9,399 matches
-
1916. Revenind la construcția bisericii, aceasta are două etape cu două rînduri de ctitori: -construcția ( 1705-1749 ), realizată de nepoții Băiașului; -finisarea ( 1749-1816 ), realizată de Săvoi. În pisania bisericii se spune: ,, În zilele prealuminatului Domnului nostru İo George Caragea vouevod ( 1812-1818 domnitor al Țării Romănești ) cu blagoslovenia preaiubitului de Dumnezeu Episcopului nostru Galaction și cu toată cheltuiala și osteneala a acestor ctitori s-au zugrăvit această Sfîntă Biserică spre a lor pomenire ( urmează numele ctitorilor Săvoi ). Acest lucru demonstrează Încă o dată că
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
existența unei vechi mînăstiri sînt confirmate și de fostul preot C.Lupoianu, parohul bisericii din Valea MÎnăstirii, care În 1904 face un raport Comisiei Arheologice București invitînd-o să facă cercetări. Tot aici, la Cătune a fost și un palat al domnitorului Alexandru Ghica, ce la 1828 a făcut și biserica din Cătune. Despre existența palatului domnesc de aici, vorbește și İon İonescu de la Brad În monografia agricolă a județului Mehedinți. Un alt fapt ce mărturisește vechea existență a mînăstirii este o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
f) "Cu rușinea iacă așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea" (Ion Creangă, Moș Ion Roată și Vodă-Cuza) (g) " Am văzut și eu cum se citește, zisei, fudulindu-mă ca un om care ține morțiș să arate că nu e prost și că știe foarte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că ideologia comunistă este un liant fragil și a Început să promoveze naționalismul ca ideologie complementară. Opoziția sa la invazia sovietică asupra Cehoslovaciei i-a conferit legitimitate și a Început să se prezinte ca pe un continuator firesc al marilor domnitori din Evul Mediu. Prin intermediul unui important aparat propagandistic, a Început să promoveze teza conspirației universale asupra poporului român, mitul „patriei primejduite” și cel al „cetății asediate”, ceea ce a creat o obsesie a amenințărilor externe (Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
clase nomenclaturiste. în esență, este vorba de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organică și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de sânge (care) au surse mai adânci decât psihologia personală a lui Ceaușescu 14. Pistă, evident, necesar de urmat și adâncit cu toată atenția. Național șovinismul actual
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ș.a. 3. Anton Bortkiewicz (1875-1933), medic cu studii la Strasbourg, practică la Botoșani după Primul Război Mondial și se dedică și traducerilor din literatura rusă, publicate în Adevărul literar și artistic. 4. Scarlat Callimachi (1896-1975), publicist, scriitor, descendent din vechii domnitori Callimachi, cu studii de drept la Paris, membru al Partidului Comunist din 1932. Fondează la Botoșani ziarul antifascist Glasul nostru și Clopotul - organ al Comitetului Antifascist din România, în 1933. Supranumit Prințul Roșu, Callimachi a fost un comunist ilegalist, închis
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
, I.[on] L.[uca] (30.I.1852 sau 1.II.1852, Haimanale, azi Ion Luca Caragiale, j. Dâmbovița - 22.VI.1912, Berlin), prozator, dramaturg și gazetar. Bunicul lui C., un oarecare Ștefan, venise în țară odată cu domnitorul Ioan Gh. Caragea, de la care își va fi tras și numele de Caragiali. Dintre cei trei fii, Luca, Costache și Iorgu, cel dintâi, Luca, și el actor o vreme, ca și frații lui, nu se consacră totuși scenei, preferând să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
teatru: Pâinea păcatului (1905), parabolă în versuri, și „poema scenică” Sărmanul Dionis (1909), adaptare după Mihai Eminescu (în colaborare cu Jean Bart și Const. Calmuschi). Fragmente dintr-o dramă istorică închinată lui Ștefan cel Mare la comemorarea din 1904 a domnitorului, au apărut în „Calendarul Ligii Culturale” (1907). Altă dramă, Voichița, este publicată, tot fragmentar, de „Almanahul Ligii Culturale” pe 1909. „Cu învoirea autorului”, a tradus împreună cu D. Nanu o piesă a lui François Coppée, Pour la Couronne (Pentru sceptru, 1898
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
