9,556 matches
-
431 de locuitori și o biserică datând din 1792. În perioada interbelică, s-a regăsit în plasa Ploiești a județului Prahova. În 1925, comuna Berceni fusese desființată și inclusă în comuna Corlătești, cu reședința în satul Berceni și având în compunere satele Berceni, Cătunu, Corlătești și Ghighiu (compoziție apropiată de cea actuală). Ea avea atunci 1986 de locuitori. În 1931, comunele Corlătești și Berceni s-au separat din nou, iar satul Moara Nouă a trecut și el la comuna Berceni. În
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
14 octombrie 1802 și a fost rezidită în 1804 de vistierul Constantin Filipescu. Biserica din Chițorani a fost construită la 1797 de paharnicul Constantin Cantacuzino, iar cea din Valea Orlei, la 1693, de cocoana Tinca Mărăcineanca. În 1925, avea aceeași compunere și se afla în aceeași plasă, cu o populație de 2189 de locuitori. În 1931, satele Chițorani, Valea Orlei și Bighilin au format temporar o comună separată, cu numele de Chițorani, comuna Bucov rămânând doar cu satul de reședință. În
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
cu înfrângerea moldovenilor. La 20 de ani de la bătălie, Ștefan cel Mare a înălțat aici o biserică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Uscați", făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și avea în compunere satele Uscați, Războieni, Borșeni, Marginea, Poienile și Totoești, cu 2261 de locuitori. În comună existau șase biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu denumirea actuală de "Războieni", ca reședință a plășii Războieni din același județ, și
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
interbelică, comuna este menționată în anuarul Socec în componența actuală, acolo figurând și satul Podul lui Galben; comuna avea în total 4614 locuitori. În 1931, câteva sate ale comunei s-au separat și au format comuna Mehedința, aceasta având în compunere localitățile: Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Păcăloasa, Rahova și Sfăcărău; în comuna Podenii Noi au rămas satele Podenii Noi, Podul Galben, Popești și Valea Dulce. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
5748 și același statut administrativ, dar fără vreun sat component altul decât localitatea principala. Tot atunci, comuna Pățești avea 1921 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, orașul Odobești avea drept comune suburbane Pățești și Vărsătura; comună Pățești avea în compunere doar satele Pățești și Boțești, în vreme ce satele Florești-Slobozia și Gugești alcătuiseră comună Florești-Slobozia, suburbie a Focșaniului. În anul 1935 ia ființă la Odobești stația de cercetări viticole. Anii dominației comuniste, la al carui debut începe emigrarea în masă a comunității
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
județului Muscel, comunele Berevoești-Pământeni și Berevoești-Ungureni. Prima cuprindea satele Berevoești-Pământeni, Oțelu și Bratia, având în total 810 locuitori. Existau în comună 5 mori pe Bratia, două biserici și o școală cu 21 de elevi. Cea de a două avea în compunere satele Berevoești-Ungureni, Mănești și Gămăcești și avea 618 locuitori ce trăiau în 142 de case. Existau și aici două mori pe Bratia, o biserică și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune într-una singură cu
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
trecând la comuna Valea Mărului, care avea 1435 de locuitori în satele Berindei, Calotești, Ciubotea, Croitori, Linia Zisului, Popești, Valea Neagului și Albeasca. În 1931 și această comună a fost desființată, satele ei trecând la comuna Budeasa, care avea în compunere așezările Berindei, Budeasa Mare, Budeasa Mică, Calotești, Croitori, Linia Zisului, Popești, Rogojina și Valea Neagului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit în componența actuală la județul Argeș, reînființat. În comuna Budeasa
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
plaiul Dâmbovița) și Lăicăi-Runceasa (în plasa Argeșelul). Comuna Cetățenii din Deal era formată din satele Cetățenii din Deal și Mesteacănu, având două biserici și o școală cu 33 de elevi (dintre care 3 fete). Comuna Cetățenii din Vale avea în compunere satele Cetățenii din Vale și Diaconești, cu 783 de locuitori ce trăiau în 141 de case; existau aici o biserică, o moară pe Dâmbovița și o școală cu 35 de elevi. Comuna Lăicăi-Runceasa (sau Cârciuma-de-Piatră) avea 989 de locuitori ce
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
Prundu-Leordeni. În același timp, comuna Glâmbocata era în plasa Bogați a județului vecin Dâmbovița și avea 1678 de locuitori în satele Bâutan, Călugărița, Glâmbocata și în cătunul Cotu Malului. În 1931, comuna Ciulnița a primit numele de "Ciulnița-Budișteni", având în compunere satele Băila, Budișteni, Ciulnița, Glodu, Prundeni și Schitu-Scoicești, și reședința în satul Budișteni; iar comuna Leordeni a rămas cu satele Cârciumărești, Leordeni și Moara Mocanului. Mai târziu, comuna Ciulnița-Budișteni a luat numele satului de reședință, Budișteni. În 1950, cele trei
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Păduroiu și Samara. Prima era alcătuită din trei sate, Cepari, Păduroiu din Deal, Păduroiu din Vale, cu 788 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua avea în compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia, cu 1501 locuitori, trei biserici și o școală mixtă rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Păduroiu în plasa Cotmeana și comunele Poiana Lacului și Samara
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
de pământ erau urmașii lui Alexandru Catargiu, Ovanes Christea, Mihail Costea Haret, urmașii lui Gh. Răzmeriță, pr. C. Borcea și Dimitrie Giosanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna sub numele de "Berești-Bistrița", în plasa Bistrița a aceluiași județ, având în compunere satele Berești, Bradu, Climești și Pădureni, cu 2360 de locuitori. Din 1931, satul de reședință al comunei a primit și el denumirea de "Berești-Bistrița". În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
Cotumba. Comuna a apărut în 1893, prin separarea satelor Cotumba, Agăș, Sulța și Goiasa de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghetu, Columba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea și Sulța și din cătunul Diaconești. În 1931, mai multe sate s-au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța. În 1950
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
două catolice. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în plasă Siretu a aceluiași județ, având 2800 de locuitori în satele Bejghiru, Buhocel, Buhociu, Coteni (preluat de la comună Tamași), Dospinești (preluat de la comună Săucești) și Furnicari. Din 1931, comuna avea în compunere satele Bejghir, Buhocel, Buhociu, Coteni și Dospinești, sătul Furnicari trecând la comună Gioseni. În 1950, comuna Buhoci a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat.
