9,565 matches
-
haz, lucru mare. Ei se scăldau, înotau și râdeau rămânând în apă până, ce grâul se usca bine de tot la arșița soarelui, după care în alți saci și mai curați era cărat din nou la curte», zise bătrâna sub farmecul acestor amintiri. - Și mai mare alai era la curtea din Mircești în zilele când se făcea recrutarea. Ofițerii cu recrutarea erau găzduiți la Mircești și chiar la curte se făcea recrutarea. Flăcăii în păr veneau la recrutare și înainte de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
construirea Institutului "Presa Bună". A fost mai mulți ani directorul publicației Sentinela catolică și a tradus mai multe broșuri ce au fost tipărite la "Presa Bună"561. Între anii 1930 și 1941, poeziile lui Zacheu au dat revistelor diecezane un farmec aparte 562. Majoritatea subiectelor au fost inspirate din lumea satului, locul unde i-a plăcut să trăiască, în mijlocul comunității sale pe care a păstorit-o și îndrumat-o. Textele sale erau scurte predici moralizatoare în versuri, dar cuprindeau și subiecte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rând nu s-ar putea compara și care îi oferă patul ei lui Ulise. De ce acesta nu a zis timpului care trece "Verweille doch, du bist so schön" așa cum Goethe îi sugerează lui Faust? Deoarece Ulise a gustat din plin farmecele nimfei încât legendele ulterioare îi atribuie un fiu numit Latinos (mai des considerat fiul lui Circe, ceea ce ne face să ne gândim la înrudirea dintre aceste două personaje). Dar Ulise se satură de mângâierile sale, se plictisește de alintările și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nimfei încât legendele ulterioare îi atribuie un fiu numit Latinos (mai des considerat fiul lui Circe, ceea ce ne face să ne gândim la înrudirea dintre aceste două personaje). Dar Ulise se satură de mângâierile sale, se plictisește de alintările și farmecele ei "de când se săturase de nimfă, noapte dormea în silă în peșteră alături de ea, care-l mai iubea încă; ziua nu mai contenea cu lacrimile, întins pe stâncile de pe țărm, cu ochii pierduți pe valuri și cu inima topită de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
apăsat, pe tot parcursul povestirii, faptul că petrecerile sunt pricini de întârziere (chiar înainte de plecare eroii noștri se pun pe petrecut încă o zi). Acest lucru poate să însemne și că ospitalitatea înseamnă beție, pierderea reperelor, ca ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează. Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă ca laptele, floare pe care muritorii o smulg cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un oaspete astfel acaparat, prea multă posesivitate față de el, îl plasează pe Telemah în aceeași situație în care se găsea Ulise, și devin astfel obstacole în calea întoarcerii. Ulise este reținut de Lotofagi, de Sirene, de mâncare, de cântece, de farmece erotice și magice. Telemah se lovește de un obstacol mai inocent, dar la fel de constrângător, ospitalitatea prea zeloasă a gazdei, care se înțelege nu neapărat în primele cânturi (3 și 4), dar în principal în cântul 15, atunci când tema reținerii musafirului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în căsătorie gazda, dorință negată de Ulise care se îmbarcă în cele din urmă pentru Itaca. Episodul are trăsături comune și cu alte episoade: se pune problema reținerii lui Ulise dar de data aceasta într-un mod mai uman. Fără farmece, fără vrăjitorii! Ci doar o frumoasă fecioară care așteptă un soț. Dar mai e și anticiparea întoarcerii lui Ulise în Itaca. Atunci când Nausica îl avertizează că feacienii sunt "ticăloși" (6.274)135 p. 113 I, e ca un ecou la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Urmează, în coșuri deschise nuci, smochine amestecate cu curmale, prune, mere cu parfumul lor și struguri purpurii culeși de pe vițe. În mijlocul mesei un fagure alb. La toate acestea au adăugat voie bună și nu inimi chircite sau neprimitoare"160*. Pe lângă farmecul rustic și amuzant al vasului din "același argint" (pentru a spune că e, de fapt, din lut ars) și fructele oferite (pe care unii le vor găsi mai târziu prea abundente față de bucatele mai frugale din versiunea lui La Fontaine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
berjeră, șezlonguri, păreau să desemneze tacit destinația care le fusese prevăzută"226. Nimic nu scapă acestei atmosfere de seducție (Ea era întinsă neglijent și din decență lega niște funde. Neglijeul ei galant lăsa să i se vadă o parte din farmece și părea că nu le ascunde pe celelalte decât pentru a ațâța dorințele")227 creată pentru a-l forma pe tânărul Angola în această fizică amoroasă care vrea ca "simpatia de organe stabilită să-i [pe tineri] lămurească asupra sentimentelor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
