9,532 matches
-
nu consemnau faptul. Acum, la 1926, sora poetului este confirmată de un martor la evenimente, iar șablonul se pietrifică. George Călinescu va fi unul dintre cei care vor lupta să-l desființeze și, se pare, va fi luptătorul victorios: prin biografia pe care o dedică el lui Mihai Eminescu, devenită autoritară, reeditată până la saturație (niciodată, însă, ca ediție critică, niciodată cu un aparat critic adecvat care să consemneze cel puțin critica de întâmpinare a cărții, foarte aspră în unele privințe) episodul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” (act publicat de N. Zaharia în 1923). Acesta este actul medical care atârnă ca o tinichea de plumb la gâtul lui Eminescu și concluziile lui se reverberează în mai toate biografiile care i s-au dedicat. El este contrazis mai întâi de bunul simț, pentru că Eminescu la Mănăstirea Neamț s-a simțit bine după toate mărturiile documentare și apoi de consultul universitar din 14 iunie 1887, organizat de Cornelia Emilian cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu prietenul lui Eminescu, Eduard Gruber. De asemenea, familia Frangolea făcea parte dintre prietenii (comuni, de acum 10 ani), ai lui Eminescu și ai Veronicăi. Oricum ar fi, decizia lui Eminescu de a părăsi Botoșanii este una rațională. În ordinea biografiei sale interioare, se înscrie în desele abandonuri, mai ales din tinerețe, ale poetului: de la școală pentru o trupă de teatru, de la Viena și apoi de la Berlin-Jena pentru a veni la Iași, de la Iași pentru a pleca la București, etc. Este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
publice o poezie de mulțumire pentru atâtea sacrificii bănești. Vereonica Micle a exclamat, în relatarea Hanrietei: „O facere de bine până la tine, Mihai, n-a fost poetizată” (21 mai 1888). Este, în fond, o concluzie posibilă la acest episod din biografia lui Mihai Eminescu. Toate strădaniile de acest fel ale distinselor doamne ieșene coordonate de Cornelia Emilian se supun ideii generale de filantropie, binele nu se trâmbițează și nu se cere recompensat cu mulțumiri publice. Din aceste trâmbițări rămâne ceea ce avem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și gândire” în centrul căreia se află analiza operei și referințe importante la viața lui Mihai Eminescu. La numai câteva zile după reinstalarea poetului în București, el este invitat la această conferință. Digresiunea care urmează are importanța ei în economia biografiei târzii a lui Eminescu. Ascuns, oarecum, în lumea măruntă a intelectualității ieșene din ultima parte a secolului al XIX-lea, Eduard Gruber (1862-1896) se ascunde din nou, când îl privim mai de aproape, acolo unde-i este, poate, chiar locul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
căreia se ascund greierii...Așa va fi arătat biserica Sfântu Ioan la 1876, când o descrie poetul. Clopotnița este alături de biserică. Desigur, nu se poate face istorie literară după imagini din poezii. Dar când recitești poeziile cuiva recunoști realități din biografia sa. Am încercat să restitui sensurile cuvântului „luminare” în poezia lui Eminescu, și iată cum am ajuns, și dinspre filologie, la această enigmatică locuință a poetului de la Văratic. Odaia filologică a poetului. Eminescu descrie odaia sa în câteva poezii și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
discuția” n-ar mai avea sens dacă am fi în „împărat și Proletar”, de pildă, când după ultima (sau cea mai bună) formă se ard ori se sparg toate celelalte „pân la al lumei fund”. În acest sens, da: ultima biografie a lui Eminescu, cea construită de G.Călinescu, ar deveni și singura... Este, însă, cazul să idealizăm? Imaginile lui Eminescu ies și reintră în istorie de peste tot, fiecare critic sau memorialist al său are una și o exhibă când îl
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
punctul de vedere al junimiștilor, el fiind ales anume de Titu Maiorescui și Iacob Negruzzi mai întâi (în anii 1888-1889) pentru a-l urmări și ajuta pe Mihai Eminescu la București, iar apoi, după moartea poetului, pentru a face o biografie convențională a sa. Lucrează în diplomație, mereu pe lângă Ministerul de Externe atașat diplomatic prin Europa sau la Constantinoipole, iar afirmația doctorului Obersteiner, din 1911, către Ion Grămadă, că fișele medicale din timpul șederii lui Eminescu lângă Viena (1883-1884) au fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
