10,287 matches
-
pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,84%). Pentru 3,01% din
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: centaurea ("Centaurea jankae" aflată pe lista roșie a IUCN, "Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), ciucușoară de nisip ("Alyssum borzaeanum"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), volbură de nisip
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 °C. Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului. Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere. În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Variația condițiilor topoclimatice determină o diferențiere a învelișului vegetal prin etajaea formațiilor vegetale: Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale, în România există o faună bogată și variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât și elemente relativ tinere. În România sunt următoarele complexe faunistice: Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
din Austria sunt specifice Europei Centrale. Foioasele(în special fagul, mesteacănul și stejarul) și coniferele(bradul, molidul, pinul) acoperă munții până la altitudinea de 1200 m. Peste această altitudine predomină bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
înălțime atinge chiar 600 m,în partea de S-E a Locvei se întind munții Almăjului cu vf.Moldovița de 720 m.Așadar formele de relief sunt diversificate,de la munte,deal,până la câmpie și lunca Dunării.De asemenea flora și fauna sunt variate și bogate,de la plante ce cresc pe malurile apei până la înalții și secularii copaci din munții Locvei,de la cele mai mici și primare forme de viață acvatică până la sălbaticele animale ale munților. Fiind așezat în partea de S-
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]
-
amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este simbolul ocupației tradiționale a locuitorilor, respectiv tâmplăria și prelucrarea lemnului. Capul de urs face referire la fauna cinegetică a zonei. Prunele semnifică faptul că zona este bogată în pomi fructiferi. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la locuitori, în
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
5 km cu o clădire modernă. Alimentarea cu apă potabilă este asigurată de o rețea de 20 km lungime. Potențialul turistic al zonei Bozovici este imens prin peisajele extraordinare, pădurile, râurile și pârâurile, lacurile, vânatul (sportul numărul 1 din Bozovici), fauna piscicolă, și nu în ultimul rând ospitalitatea almăjanului. De la cascada Bigăr (lângă paralela de 45 de grade) și până la Cheile Nerei, turistul bine îndrumat mai poate vedea păstrăvăria de pe Valea Minișului, pădurile seculare, morile de apă de la Rudăria (complexul mulinologic
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Banatului îi sunt caracteristice și influențe mediteraneene, însoțite de precipitații bogate, în special primăvară și toamnă. În timpul iernii sunt destul de dese zilele când precipitațiile cad sub formă lichidă, fapt datorat tot influentelor mediteraneene, influențe care își pun amprenta și asupra faunei și vegetației. În aceste locuri,iese în evidență rolul pe care îl joacă relieful în mersul anotimpurilor. Cantitatea de precipitații constituie una dintre verigile cele mai importante ale acestei clime și totodată una dintre verigile principale ale circuitului apei în
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte ( triturus alpestris ), salamandra ( salamandra salamandra ), vipera cu corn ( vipera beru berus ). Din fauna acvatică o însemnătate, deosebită o au peștii: păstrăvul indigen
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte ( triturus alpestris ), salamandra ( salamandra salamandra ), vipera cu corn ( vipera beru berus ). Din fauna acvatică o însemnătate, deosebită o au peștii: păstrăvul indigen ( salmo trutto fario ), caracteristic cursului superior al râului. Ating 666 mm³/an ( în spațiul ocupat de sat ). Climei din SE Banatului îi sunt caracteristice și influențe mediteraneene, însoțite de precipitații bogate
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Banatului îi sunt caracteristice și influențe mediteraneene, însoțite de precipitații bogate, în special primăvară și toamnă. În timpul iernii sunt destul de dese zilele când precipitațiile cad sub formă lichidă, fapt datorat tot influentelor mediteraneene, influențe care își pun amprenta și asupra faunei și vegetației. Fiind zona deluroasa, zona în care este situat satul, întâlnim: Tot răul este cel care ne-a dăruit o lunca bogată,lunca pe care oamenii o cultiva cu cereale, în special. Aici întâlnim vegetație de lunca, formată din
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
s-ar fi folosit în această așezare. Între localitățile Doi Mai și Vama Veche, litoralul este teoretic ocrotit de aria protejată Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2 Mai (arie terestră și maritimă cu mai mult de 250 specii de floră și faună marină), dar practic, lipsa de fonduri și de informare duce la o exploatare și o poluare a acestei porțiuni a Litoralului românesc, care nu are nimic de invidiat zonelor mai urbanizate.
2 Mai, Constanța () [Corola-website/Science/301133_a_302462]
-
fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
verii,bătute de crivatul aspru în timpul iernii.Vegetația variază în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]