față a trioului, tânărul,soția și soțul: "Vă închipuiți conversația între trei ființe atât de mirate să fie împreună!" Apoi, cum soțul cedează locul, iată-i pe povestitor și pe Doamna T... plecați la plimbare într-un cadru plin de farmec pe malurile Senei, ale cărei șerpuiri repetate formau niște insulițe agreste și pitorești, care variau tablourile și le sporeau". Varietatea cheamă multiplicarea, multiplicarea cheamă gradația și aritmetica plăcerii se aplică mai întâi la săruturi. Cu multă naivitate povestitorul declară: "Mi-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oferă fără piedici. Ei se bucură atunci de ea și asta se vede. Societatea este pentru ei precum compania femeilor pentru cei care nu-și duc viața lângă ele dar care când petrec câteva clipe în preajma lor, le găsesc un farmec neștiut vreodată de curtezanii de profesie"298. Natura, departe de oameni, este spațiul cel mai ospitalier și farmecul său este ca și chipului unei mame care se bucură să facă plăcută șederea copiilor 299. Ospitalitatea extremă de care vorbește Derrida
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
compania femeilor pentru cei care nu-și duc viața lângă ele dar care când petrec câteva clipe în preajma lor, le găsesc un farmec neștiut vreodată de curtezanii de profesie"298. Natura, departe de oameni, este spațiul cel mai ospitalier și farmecul său este ca și chipului unei mame care se bucură să facă plăcută șederea copiilor 299. Ospitalitatea extremă de care vorbește Derrida, cea care se estompează în dăruirea oblativă de sine pentru oaspete este cea căutată de Rousseau. Egoism, lipsă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
primitive. Astfel Saint-Preux în Noua Heloiză (I, 23), după o descriere minuțioasă a călătoriei sale prin munți, cu acest amestec uimitor de natură sălbatică și natură cultivată, după ce s-a bucurat de frumusețea peisajelor, de puritatea aerului, de seninătatea și farmecul unei naturi primitoare, de calmul locurilor, evocă omenia dezinteresată a locuitorilor și "zelul lor ospitalier arătat tuturor străinilor pe care întâmplarea sau curiozitatea i-a adus până la ei". Când ajunge seara într-un cătun, este surprins să vadă că "toată lumea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vinul se teme, în schimb de exces : "Mă îmbătam prin urmare din recunoștință!" Interacțiunea e fondată pe senzație. Împărțirea mâncării și băuturii este un moment capital al relației ospitaliere și Rousseau e neobosit în a descrie în Confesiuni, de exemplu, " farmecul acestor mese, unde erau ca mâncare, o bucată mare de pâine, câteva cireșe, o bucățică de brânză și un sfert de vin pe care îl beam în doi [...] prietenie, încredere, intimitate, blândețe a sufletului, cât de delicioase erau toate acestea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adăugă el și nu vrea să adoarmă înainte de a vă fi văzut"321. Un astfel de tablou care intervine ca o lovitură de teatru și întrerupe ospitalitatea primită este o dramă personală care îl determină să rescrie episodul biblic 322. "Farmecul" ideilor sale și ușurința pe care o mărturisește în a le reda323 este garanția reușitei agreabile a Levitului din Efraim, care "dacă nu este cea mai reușită din lucrările mele, va fi întotdeauna cea mai îndrăgită" și "freamătul unei inimi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
melancolie"). Mai târziu, o ceață sufocantă (maladivă, "morbidă") îl va împiedica să iasă din casă. Ca și în Prăbușirea casei Usher, naratorul este cuprins de o "anumită teamă nerațională și nedefinnită" în fața frumuseții sălbatice a unui loc bântuit de un farmec obscur care pune nervii la încercare 429, teroare care totuși nu este lipsită de curiozitate: "Dincolo de nevoia de a găsi un adăpost, încercam de fapt nevoia de a termina cu povestea asta". Care poveste? Nu știm și nici nu o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