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
majoritar maghiari). În comună funcționau o biserică ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
locuitori ce trăiau în 315 case; aici existau două biserici ortodoxe (una în fiecare sat), o biserica catolică la Enăchești și o școală la Enăchești, iar principalii proprietari erau T. Rafailă, I. Tăzlăoanul și G. Simionescu. Comuna Tețcani avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele Berești, Turluianu și Verseștii de Jos, având în total 2221 de locuitori. Fosta comună Boșoteni avea acum numele de Enăchești, după satul de reședință, și era formată din satele Boșoteni, Enăchești, Prisaca și Prisaca-Vidrașcu, cu o populație totală de
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
Din 2000 există însă educație extrașcolară, un program de pedagogie lingvistică pentru a învăța limba maghiară literară celor care doresc. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Bacău și avea în compunere satele Gioseni, Otești, Bâzga, Horgești și Răcea, având în total 2636 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte (una la Gioseni din 1866 și una la Horgești din 1890) cu 50 de elevi, două biserici ortodoxe în satele Gioseni
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
În comună existau două biserici și o școală primară mixtă cu 52 de elevi (dintre care 11 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cârligi și Onișcani. Comuna Cârligi avea în compunere satele Cârligi și Ruptura, cu 1799 de locuitori ce trăiau în 392 de case, două biserici și o școală mixtă cu 13 elevi (dintre care 3 fete). Comuna Onișcani era formată din târgușorul Onișcani și satele Aldești, Boanța, Cornești, Hărlești
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
Pentru 3,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, moșia satului aparținuse familiei domnitorului moldovean Gheorghe Ștefan. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și avea în compunere satele Răcăciuni, Gâșteni, Teiuș, Satu Nou și Berindești, cu 2201 locuitori. În comună existau trei mori de apă, una de aburi, două școli mixte una deschisă în 1865 la Răcăciuni cu 55 de elevi și una la Gâșteni cu 13
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
1925 consemnează cele două comune în plasa Trotuș a aceluiași județ având aceeași alcătuire; comuna Parava avea 1050 de locuitori, iar comuna Drăgușani 1177. În 1931, comuna Parava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Drăgușani, care avea în compunere satele Drăgușani, Rădoaia, Parava și Teiuș. În 1950, comuna a fost transferată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; denumirea ei și satul de reședință a devenit Parava în 1956
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
Buzău Dionisie Climescu și Ecaterina Gheorghiu. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Tazlău a aceluiași județ. Comuna Băhnășeni avea 3000 de locuitori în satele Băhnășeni, Borzești, Sărata, Pârjol, Tărâța și Bărnești; iar comuna Băsăști avea în compunere satele Balcanu, Băsăști, Câmpeni, Căpățină, Căsoasa, Chiliile de Jos, Chiliile de Sus, Fimorești, Ghidionu, Hăineala, Ludași, Rețeni și Schitu Frumoasa, având în total 3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate s-au desprins din comuna Băsăști pentru a forma
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
comuna Răcătău existau trei biserici, două mori de apă și o școală mixtă în satul Răcătău. Satul Horgești aparținea la acea vreme comunei Gioseni. Anuarul Socec din 1925 consemnează formarea comunei Horgești în plasă Siret a aceluiași județ, având în compunere satele Fundu Văii, Horgești, Petrești, Socii, Valea lui Drob și Valea lui Noe (după desființarea comunei Petrești), având în total 3250 de locuitori. Comună Răcătău făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Bacău și avea 388 de locuitori în satele
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
în total 1644 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 43 de elevi (din care 4 fete) și cinci biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Găiceana a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate plus satul Costișa și o populație de 1264 de locuitori. În 1931, comunei i-au fost arondate și câteva din satele comunei Huruiești (Gălești, Nedelcu, Perchiu și Prădaiș). În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
9 fete) deschisă în 1865 și patru biserici (trei la Cașin și una la Curița). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2178 de locuitori în satele Cașin, Curița, Pochița și Vlașca. În 1931, comuna avea în compunere satele Cașin, Curița, Pochița, Vlașca (Gura Curiței), Buciumi și Răcăuți (ultimele două preluate de la comuna Onești). În 1950, comuna Cașin a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău și între timp satele Buciumi și Răcăuți s-au separat
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
fructe". Bineînțeles că acest raft va fi în relație cu clasa "Fruct" pe care am exemplificat-o mai devreme. Astfel, el conține obiecte de tip "Fruct". Relația pe care am enunțat-o mai sus se mai numește și relație de compunere, o relație fundamentală în POO (Programare Orientată Obiectual), iar clasa "Raft" se numește clasă compusă (engl. Agregate), fiindcă în componența ei intră alte clase, în cazul nostru "Fruct", cum se vede în diagrama de mai jos: Să considerăm în continuare
Programare orientată pe obiecte () [Corola-website/Science/300733_a_302062]