linia exigenței dure în judecarea autenticității medaliilor, instaurată la început de secol de Corneliu Secășanu, Constantin Moisil a întreprins un studiu atent și amănunțit al tuturor exemplarelor cunoscute, centrat pe ideea că nici unul nu este o realizare contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvană, judecând deci medalia într-un context mai larg, încearcă să acrediteze ideea, pe care se centrează întregul său studiu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
istoria Moldovei și implicit a Iașului, din acele timpuri. Peste un secol și mai bine, Constantin Brâncoveanu realizează medalii care, după opinia lui Del Chiaro, secretarul particular al acestuia, urmau să fie împărțite în ziua de 14 august 1714, când domnitorul își sărbătorea 60 de ani de viață și 26 de ani de domnie și care, după opinia aceluiași autor, l-au costat viața (inamicii săi l-au denunțat că a bătut monedă proprie, ceea ce constituia un act de nesupunere și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de o bandă circulară cu inscripția NOS ALEXANDER VOIEVODA DOMINUS TERRAE MOLDAWIENSIS (Noi Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe revers (fig. 20rv) este reprodusă o monedă (dublu gros) din vremea domnitorului, având deasupra inscripția semicirculară MONETA THERRAE MOLDAVIAE (Moneda Țării Moldovei), iar în partea de jos o inscripție pe trei rânduri: SOCIETATEA NUMISMATICĂ ROMANĂ / 1903-1988 / SECȚIA IAȘI 1973-1988. Din prezentarea medaliei se observă lesne că aceasta reflectă personalitatea voievodului moldovean Alexandru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
economică. Apreciem în mod deosebit ideea inițiatorului medaliei de a lega peste arcadele timpului semnificația anilor: 1408, anul realizării celei de a doua emisiuni monetare a voievodului moldovean și al primei mențiuni sigure a orașului Iași (evenimente marcate prin chipul domnitorului Alexandru cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusă pe reversul medaliei); 1903, anul înființării Societății Numismatice Române; 1973, anul înființării secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române. După cum se poate vedea din imaginile reproduse pe această
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
consemnează, după tradiția populară, cronicarul Neculce în O samă de cuvinte. Cercetarea istorică acceptă ideea că în 1564 Lăpușneanu a dărâmat din ordinul turcilor „cetatea de scaun Suceava și și-a mutat reședința la Iași”, dar că din vremea acestui domnitor s-a introdus „sistemul de conducere cu două reședințe domnești, dintre care una cu rolul de principală reședință domnească” și că doar după 1606 capitala Moldovei se mută definitiv la Iași. Mai prezentăm în finalul acestui capitol și ilustrăm cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
martir Anton Durcovici, din 2008; o plachetă din 1999 și o medalie din 2007 dedicate memoriei lui Al. I. Cuza; o placheta unifață Al. I. Cuza din 2007, cât și o alta realizată cu anticipație pentru anul jubiliar 2014, comemorarea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și a poetului național Mihai Eminescu și în sfârșit medaliile Spitalului Clinic de Recuperare din Iași din 2008 și 2009. Medalia Studioului de Radio din anul 2001 (tombac, 50mm), impresionează prin mulțimea elementelor-simbol care sugerează
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
academic de excepție al acestuia, credem că se sugerează și aceea a adeziunii totale a lui față de Papalitate, în speță față de Biserica Romano Catolică. Vom prezenta acum o plachetă și o medalie care imortalizează în metal noi imagini medalistice ale domnitorului Al. I. Cuza (fig. 30av și fig. 31av) și cele dintâi imagini medalistice ale Palatelor Cuza, de la Ruginoasa și Iași (fig. 30rv și 31rv). Desigur că se impun întrebări firești în legătură cu geneza acestora (cu ce ocazie au fost bătute, ce
