11,061 matches
-
suficiente. 4.3.2.2 Școala Există două tipuri de dotare superioară: una după inteligență și alta după creativitate. Ambele aduc rezultate școlare meritorii, dar pe căi diferite. Problema actuală a școlii este că profesorii în general (mai puțin profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii inteligenți și cuminți (conformiști) decât pe cei foarte creativi și nonconformiști. Elevii creativi sunt considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Categoria cea mai dezavantajată în școală este categoria elevilor creativi, dar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și alta după creativitate. Ambele aduc rezultate școlare meritorii, dar pe căi diferite. Problema actuală a școlii este că profesorii în general (mai puțin profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii inteligenți și cuminți (conformiști) decât pe cei foarte creativi și nonconformiști. Elevii creativi sunt considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Categoria cea mai dezavantajată în școală este categoria elevilor creativi, dar pe un fond de inteligență mai modestă. Ei vor claca pentru că sunt deficitari sub aspectul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Ambele aduc rezultate școlare meritorii, dar pe căi diferite. Problema actuală a școlii este că profesorii în general (mai puțin profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii inteligenți și cuminți (conformiști) decât pe cei foarte creativi și nonconformiști. Elevii creativi sunt considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Categoria cea mai dezavantajată în școală este categoria elevilor creativi, dar pe un fond de inteligență mai modestă. Ei vor claca pentru că sunt deficitari sub aspectul inteligenței, care este aptitudinea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii inteligenți și cuminți (conformiști) decât pe cei foarte creativi și nonconformiști. Elevii creativi sunt considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Categoria cea mai dezavantajată în școală este categoria elevilor creativi, dar pe un fond de inteligență mai modestă. Ei vor claca pentru că sunt deficitari sub aspectul inteligenței, care este aptitudinea cea mai apreciată în școală. Randamentul școlar general constituie un indicator defectuos în aprecierea creativității. Există exemple de mari creatori
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sau studentul să poată formula concluzii personale legate de cele învățate. Este necesară introducerea unui curs de creativitate, atât în liceu, cât mai ales în facultate. Acest curs va iniția elevii sau studenții în alfabetul creatologiei, va testa potențialele lor creative, le va oferi metode de stimulare a creativității și-i va antrena în exerciții aplicative cu destinație expresă în domeniul pentru care se pregătesc. În paralel cu acest curs este foarte util de a se organiza în școală (facultate) un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
are un rol major în formarea de viitori creatori. Atitudinea sa poate să atragă, sau să piardă iremediabil, veritabile talente în domeniul său, care se pot manifesta deplin peste ani. În acest sens, profesorul trebuie: să adopte o atitudine entuziastă, creativă la orele sale; elevii sau studenții săi sigur se vor molipsi de această atitudine; să-și cunoască mai bine elevii/studenții (cum îi îndemna pe educatori J.J. Rousseau: ) și să urmărească reacția lor în timpul orelor; să respecte și să promoveze
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
faptul că prea multă experiență poate duce la rutină și la gândire stereotipă care zădărnicesc creativitatea. În fața acestor tendințe contrare, vom încerca, în cadrul acestui capitol, să obținem răspunsul la întrebările: este necesar un nivel de școlarizare superior pentru a fi creativi? care este nivelul de educație maxim pentru care se obține o bună creativitate? care este nivelul necesar de cunoaștere al domeniului pentru realizarea performanței creatoare? Primele două întrebări se referă la nivelul de educație, iar a treia la nivelul de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fundații americane, adică creativitatea originară ar fi a oamenilor de la țară, neinstruiți. S-a formulat ideea că instrucția uniformizează și standardizează gândirea creând predispoziții pentru stereotipii în gândire și conformism. Totodată, prin instrucție, este activată intens gândirea convergentă, în defavoarea gândirii creative (divergente). Legat de cele precizate mai sus, nu se neagă faptul că au existat creatori fără studii sau fără a fi specializați în domeniul în cauză, dar despre ei se pot emite observațiile: fie aveau un minimum de cunoștințe în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nivel mediu. spunea J. Joubert. Este posibil ca o persoană fără experiență în domeniu să poată emite o idee care să vină ca un balon de aer proaspăt pentru colectivul din care face parte. Să nu uităm că în tehnicile creative de grup (brainstorming, sinectică, etc.) sunt prezente, de multe ori, persoane străine domeniului care pot aduce un suflu nou prin ideile pline de prospețime pe care le emit. Persoana străină domeniului emite o idee prin analogie cu ceva ce cunoaște
