
disperat. Spune că Alexeev este inabordabil, iar Stürmer i-a spus: `Aveți încredere ! Dumnezeu este mare, și atât de bun, atât de bun !`”. Aceiași atitudine a afișat-o Stürmer și în cadrul întrevederii din 10 octombrie cu generalul Berthelot, în prezența ambasadorului britanic, Buchanan. Berthelot a criticat dur modul în care se desfășurase ofensiva Brussilov în Galiția, arătând că, dacă Rusia nu acționează rapid în Dobrogea, “lăsăm ca România să fie distrusă, Constanța și Bucureștii cad în mâinile inamicului, legăturile cu Rusia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și în ianuarie 1917, reprezentanții diplomatici și militari acreditați la Petrograd fac presiuni pentru a obține o schimbare de atitudine a Rusiei, privind acțiunea ei militară în România. “De mai bine de 6 luni - scria Paléologue - Președintele Republicii, regele George, ambasadorii Franței și Angliei, repetă fără răgaz țarului că partida angajată pe malurile Dunării este decisivă, că Rusia este prima interesată să-și deschidă calea spre Sofia de care depinde cucerirea Constantinopolului etc. El promite tot ceea ce i se cere și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
adresată Consulatului nostru General din Moscova și d-lui Capitanovici, am onoarea a vă comunica în traducere următoarea telegramă ce primesc de la sus-zisul Consulat General: „Mă grăbesc a vă informa că consulul general american din Moscova a rugat telegrafic pe ambasadorul american din Petrograd să convoace de urgență conferința tuturor Aliaților cu privire la transportul Tezaurului și valorilor. Trebuie cerută în același timp și protecțiunea Puterilor neutre în cazul unei evacuări a Moscovei, spre a putea duce Tezaurul și valorile". Ministru, /ss/ Indescifrabil
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Petrograd, Diamandy Ministerul de Finanțe Nr. 25.194/28 noiembrie 1917 Diamandy — Petrograd Diamandy — Petrograd S-a tratat de multă vreme transferarea valorilor de la Moscova, dar Antonescu ne informează că aliații refuză să garanteze securitatea transportului stop. Binevoiți a raporta ambasadorului Statelor Unite și altor persoane pe care le credeți utile, pentru a aviza mijloace mai bune pentru punerea la adăpost stop. Rugăm comunicați rezultatul stop. Temându-ne că Guérin de la Moscova n-a primit telegramele mele, vă rog să-i transmiteți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
anterioare, altfel 2428 este inexplicabilă stop. Se tratează de multă vreme transferul Tezaurului, dar aliații refuză să garanteze securitatea transportului stop. Dacă credeți în posibilitatea transportului fără riscuri, binevoiți a mă informa stop. Telegrafiați lui Diamandy să se pună în legătură cu ambasadorul Statelor Unite și vă rog să luați contact cu reprezentanții americani, Transsiberian stop. Binevoiți a comunica aceasta lui Pantazi. Ministrul de Finanțe, /ss/ N. Titulescu. 42 1917, decembrie 2/15, Chișinău. Declarația Sfatului Țării de constituire a Republicii Democratice Moldovenești autonome
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]