putea aduce un răspuns la ceea ce constituie secretul misterioasei sale identități. Și aceasta sub forma unei dorințe de ospitalitate care pune în mișcare o asemenea căutare, atât de insistentă și de vitală, plasată sub semnul oximoronic al frumuseții terifiante, al farmecului oribil, al unei Meduze încriptate 430. Ca și la Poe, locuința are fără îndoială o înfățișare fantastică care se explică totodată prin natura locurilor și prin starea psihologică a naratorului, care adaugă: "Și poate alte împrejurări care îmi scăpau" contribuiau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care îmi scăpau" contribuiau astfel la crearea unui mister în raport cu ne-spusul anonimului fugar și cu o secretă dorință de secret. Fantasticul se dezvoltă prin limbaj, prin numirea lucrurilor. Astfel, el zărește o sală somptuoasă puternic luminată "parcă ivită prin farmec 431 în mijlocul acestor munți sălbatici". Dar și prin neclaritate, imprecizie și o absență de înțelegere repetată (" Era ceea ce nu puteam să înțeleg"). "Dar ce puteam să fac eu față de această casa atât de puțin primitoare, chiar vrăjită?"432. El ajunge
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
uluit de atâta frumusețe am rămas ca și zdrobit. Surpriza mea merse până la exaltare. Am simțit că inima și apoi simțurile îmi sunt răvășite. Departe de a se liniști, ele se tulburau și mai tare când am început să simt farmecul ei". 235 Apărută în Mélange littéraire au Journal des dames de Claude -Joseph Dorat. Acesta scria în prolog: "Istorisirea acestei povești mi s-a părut picantă, spirituală și originală. Fondul ei este, de altfel, adevărat și este bine pentru istoria
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nr. 378, către Sophie Volland, 27 ianuarie 1766. 294 Pléiade, I, 727. 295 Pléiade, I, 503. 296 Pléiade, I, 296. 297 Pléiade, I, 638. 298 Rousseau juge de Jean-Jacques, Pléiade I, 789. 299 "Viața la țară ar avea mai puțin farmec pentru el dacă n-ar vedea în asta grija unei mame care se bucură să facă plăcută șederea copiilor săi" (Rousseau juge de Jean-Jacques, Pléiade I, 807). 300 Pléiade, I, 106. 301 Pléiade, I, 14 (n.1). 302 " La Paris
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții și alții în penumbră, iar, din când în când, în mijlocul lor, întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui. Unde sunt aceste timpuri și unde sunt acești oameni? A venit realitatea practică, au venit cerințele vieței publice și iau aruncat în diferite sfere de acțiune. Iar unde începe acțiunea, încetează răgazul contemplativ. Și totuș, cutez a zice
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
știm foarte puține lucruri referitoare la instituția care coordona represiunea. Wittgenstein spunea, pe la începutul secolului XX, că „despre ce nu știm nu trebuie vorbit”, iar Kierkegaard, cu aproape un secol înaintea lui, afirma că „nimic nu este mai învăluit în farmec și blestem decât secretul”. Unii dintre foștii „lucrători” ai poliției politice au început să facă dezvăluiri, o parte încredințate și tiparului, însă „amintirile nu pot înlocui izvoarele documentare” (Dumitru Șandru). Un alt istoric, Lucian Boia, punea, acum câțiva ani, și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iar el „este doar un sublocotenent de securitate” (p. 319). Un coleg al său, mult mai pragmatic și probabil resemnat, pleacă din orele de program pentru că “își ajută nevasta la bucătărie” (p. 319). Primii lideri ai noii structuri represive au „farmecul” lor. Teohari Georgescu agresează sexual peste 50 de femei, dar este foarte ferm ca ministru (pp. 113-131), până când îi vine și lui sorocul, fiind demis în 1952 și anchetat (pp. 241-259). Adjunctul ministrului, Gh. Pintilie, poate fi cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De la început este clar că persoana colonelului Arsenescu este învăluită în legendă. El apare prin ochii celor care-și amintesc de el, precum și din propriile declarații ca un personaj puternic, dar egocentric și arogant, fără a fi însă lipsit de farmec și autoritate. într-un cuvânt: un personaj controversat. Toma Arnăuțoiu este prezentat ca fiind opusul lui Arsenescu: echilibrat, cu un puternic simț al responsabilității, un individ prudent și rațional. Raportul de opoziție între cei doi este accentuat și de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
luările de poziție respective. Punând în paralel deteriorarea situației din România cu poziția din ce în ce mai inflexibilă a conducerii românești față de cererile din ce în ce mai concrete și mai ritos formulate ale părții americane, Kirk și Răceanu creionează tabloul apogeului unei dictaturi din care lipsește farmecul marquezian. Patriarhul însingurat, înconjurat doar de soție și de câțiva fideli care îi ascund realitatea, se îndreaptă, fără grație sau romantism, spre distrugere. Faptele sunt simple: dacă administrația Carter, care în mod obișnuit acorda o atenție deosebită drepturilor omului, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]