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este greu de dobândit în cadrul acelui domeniu. Să nu uităm că faza de elaborare a procesului creator implică multă muncă, care nu se poate realiza decât prin stăpânirea domeniului. Se justifică astfel părerea că în etapa actuală pentru a fi creativă, cel puțin în domeniul tehnic sau științific, o persoană are nevoie de studii superioare în acel domeniu. În domeniile artistice sau sportive creativitatea cere un nivel măcar mediu de studii și mai important pretinde talent și mult exercițiu. Pentru afirmarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
muncitor de la banda rulantă. Pozițiile în care există această libertate necesită, de obicei, o diplomă universitară. Rezultatele la învățătură depind, în sistemul actual (tradițional) de învățământ, de inteligență. Prin urmare, s-ar putea ca șansele cuiva de a se dovedi creativ să depindă de un coeficient de inteligență destul de mare pentru a obține o diplomă de licență, care asigură accesul la unul din tipurile de posturi unde se poate manifesta creativitatea. 5.2 Nivelul de educație În cadrul capitolului anterior, am subliniat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unul din tipurile de posturi unde se poate manifesta creativitatea. 5.2 Nivelul de educație În cadrul capitolului anterior, am subliniat că un nivel general de cunoaștere ridicat este benefic creativității. Persoane cu o cultură generală bogată s-au dovedit mai creative decât celelalte. Un interes aparte este dat de relația dintre nivelul foarte ridicat al educației și creativitate, cu alte cuvinte, dacă erudiția stimulează sau diminuă creativitatea. Într-un studiu realizat de Simonton, în 1984, a fost analizată celebritatea în raport cu nivelul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
au perfecționat creațiile anterioare și au sporit zestrea domeniului cu noi creații. Pentru a înțelege această contradicție vom începe cu prezentarea „regulii celor zece ani” în apariția creațiilor importante în diverse domenii. S-a descoperit de fiecare dată că persoanele creative au avut nevoie de o perioadă mare de timp între primul contact cu domeniul respectiv și crearea primei lor opere importante. Aceste rezultate arată că posibilitatea de a realiza ceva creativ depinde de cunoașterea profundă a domeniului ales. Hayes, în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
domenii. S-a descoperit de fiecare dată că persoanele creative au avut nevoie de o perioadă mare de timp între primul contact cu domeniul respectiv și crearea primei lor opere importante. Aceste rezultate arată că posibilitatea de a realiza ceva creativ depinde de cunoașterea profundă a domeniului ales. Hayes, în 1989, în urma unei cercetări de anvergură ce a cuprins 76 de compozitori de renume, 131 de pictori și 66 de poeți celebri, a ajuns la concluzia că în toate domeniile analizate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la concluzia că în toate domeniile analizate până și cele mai remarcabile și talentate persoane au avut nevoie de mai mulți ani de pregătire până să creeze operele care le-au făcut celebre. Atingerea nivelului superior de funcționare în domenii creative respectă regula celor zece ani. Cariera creatorilor începe cu „zece ani de tăcere”, care duc la prima capodoperă. Capodopera inițială este urmată de o creștere rapidă a numărului de lucrări remarcabile, între anii al zecelea și al 25-lea ai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
adesea de mâncare, de somn și de alte necesități, ca să-și vadă de munca lor. Se pune, deci, cu interes, întrebarea „De unde vine forța motoare a creativității?”. Încercarea de răspuns datează încă de la începutul secolului trecut. Psihanaliștii au prezentat comportamentul creativ ca o modalitate de a reduce tensiunea psihică creată de alte dorințe care nu puteau fi realizate. Freud susținea că adulții își pot deturna energia excesivă a libidoului în direcții mai acceptabile din punct de vedere social, inclusiv prin creativitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la fel de mult ca și scopul însuși; * dovedesc rezistență la presiune socială și culturală; * sunt capabili să se detașeze de tradiții; pot compara culturile în mod obiectiv, își pot însuși convențiile după cum le pot și ignora; * tind să fie indivizi înalt creativi, manifestând inventivitate, originalitate și flexibilitate în toate aspectele vieții. 6.2 Motivația intrinsecă și creativitatea Maslow a sesizat că există și alt tip de creativitate decât cea determinată de realizarea de sine. De pildă, persoanele care au un talent special
