51,240 matches
-
2. Valorile unor parametri funcționali la grupele de copii normali și copii cu dizabilități 4.2.1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un minim de 68,2 bătăi/minut pentru grupa copiilor cu sindrom Down și un maxim de 85,6 bătăi/minut pentru
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
2.1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un minim de 68,2 bătăi/minut pentru grupa copiilor cu sindrom Down și un maxim de 85,6 bătăi/minut pentru grupa copiilor normali. Diferența dintre aceste valori este de 17,4 bătăi/minut și este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
intelectului de limită IQ = 70. Diferențele între mediile celor trei grupe sunt puternic semnificative statistic, pentru 0.001< p ≤ 0.01 (conform Tabelului 31). Graficul 29. Valorile medii și erorile standard ale celor patru grupe pentru indicele de inteligență Media frecvenței cardiace a subiecților cu dizabilitate mentală severă este foarte apropiată ca valoare de frecvența cardiacă a copiilor normali. Valoarea medie a presiunii arteriale sistolice pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă este foarte mare în comparație cu celelalte 3 grupe și se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
statistic, pentru 0.001< p ≤ 0.01 (conform Tabelului 31). Graficul 29. Valorile medii și erorile standard ale celor patru grupe pentru indicele de inteligență Media frecvenței cardiace a subiecților cu dizabilitate mentală severă este foarte apropiată ca valoare de frecvența cardiacă a copiilor normali. Valoarea medie a presiunii arteriale sistolice pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă este foarte mare în comparație cu celelalte 3 grupe și se datorează faptului că, în timpul măsurătorilor, membrii acestei grupe au dat dovadă de o mare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
-10,7 cm). Acest lucru dovedește dificultatea crescută în munca profesorului cu subiecții, datorită nivelului scăzut al coeficientului de inteligență al acestora. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii: mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital, frecvența cardiacă, presiunea arterială și ritmul respirator 4.3.1. Date privind testul de coordonare temporo spațială Pentru testul de coordonare temporo-spațială s-a folosit un parcurs aplicativ. Testul s-a desfășurat după următorul protocol: o trecere prin parcurs, în care
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a participa la diferite activități ce presupun efort fizic, ci numai sub supraveghere. Dezvoltarea cutiei toracice și funcționalitatea ei este direct proporțională cu creșterea în înălțime și posibilitățile de mobilitate în spațiu a subiecților. ii. Pentru parametrii funcționali: 6. La frecvența cardiacă cele trei grupe de copii cu dizabilități au medii mai mici decât grupa copiilor normali cu valori cuprinse între 79,67 % și 95,91% din media acestora. 7. La presiunea arterială diastolică, cea mai mare valoare se înregistrează la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Cercetarea întreprinsă oferă date de referință și majoritatea au utilizare practică, iar demersul cercetării prezintă valoare aplicativă. 4. Lucrarea poate fi folosită ca sursă de informare de către cei care dirijează procesul instructiv-educativ sau se ocupă de pregătirea psiho-motrică a copiilor. Frecvența cardiacă, presiunea arterială sistolică, presiunea arterială diastolică, ritm respirator, mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital și coeficientul de inteligență - indicatori statistici pentru grupele 1 și 4.