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inițiată de Secția Numismatică de la Cercul Militar Național, cu ocazia împlinirii, în 1999, a 140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce ca noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificată, până acum, în gravura medalistică, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistică a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusă în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acesteia (circa 300) au fost topite de Monetăria Statului. Apreciem că atât placheta cât și medalia rămân realizări notabile ale artiștilor medalieri Vasile Gabor și Maximillian Fetița, atât ca transpunere grafică, cât și ca noutate tematică (noi imagini medalistice ale Domnitorului Unirii și prime imagini medalistice ale palatelor Cuza de la Ruginoasa și de la Iași. Ca o realizare deosebită ne apare placheta viitoarei comemorări din 2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
transpunere grafică, cât și ca noutate tematică (noi imagini medalistice ale Domnitorului Unirii și prime imagini medalistice ale palatelor Cuza de la Ruginoasa și de la Iași. Ca o realizare deosebită ne apare placheta viitoarei comemorări din 2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mânăstirii Voroneț, cum ne comunică imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativă din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin aceasta să pună în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Așa cum se cunoaște, în toamna anului 1834 „învățământul academic (ieșean n.n.) a fost inaugurat în localul vechii Școli vasiliene, cu cursurile de logică, algebră și istorie universală a anului I filosofie...Inaugurarea Academiei, care avea să poarte numele întemeietorului ei (domnitorul Mihail Grigore Sturdza n.n.), s-a făcut în ziua de 16 iunie 1835”. Conform regulamentului aprobat de domnitor în ziua de 14 iunie 1835, sistemul de învățământ de la această instituție era organizat în trei trepte (începător, gimnazial, academic). Nivelul academic
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
vasiliene, cu cursurile de logică, algebră și istorie universală a anului I filosofie...Inaugurarea Academiei, care avea să poarte numele întemeietorului ei (domnitorul Mihail Grigore Sturdza n.n.), s-a făcut în ziua de 16 iunie 1835”. Conform regulamentului aprobat de domnitor în ziua de 14 iunie 1835, sistemul de învățământ de la această instituție era organizat în trei trepte (începător, gimnazial, academic). Nivelul academic avea trei facultăți (filosofică, juridică, teologică) și două cursuri speciale extraordinare (geometrico-practic și economic). Absolvenții primeau titlul de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
clădirea Societății de Medici și Naturaliști, din Bulevardul Independenței, palatul Cantacuzino-Pașcanu, fost sediu al Primăriei Iași. O etapă calitativ superioară în istoria învățământului universitar ieșean este marcată de înființarea Universității numită, Universitatea din Iași, din anul 1860, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Mihăileană, prin Decretul regal nr. 3119 din 2 decembrie 1933, Universitatea Cuza Vodă, prin Decretul-Lege nr. 886 din 1942. „După Reforma învățământului din august 1948, s-a impus treptat denumirea de „Universitatea Al. I. Cuza” iar
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din 2 decembrie 1933, Universitatea Cuza Vodă, prin Decretul-Lege nr. 886 din 1942. „După Reforma învățământului din august 1948, s-a impus treptat denumirea de „Universitatea Al. I. Cuza” iar din anul 2000, „s-a decis renunțarea la prescurtarea numelui Domnitorului Unirii, pentru evitarea unor confuzii, care mai apăreau pentru străini. Denumirea utilizată oficial este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași”. Prestigioasa instituție este inaugurată la 26 octombrie / 7 noiembrie 1860, în prezența domnitorului Al. I. Cuza și a lui Mihail Kogălniceanu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
2000, „s-a decis renunțarea la prescurtarea numelui Domnitorului Unirii, pentru evitarea unor confuzii, care mai apăreau pentru străini. Denumirea utilizată oficial este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași”. Prestigioasa instituție este inaugurată la 26 octombrie / 7 noiembrie 1860, în prezența domnitorului Al. I. Cuza și a lui Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aulă, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, stă cu demnitate vechiul local al Universității care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]