9,452 matches
-
serviciul naval. Alexandru a devenit un artist cunoscut, s-a căsătorit de două ori și a murit în SUA în 1979. După ce a vizitat Austria și Germania în 1913 Serghei Mihailovici a informat guvernul despre munca febrilă a fabricilor de armament al puterilor central europene însă avertizarea despre un iminent război nu a fost luată în seamă de minisștrii ruși. În vara anului 1914 chiar înainte de izbucnirea războiului, Marele Duce Serghei călătorea în apropierea Lacului Baikal când a căzut bolnav de
Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318046_a_319375]
-
al duzei de eșapament greu observabil al rachetei de croazieră, capabil de a o transforma într-una mai putin susceptibilă de detectare și interceptare. Primul cap de acuzare împotriva lui Gowadia se referă la încălcarea Legii privind controlul exportului de armament prin intrarea într-un acord ilegal pentru proiectarea și asistarea la testare a duzei rachetei de croaziera. Al doilea cap îl acuză pe Gowadia de realizarea unui act esențial constând în efectuarea unui serviciu de apărare pentru Republica Populara Chineză
Noshir Sheriarji Gowadia () [Corola-website/Science/318048_a_319377]
-
a coborât cu 20% față de 2007, la circa 4,9 milioane de tone de oțel brut. În anul 2009, consumul de produse finite din oțel a fost de aproximativ 3,1-3,2 milioane de tone. România a devenit exportatoare de armament printr-o decizie a lui Nicolae Ceaușescu, anunțată la Plenara Comitetului Central al PCR din 1968. Sub presiunea invaziei sovietice în Cehoslovacia, coroborată cu naționalismul politic al lui Ceaușescu, Plenara PCR a aprobat înființarea unui sector al producției de apărare
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
Plenara PCR a aprobat înființarea unui sector al producției de apărare, în cadrul industriei naționale, sector care, până în 1964, a suportat efectele acordurilor de după războiul mondial, fiind practic desființat. După 10 ani de la Plenară, România dobândea autonomie față de industria sovietică de armament și de cea a membrilor pactului de la Varșovia, care, pâna în acel moment, asigurau necesarul de tehnică militară al armatei române. În anii 1980, 75% din necesarul de tehnică al armatei era asigurat din producția internă de armament, existând și
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
sovietică de armament și de cea a membrilor pactului de la Varșovia, care, pâna în acel moment, asigurau necesarul de tehnică militară al armatei române. În anii 1980, 75% din necesarul de tehnică al armatei era asigurat din producția internă de armament, existând și un consistent potențial de export. Noul profil industrial a început fabricarea unei largi game de produse militare, după modele asimilate din Uniunea Sovietică și din țările prietene: tancuri, rachete, nave, avioane de luptă, arme de artilerie și infanterie
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
de produse militare, după modele asimilate din Uniunea Sovietică și din țările prietene: tancuri, rachete, nave, avioane de luptă, arme de artilerie și infanterie cu muniția aferentă, sisteme radar și de transmisiuni etc. Cea mai mare parte a uzinelor de armament au fost construite cu profil dublu, insistându-se ca liniile de fabricație să poată fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare. Industria românească de armament începea, prin anii 1980-1982 să exporte masiv în țările din sfera de influență
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
sisteme radar și de transmisiuni etc. Cea mai mare parte a uzinelor de armament au fost construite cu profil dublu, insistându-se ca liniile de fabricație să poată fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare. Industria românească de armament începea, prin anii 1980-1982 să exporte masiv în țările din sfera de influență a blocului comunist, dar și în state aflate în conflict ori sub embargo internațional, ignorat de România. Exporturile de arme constituiau partea practică a politicii externe promovate
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
sub embargo internațional, ignorat de România. Exporturile de arme constituiau partea practică a politicii externe promovate de Ceaușescu, în contactul cu țările arabe sau regimurile revoluționare din Africa, Asia și America Latină. România s-a implicat și în traficul ilegal de armament, scopul fiind atragerea de valută în țară, devenint astfel un cap de pod pentru traficanți de arme renumiți. După Revoluția din decembrie 1989, România, aliniată puterilor occidentale, a semnat Aranjamentul de la Wassenaar în 1996, privind armele convenționale, precum și alte acorduri
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
asupra exporturilor militare, ceea ce a obligat statul român să renunțe la piețele ilegale sau la partenerii comerciali tradiționali, aflați sub incidența sancțiunilor ONU, Uniunii Europene sau a statelor NATO. Efectul acestei politici s-a reflectat imediat în scăderea producției de armament, până la limita supraviețuirii. Înainte de 1989, în industria de armament lucrau mai mult de 200.000 de oameni, iar numărul a ajuns la 65.000 în anul 2001. În perioadele bune, România a exportat armament în valoare de mai multe miliarde
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