despre viața lui Eminescu trebuie personalizată, nu ascunsă sau evitată. Prin „personalizare” eu înteleg o analiză, chiar o expertiză coerentă, concentrată, care dă valoare cât de cât verificabilă fiecărei surse. Astfel se poate face o ierarhie, putem estima cine dintre biografii ori prietenii lui Eminescu este sincer și cine nu, etc. Metoda punerii în juxtă a informațiilor concordante poate părea prea simplu, dar de aici se începe. Pentru că nu-l aveam la îndemană pe D.Teleor știam de el, dar nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dumnezeiescul” Dante sînt la fel de mari poeți, atît cît sîntem omenește îndreptățiți să-i judecăm. Orice altă judecată aparține lui Dumnezeu și transcende istoria.” Dl. Răzvan Codrescu, cu care dorin să stăm de vorbă, analizează, pentru a ajunge la ceastă concluzie, biografia, poezia și ziaristica lui Eminescu. Dacă nu m-ar uimi cu câtă seninătate afirmă lucruri neadevărate, nici n-aș intra în discuție. Dânsul spune, de pildă, așa: „în familia căminarului Gheorghe Eminovici nu pare să fi primat educația religioasă. Tatăl
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
moartea și înmormântarea poetului: a apărut în „Adevărul”, în 1933, ziar central la care colaborau scriitorii importanți ai momentului (iarăși: G. Călinescu între ei), într-o zi dedicată poetului: nu se poate spune că n-a fost cunoscută. Și totuși, biografiile poetului, toate câte sunt, îl ocolesc, bibliografiile îl țin ascuns. Ce n-a convenit? Faptul că este o amintire vie așternută hârtiei abia peste 40 de ani de la întâmplare? Că se vorbește de moartea violentă a poetului (într-un moment
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
încă din 30 decembrie 1947 („roagă membrii noului comitet să urmărească revista Flacăra, a Uniunii”). Ceea ce li se cere membrilor Societății este să accepte că s-au născut din nou, să uite trecutul „pătat”, să evite ce e discutabil în biografiile marilor înaintași, să accepte o linie progresistă a educației tineretului, să și sporească rândurile cu scriitori tineri... Ideologii sunt încă în băncile școlilor de partid, vor apărea ceva mai târziu; bătrânii care populează aceste documente cer cu deosebire lucruri practice
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să-și aducă aminte de Spinoza sau de Kant. Aceștia au fost oameni pentru care o viață netulburată de evenimente exterioare, de drame personale a putut asigura ambianța propice unei reflecții tenace și prelungite.2 De îndată ce și-au recunoscut vocația, biografia lor nu a mai reprezentat decât o succesiune de pași prin care a luat naștere acea operă pe care au lăsat-o posterității. Viața lor a fost pe deplin acaparată și epuizată de exercițiul speculației pure. O viață „trăită în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pentru literatură, artă și filozofie se împletea strâns cu aspirația spre clarificarea întrebărilor de ordin existențial pe care și le pune omul instruit care gândește cu propria sa minte, fie el scriitor, artist, jurist, medic sau om de știință. Cercetătorii biografiei lui Wittgenstein sunt de acord că el a resimțit deosebit de puternic influența lui Kraus și a lui Weininger.12 Acești autori, atât de diferiți din multe puncte de vedere, erau de acord că epoca în care trăiesc este o epocă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
-mi, domnule inginer, contează cu adevărat pentru dumneavoastră un milimetru?» și mai înainte ca el să termine cădea un «da» atât de tare și energic, încât omul aproape se speria.“59 Wittgenstein nu a scris filozofie între 1918 și 1929. Biografia lui intelectuală este unică. Nici un autor important nu a încetat să fie activ în acest domeniu, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp. Nici unul nu s-a gândit să renunțe definitiv la preocupări filozofice și nu a trebuit, așadar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
minunată“. <notelist> 1 Cât i-a stat în putință, Noica a imprimat aceeași direcție propriei sale vieți. Ca și cum deciziile sale nu ar fi spus totul în această privință, el a lăsat și o notă testamentară. Aceasta începe cu observația că biografia lui „n-are conținut în bună parte din voință proprie“ și se încheie cu mărturisirea: „Mi-am trăit viața în idee, fără rest, spre deosebire de alții care și-o sfârșesc cu un rest și care astfel merită să fie regretați. Sunt
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
întru devenire. Și tocmai pentru că profesoratul nu poate ajunge decât rareori la devenirea întru ființă, s-a spus că el este incompatibil cu filozofia.“ (Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, Humanitas, 1991, p. 253.) 5 Ray Monk, autorul celei mai ample biografii a lui Ludwig Wittgenstein, atrage atenția asupra a ceea ce numește „polarizare nefericită“ a interesului pentru persoana și pentru opera gânditorului: „Unii cercetează opera despărțită de viața lui, alții găsesc viața lui fascinantă, opera lui însă de neînțeles.“ (Acesta din urmă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