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
originalitate și flexibilitate în toate aspectele vieții. 6.2 Motivația intrinsecă și creativitatea Maslow a sesizat că există și alt tip de creativitate decât cea determinată de realizarea de sine. De pildă, persoanele care au un talent special pot fi creative și înainte ca motivele lor de a fi ajuns pe treapta 5 a piramidei trebuințelor (vezi Figura 30 din Anexa 8). Deci nevoia realizării de sine nu poate explica întru totul motivația înaltă a creativității. Torrance, în anul 1962, a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
angajarea intensă în luptă cu problemele ridicate de acea sarcină și implicarea totală în muncă, fără ai păsa de eventualele recompense care îl așteaptă pe creator. Crutchfield, în anul 1962, a sugerat existența unui dezacord esențial între conformism și gândirea creativă, afirmând că persoanele care au tendința de a adopta părerile sau credințele unei grupări ce sunt contrare celor proprii sunt motivate extrinsec, altfel decât persoanele cărora nu le pasă de concordanța cu o grupare. S-a dovedit și experimental că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
părerile sau credințele unei grupări ce sunt contrare celor proprii sunt motivate extrinsec, altfel decât persoanele cărora nu le pasă de concordanța cu o grupare. S-a dovedit și experimental că persoanele înclinate să cedeze în fața presiunii conformismului sunt slab creative, în comparație cu cele nonconformiste. Deja se conturează ideea că cele două tipuri de motivație vor acționa diferit: una favorizează creativitatea și alta o frânează. Contribuții deosebite în acest sens a avut cercetătoarea Teresa Amabile, profesor la Universitatea Harvard. Ea a propus
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
favorizează creativitatea și alta o frânează. Contribuții deosebite în acest sens a avut cercetătoarea Teresa Amabile, profesor la Universitatea Harvard. Ea a propus, în anul 1983, ipoteza că motivația intrinsecă favorizează creativitatea, iar motivația extrinsecă o frânează. Studierea personalităților indivizilor creativi a dus la concluzia că aceștia sunt total absorbiți de munca lor. Ei sunt „puși în priză” de activitățile dificile, adesea riscante, pe care le aleg, și simt o imensă desfătare prin ocazia ce o au de a-și pune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
absorbiți de munca lor. Ei sunt „puși în priză” de activitățile dificile, adesea riscante, pe care le aleg, și simt o imensă desfătare prin ocazia ce o au de a-și pune la lucru talentul. Prin angajarea la rezolvarea problemei creative dificile, ei simt că li se deschid noi orizonturi de cunoaștere și de simțire. Creatorii ajung la o stare de motivare intrinsecă intensă atunci când reușesc să se implice într-o activitate în care obstacolele sunt pe măsura nivelului lor de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
obstacolele sunt pe măsura nivelului lor de competență. Pe măsură ce o persoană devine mai pricepută într-un domeniu, ea caută probleme din ce în ce mai grele cu care să se pună la încercare, iar în urma izbânzii să simtă exaltarea. S-a demonstrat că persoanele creative caută cu ardoare trăirile de bucurie intensă. În aceste stări sunt mult mai multe șanse să rezulte idei numeroase la o anumită problemă creativă. Ori, se știe, cu cât apar mai multe idei, cu atât sunt mai multe posibilități favorabile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să se pună la încercare, iar în urma izbânzii să simtă exaltarea. S-a demonstrat că persoanele creative caută cu ardoare trăirile de bucurie intensă. În aceste stări sunt mult mai multe șanse să rezulte idei numeroase la o anumită problemă creativă. Ori, se știe, cu cât apar mai multe idei, cu atât sunt mai multe posibilități favorabile ca una din ele să fie soluția creativă. Motivația intrinsecă dezvoltă o forță atât de mare încât conduce la implicarea profundă a persoanei în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
În aceste stări sunt mult mai multe șanse să rezulte idei numeroase la o anumită problemă creativă. Ori, se știe, cu cât apar mai multe idei, cu atât sunt mai multe posibilități favorabile ca una din ele să fie soluția creativă. Motivația intrinsecă dezvoltă o forță atât de mare încât conduce la implicarea profundă a persoanei în domeniul vizat. Asemănător unui copil care în joaca sa este foarte implicat, angajat cu seriozitate și greu de perturbat, tot așa și creatorul este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]