renunțe la piețele ilegale sau la partenerii comerciali tradiționali, aflați sub incidența sancțiunilor ONU, Uniunii Europene sau a statelor NATO. Efectul acestei politici s-a reflectat imediat în scăderea producției de armament, până la limita supraviețuirii. Înainte de 1989, în industria de armament lucrau mai mult de 200.000 de oameni, iar numărul a ajuns la 65.000 în anul 2001. În perioadele bune, România a exportat armament în valoare de mai multe miliarde de dolari. După 1989, România a pierdut aproape toate
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
reflectat imediat în scăderea producției de armament, până la limita supraviețuirii. Înainte de 1989, în industria de armament lucrau mai mult de 200.000 de oameni, iar numărul a ajuns la 65.000 în anul 2001. În perioadele bune, România a exportat armament în valoare de mai multe miliarde de dolari. După 1989, România a pierdut aproape toate piețele tradiționale și o dată cu restructurarea armatei de la 300.000 de militari la aproximativ 100.000, a căzut și piața internă. În anul 2000, exporturile de
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
a căzut și piața internă. În anul 2000, exporturile de produse strategice au fost în valoare de doar 37 milioane de dolari, comparativ cu 700 milioane de dolari, cât a exportat România în 1989. În anul 2001, România mai exporta armament sau produse strategice doar în Turcia, India și Pakistan. Până în anul 2001, nu s-a luat o decizie de restructurare masivă a industriei de apărare din motive sociale. În general, companiile producătoare de armament se găseau în zone monoindustriale. Orașele
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
În anul 2001, România mai exporta armament sau produse strategice doar în Turcia, India și Pakistan. Până în anul 2001, nu s-a luat o decizie de restructurare masivă a industriei de apărare din motive sociale. În general, companiile producătoare de armament se găseau în zone monoindustriale. Orașele respective trăiau, practic, doar de pe urma acestor industrii. În anul 2008, industria românească de armament a făcut exporturi de peste 141 milioane de euro. Numărul angajaților din industria de apărare a fost de 3.410 în
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
s-a luat o decizie de restructurare masivă a industriei de apărare din motive sociale. În general, companiile producătoare de armament se găseau în zone monoindustriale. Orașele respective trăiau, practic, doar de pe urma acestor industrii. În anul 2008, industria românească de armament a făcut exporturi de peste 141 milioane de euro. Numărul angajaților din industria de apărare a fost de 3.410 în anul 2006 și de 2.625 în anul 2007. În iulie 2016, anchetă realizată de OCCRP și Balkan Insight, organizații
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
fost de 3.410 în anul 2006 și de 2.625 în anul 2007. În iulie 2016, anchetă realizată de OCCRP și Balkan Insight, organizații internaționale de jurnalism de investigație, arată că din România ar fi plecat, în perioada 2012-2015, armament în valoare de 81 de milioane de euro către patru state din Orientul Mijlociu, care ar fi alimentat mai departe, uneori cu intervenția directă a Comandamentului de Operațiuni Speciale al SUA, părți combatante în conflictul din Siria. În anul 2003, producția
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
navă prototip de paroape 4-5 ani până a fost distrus de un satelit al unor oameni extrterestri. Planorul morții (en. Death glider) Tip - organice Viespea (en. Dart) Ca și navele stup, crucișătoare Wraith încorporează tehnologii organice și nu au scuturi. Armamentul lor constă din arme cu energie, care pot efectua bombardamente orbitale. Navele stup (en. Hive) sunt componentă principala a flotei Wraith, precum și centrul întregii lor societății. Navele funcționează într-un mod foarte asemănător cu navele-oraș ale Străbunilor.
Listă de nave din Stargate () [Corola-website/Science/318142_a_319471]
-
a aflat la Stockholm în perioada atentatului. În ziua când a fost omorât, Palme a avut o întrevedere cu Mohammed Said al-Sahhaf, ambasadorul Irakului la Stockholm, în timpul căreia acesta din urmă a afirmat că are informații conform cărora fabrica de armament suedeză Bofors ar vinde illicit arme Iranului. Totodată a afirmat că Bofors dăduse mită în India pentru obținerea unor contracte acolo. Conform acestei teorii, Palme l-ar fi chemat la telefon pe directorul fabricii și l-ar fi mustrat într-
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
7,5 cm PaK 40. Șasiul a fost folosit și pentru tunuri autopropulsate Wespe. Acestea erau echipate inițial cu un tun de însoțire de 15 cm sIG 33. Ulterior, modelul de 10,5 cm leFH 18 a fost ales ca armament principal pentru aceste tunuri autopropulsate. Majoritatea acestor versiuni derivate din Panzer II aveau și o mitralieră MG34 folosită defensiv împotriva infanteriei și aviației. Toate modelele Panzer II au fost dotate cu un motor pe benzină de 140 cai putere și
Panzer II () [Corola-website/Science/319737_a_321066]
-
de 200 km. Tancul avea un echipaj format din 3 soldați. Șoferul stătea în partea din față față, comandantul stătea pe un scaun în turelă, iar servantul/operatorul radio stătea pe podea în tanc. Comandantul se ocupa și de manevrarea armamentului din dotare.