textului, în conjuncție cu impresia cititorului că acesta oferă clarificări de cea mai mare însemnătate, poate să dea socoteală de faptul că lectura lui îl va atrage și îl va respinge în același timp. Ray Monk, autorul celei mai cuprinzătoare biografii a lui Wittgenstein, scria despre Tractatus, într-o lucrare recentă: „Este în mod sigur una din cele mai enigmatice mostre de filozofie care a fost publicată vreodată: prea mistică pentru logicieni, prea tehnică pentru mistici, prea poetică pentru filozofi și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
transformare a culturii în civilizație. Credea că, în acest sens, din cartea lui Spengler se poate învăța ceva. Regretul după o epocă culturală apusă apare cel mai clar în opiniile lui Wittgenstein despre artă. Întrebat care este cea mai reușită biografie a lui Goethe, Wittgenstein a afirmat că lucrul cel mai bun despre Goethe l-a scris austriacul Franz Grillparzer, un autor despre care auziseră foarte puțini oameni cultivați din Anglia. Muzica adevărată începea pentru Wittgenstein cu Haydn și se sfârșea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este supărat, lovește, o zgârie pe guvernantă, și umplând-o cu lovituri de picior, urlă: « Am să vă ucid. Am să vă tai gâtul cu cuțitul. Am să vă străpung mâinile. »“ (trad. n.) Deși există mai multe documente care înregistrează biografia regelui, copilăria nu este atent descrisă, având doar câteva informații din jurnalul medicului său. Detaliile despre viața sa le găsim începând cu perioada adolescentei, când începe să iasă de sub tutela mamei. Cele mai importante detalii oficiale privind viața lui Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în secolul nostru, cercetătorii pasionați de mistere au găsit o serie de conexiuni între Poussin și Confreria Sionului, o organizație misterioasă din Franța. Desigur, nu ne propunem să dezbatem aceste subiecte, pe care le consideram mai degrabă pură fantezie. Conform biografiei lui Nicolas Poussin, acesta a locuit în Roma întreaga viață, cu o singură excepție, când cardinalul Richelieu i-a solicitat serviciile și a trebuit să plece în Franța. A fost angajat de Ludovic al XIII-lea și a primit titlul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Isis era venerată acolo. Acum se numește Melun. Paris își trage numele din aceleași motive; se spune ca Parisius este asemănător cu Iseos (quasi par Iseos) deoarece este construit pe râul Sena, la fel ca și Melun“ (trad. n.). Citind biografia lui Jaqus le Grant, protejat al regelui Ludovic al XIII-lea, observăm că, după moartea protectorului său, acesta a fost excomunicat de către biserică. Ne întrebam retoric dacă nu cumva tocmai aceasta afirmație despre orașul Paris și templul lui Isis au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
i ar plăcea să ridice cortina și să expună anumite taine, va alege masca anonimatului. Din punct de vedere al manifestării, memoriile apocrife se apropie mult mai mult de roman, însă, în orice caz, nu le putem încadra în zona biografiei, fie ea și romanțată. Marguerite Yourcenar sublinia în Carnets de notes de Mémoires d`Hadrien că aceste scrieri sunt o reconstituire făcută la persoana întâi și atribuită de regulă unui personaj celebru, dar fără documentele justificative necesare. Cu toate acestea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu toate datele de pe pagina de titlu (subtitlu, prefață, postfață, editură, localitate, an etc.); prezentarea conținutului cărții, mai lungă sau mai scurtă, În funcție de spațiul avut la dispoziție; aprecierile critice, adică relevarea punctelor „tari” și „slabe” ale cărții, originalitatea lucrării În biografia autorului sau În bibliografia domeniului etc. Se Înțelege că, pentru a putea sublinia, de exemplu, originalitatea cărții recenzate, autorul recenziei trebuie să fie el Însuși un specialist din domeniul respectiv. 3. Referatul Este o „expunere succintă asupra unui subiect științific
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Ecourile plagiatului de care fusese acuzat Coșbuc nu se stinseseră Încă și un alt viitor clasic al literaturii române, I.L. Caragiale, va suferi același proces calomnios, cunoscut În literatura română drept „afacerea Caion”. Întregul dosar al problemei Îl găsim În biografia consacrată lui Caragiale de către Șerban Cioculescu (1977, pp. 194-201). Totul a plecat de la un fapt banal: un discipol al lui Macedonski, Const. Al. Ionescu (Caion), a avut proasta inspirație de a trimite la redacția Moftului român (publicație condusă de Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]