9,462 matches
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific și speologic.
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
zonelor aride (stepă dobrogeană) și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteranene sau celor eurasiatice. Fântânița - Murfatlar prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
țesut imunitar. Cercetări efectuate la Winthrop University-Hospital au arătat că indivizi fără apendice erau de patru ori mai predispuși la recidiva cu Clostridium difficile. De aceea apendicele poate juca rolul de „casă sigură” pentru bacteriile comensale („bune”). Acest rezervor de floră intestinală putea apoi servi la repopularea sistemului digestiv după un episod de dizenterie sau holeră. Cele mai obișnuite boli ale apendicelui (la oameni) sunt apendicita și tumorile carcinoide (carcinomul apendicelui). Cancerul apendicelui este responsabil pentru aproape 1 din 200 din
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
Heather F. Smith de la Arizona State University explica: Recent... mai buna înțelegere a imunității intestinului a fuzionat cu gândirea curentă în știința biologică și medicală, punctând o aparentă funcție de casă-sigură a apendicelui cecal al mamiferelor pentru microbii simbiotici intestinali, păstrând flora pe timpul infecțiilor gastrointestinale în societățile fără medicină modernă. Această funcție este potențial o forță selectivă pentru evoluția și menținerea apendicelui. Trei morfotipuri de apendice cecale pot fi descrise printre mamifere în primul rând pe baza formei cecumului: un apendice ramură
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: cerb ("Cervus elaphus L."), capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"), sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
prezența unei insecte cunoscută sub denumirea populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), specie (din familia "Acrididae") protejată prin "Directivă Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN, fiind considerată că vulnerabilă. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, zone naturale), astfel:
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
Narcissus stellaris") sunt întâlnite mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
de la 1 metru până la câțiva centimetri pe versanții mai abrupți. La este de cartier se află un carier de extracție a argilei pentru construcții. Clima este temperat continentală, precipitațiile fiind de 500-550 mm/an, temperatura medie anuală este 10°C. Flora și fauna este reprezentată de specii de plante și, respectiv, animale domestice. La vestul cartierului în anii 50-60 a fost plante o fâșie forestieră. La 1 km sud - est de , la sud de un lac, pe versantul ușor înclinat al
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
se prezintă sub formă de depozite negre, bogate în hidrosulfură de fier coloidală, care se găsesc pe fundul lacurilor sărate și al mărilor și care au luat naștere în timp îndelungat sub acțiunea microorganismelor din substanța anorganică a solului, din flora și fauna bazinului acvatic. În România, nămolurile sapropelice se formează pe fundul bazinelor de apă ale lacurilor (Amara, Fundata, Lacu Sărat etc.) sau a limanurilor (Lacul Techirghiol) și în lacurile sărate (Sovata, Ocna Sibiului). "Nămolurile de turbă" s-au format
Nămol () [Corola-website/Science/323219_a_324548]
-
că tocmai și-a revenit dintr-un accident de mașină, internarea în acea clinică privată fiind făcută pe cheltuiala surorii sale, Evelyn Flaumel. Ajungând la casa surorii lui, află că numele său real este Corwin, iar pe ea o cheamă Flora. În biblioteca ei, Corwin găsește un set de cărți de Tarot - Atuurile - ale cărui Arcane Majore sunt înlocuite cu imagini în care își recunoaște familia. Pe măsură ce studiază cărțile, își reamintește toți frații și surorile lui: vicleanul Random, Julian vânătorul, bine-clăditul
Nouă prinți din Amber () [Corola-website/Science/323273_a_324602]
-
Majore sunt înlocuite cu imagini în care își recunoaște familia. Pe măsură ce studiază cărțile, își reamintește toți frații și surorile lui: vicleanul Random, Julian vânătorul, bine-clăditul Gérard, arogantul Eric, maestrul tactician și spadasinul Benedict, sinistrul Caine, intrigantul Bleys și misteriosul Brand, Flora, iubita Deirdre, Llewella cea rezervată și Fiona pe care o urăște. Corwin este contactat de Random și îl ajută să scape de niște ființe umanoide misterioase care îl urmăresc. În continuare, Random îl invită pe Corwin să meargă pe drumul
Nouă prinți din Amber () [Corola-website/Science/323273_a_324602]
-
care intră în contact. Acest lucru a dus la o relativă lipsă a plantelor și animalelor terestre. Cu toate acestea, datorită efectului minim al sporilor asupra apei, Pern are o biomasă acvatică populată și prosperă. Biomurile de pe Pern conțin atât floră și faună indigenă Perneză cât și speciile ce au fost aduse din alte lumi, în primul rând de pe Pământ. (Echipa originale EEC a constatat că există foarte puține biodiversității, ceea ce înseamnă că primii coloniști, venind cu 200 ani mai târziu
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
cât și speciile ce au fost aduse din alte lumi, în primul rând de pe Pământ. (Echipa originale EEC a constatat că există foarte puține biodiversității, ceea ce înseamnă că primii coloniști, venind cu 200 ani mai târziu, au adus specii de floră și faună cu ei.) Aceste cărți sunt listate în ordine cronologică și nu în ordinea în care au fost scrise (în unele cărți linia cronologică se amestecă cu cea din alte cărți, așa că pot apărea confuzii în unele locuri).
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
Ioan Taloș a participat la o ședință a preoților din districtul Supurului pentru a protesta contra noului proiect de lege privind salarizarea preoților. Potrivit sematismului din 1934, Ioan Taloș era administrator paroh la parohia Giurtelecu Șimleului; Cantor: Nistor Sălăjan, Curator: Flore Lazăr. Parohie veche. Biserică de piatră zidita la 1819. Hramul: Sf. Arhangheli. Casă parohiala de cărămidă zidita în 1854. Matricole de la 1815. Asoc. Relig. Reuniunea Sf. Maria cu 45 membri. Distanță de la sediul protopopesc: 20 km. Poștă: Sărmășag. Gară: În loc
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri aluviale cu frasin, arin alb, arin negru și răchită și
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
excubitor"); Reptile și amfibieni: șopârlă cenușie ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Insecte cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
Iordanul), "Shivhey Maoz" (Laude fortului), "Beeretz lahadam" (În țară Lahadam) (Neverland) În 1967 formația muzicală a Nahal a prezentat un spectacol muzical "Hanahlaím baím" (Sosesc cei din Nahal), care a cuprins melodia lui Shemer, Vals lehaganat hatzomeah (Vals pentru apărarea florei) scris inițial pentru "Surorile Shemer". În urma vizitei autoarei într-o așezare a Nahal în peninsula Sinai în 1968 ea a scris „Beheahazut haNahal beSinay" care a fost cântat în premieră de Miri Aloni într-un show cu același nume. În
Naomi Shemer () [Corola-website/Science/324068_a_325397]