Panzer II () [Corola-website/Science/319737_a_321066]
-
pentru 3 oameni. Acest detaliu a îmbunătățit eficacitatea în luptă considerabil. Cu toate acestea, când Panzer III a întâlnit pe frontul de est tancul mediu T-34 și tancul greu KV-1, tancul german era clar depășit la capitolul blindaj și armament. Pentru a contracara aceste dezavantaje, tunul a fost îmbunătățit (la calibrul 50 mm), iar blindajul tancului a fost mărit. Măsurile nu s-au dovedit a fi eficiente în totalitate. Drept urmare, introducerea tunurilor autopropulsate și înlocuirea tunului de pe Panzer IV a
Panzer III () [Corola-website/Science/319736_a_321065]
-
de 1000-1100 m dar acest lucru era dificil de relizat datorită impreciziei muniției APDS. Manevre de flancare erau adesea încercate pentru a lovi blindajul din laterale sau spate, oferindu-le un avantaj tactic față de tancurile Tiger II în majoritatea luptelor. Armamentul principal de pe Tiger II era capabil să distrugă teoretic orice tanc de la distanțe de peste 2,5 km, dincolo de bătaia efectivă a tancurilor Aliate.Atacarea unei ținte la distanțe extreme era interzisă echipajelor de pe Tiger II pentru a conserva muniția și
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
din designul prototipurilor românești ale vânătorului de tancuri Mareșal. Asamblarea lui Hetzer a început în aprilie 1944 la uzinele BMM, apoi din septembrie 1944 la uzinele Skoda. Vehiculul era echipat cu tunul de 7,5 cm PaK 39 L/48. Armamentul secundar consta într-o mitralieră MG 34 (sau MG 42 ulterior) montată pe suprastructură și acționată de încărcător din interior. Acesta observa țintele printr-un periscop, însă totuși trebuia să iasă în exteriorul vehiculului blindat pentru a reîncărca arma. În comparație cu
Jagdpanzer 38(t) () [Corola-website/Science/319760_a_321089]
-
suprastructură și acționată de încărcător din interior. Acesta observa țintele printr-un periscop, însă totuși trebuia să iasă în exteriorul vehiculului blindat pentru a reîncărca arma. În comparație cu Panzer 38(t), noul vehicul beneficia de șenile mai late, blindaj mai gros, armament superior și un motor mai puternic. Blindajul frontal era înclinat la 60° și avea o grosime de 60 mm. Vehiculul era fiabil, ieftin și avea o siluetă joasă. Din cauza suprastructurii complet închise, Hetzer cântărea cu 5 tone mai mult decât
Jagdpanzer 38(t) () [Corola-website/Science/319760_a_321089]
-
T-55). Varianta modernizată a acestui tanc, M1 "Bizonul", este compatibilă cu standardele NATO. După evenimentele cunoscute sub numele de "Primăvara de la Praga", Republica Socialistă România a adoptat o nouă doctrină națională de apărare. Aceasta necesita o industrie proprie de armament. În luna aprilie a anului 1968 este prezentat Consiliului de Apărare al țării un raport privind fabricarea tancurilor în România. La 13 octombrie 1972, acest raport este aprobat. Programul de fabricare în țară a unui tanc mijlociu românesc a fost
TR-85 () [Corola-website/Science/319828_a_321157]
-
fiind proiectată între anii 1974 și 1980. Varianta finală, denumită TR-77-580 ("Tanc Românesc model 1977 cu motor de 580 de cai putere"), a fost fabricată între 1979 și 1985. Tancul TR-77 a fost un model tranzitoriu prin care industria de armament autohtonă a căpătat experiență în fabricarea vehiculelor blindate grele. Concomitent cu proiectarea tancului TR-77, au fost aprobate cercetările pentru dezvoltarea unui sistem energetic de mare putere, capabil să genereze peste 800 de cai putere. Proiectarea motorului s-a realizat între
TR-85 () [Corola-website/Science/319828_a_321157]