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ce se corelează reciproc în scopul rezolvării sarcinilor de joc. O structură este alcătuită deci din elementele sale și relațiile interne ale elementelor respective. Structurile nu se substituie componentelor jocului, ci le ordonează și le sistematizează după succesiunea, eficiența și frecvența lor. În ordine descrescătoare structurile jocului de baschet sunt alcătuite din următoarele categorii: 1. Structura cea mai generală este jocul - partida de baschet. 2. Un joc este structurat din două sau mai multe reprize. 3. Repriza este structurată din mai
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
la rândul ei presupune determinarea modelului. Acest model presupune cunoașterea sau determinarea, structurilor lui, structuri care sunt constituite din fragmente așa cum acestea se derulează în timpul jocului competițional. Modelul jocului de baschet este constituit din structuri, ordonate pe baza parametrilor de frecvență și eficiență, parametri oferiți de competiția la care se referă modelul. Structurile jocului de baschet, așa cum acestea sunt prezente și se manifestă în jocul competițional la copii și juniori pot fi luate ca repere de învățare, sistematizând și ordonând atât
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
pot fi luate ca repere de învățare, sistematizând și ordonând atât obiectivele instructiv-educative cât și mijloacele și metodele care se vor folosi în procesul de instruire. Determinarea structurilor de joc ale baschetului permite obiectivizarea instruirii în concordanță cu valorile de frecvență și eficiență oferite de jocul competițional. În baza studiilor, cercetărilor și înregistrărilor efectuate la jocurile oficiale au fost determinate structuri specifice sarcinilor de joc: Structuri pentru prindere ținere protecție și transmiterea mingii. Structuri pentru aruncarea la coș. Structuri pentru conducerea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă și în melancolie. Iluziile auditive trebuie deosebite de interpretările delirante și de halucinațiile funcționale, în care stimulii reali sunt cei care determină apariția acestor halucinații. c) Iluziile gustative și olfactive, sunt mult mai rare ca frecvență și se diferențiază deosebit de greu de halucinațiile sau interpretările delirante. Ele apar în cursul epilepsiei temporale, leziuni ale hipocampului, tumori ale lobului temporal; d) Iluziile, tactile sau cenestezice privesc simțul extern și pe cel intern, visceral, fiind iluzii raportate la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele situații patologice: migrenă oftalmică, leziuni occipitale, temporale sau pedunculare, sindroamele confuzionale, delirul alcoolic, intoxicațiile cu plumb, atropină, mescalină, în cursul evoluției clinice a schizofreniei, în delirul mistic și în PGP. 3) Halucinațiile gustative și olfactive sunt mai rare ca frecvență și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat de acestea. Ele pot avea un caracter agreabil sau dezagreabil. Sunt întâlnite în leziunile temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomene înrudite, aparținând prin această „relație de înrudire” aceluiași a „ansamblu de clase”, așa cum afirmam mai sus. Nosologia este domeniul științific al clasificării bolnavilor. Din punct de vedere teoretic, clasificarea trebuie să aibă în vedere „elementele” sau „criteriile” care prin frecvența lor apropie obiectele sau fenomenele și prin această „relație de înrudire” le „reunește” în aceeași „clasă”, dar, în același timp le atribuie și o sursă comună. În cazul bolilor psihice, „relația de înrudire” este dată de abaterea de la normalitatea psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care aduc în discuție relația somatic/psihic în psihopatologia psihozelor în general, cu specificare în acest caz, pentru schizofrenie. Cel mai important și frecvent aspect, din seria la care facem referință, este relația care există între tuberculoza pulmonară și schizofrenie. Frecvența tuberculozei pulmonare la bolnavii psihici, în special la cei cu evoluție clinică îndelungată din spitalele de psihiatrie pentru cronici, a fost semnalată de Esquirol și ulterior de Hagen și de Brouardel. Ulterior Chartier (1899) și Letulle (1900) au consacrat studii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
direct sau prin toxinele pe care le produce. Ca forme clinico-psihiatrice sunt citate următoarele: embriopatia rubeolică, toxoplasmoza congenitală, sifilisul congenital. 5) Sindromul Down Cunoscut și sub numele de mongolism, acest sindrom reprezintă o stare de arierație mintală întâlnită cu o frecvență de 1% în populație. A fost descris de Langdon Down (1866) sub numele de idioție mongoloidă. Un mic procent dintre aceștia sunt idioți propriu-ziși, pe când restul de 60% sunt imbecili sau debili mintali. Sindromul Down are un tablou clinico-psihiatric caracteristic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezultatul, la un individ, a integrării diferitelor sale componente pulsionale, emoționale și congnitive (J.D. Gulefi, P. Boyer, S. Consoli și R. Olivier-Martin). Se consideră că există trei modele de personalitate normală și anume: Normalitatea statistică, cea care asimilează norma ca frecvență. În cazul acesta indivizii normali sunt indivizii medii, pe când indivizii anormali sunt considerați ca reprezentând categoria de indivizii devianți, care se abat de la medie. Nu trebuie însă confundat „anormalul” cu „anomalia”. Normalitatea ideală desemnează o stare de perfecțiune la care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
construcțiilor (Cine construiește, Locul potrivit pentru construcție, Moartea zidurilor, Jertfa zidirii). În partea inițială a secțiunii consacrate baladei românești se întreprinde un studiu sociofolcloric aplicat și se urmăresc variantele sălăjene în mediul lor de formare și vehiculare (ocazii de performare, frecvență, repartizarea repertoriului, funcțiile textului poetic, receptarea și contextualizarea acestuia ș.a.). T. realizează, cu alte cuvinte, „biografia” etnopo(i)etică a unuia dintre cele mai vechi tipuri ale baladei Meșterul Manole. În continuare sunt luate în discuție dimensiuni morfologice și structurale
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
experienței, pe care îl face accesibil, zi de zi, lumea practică. Fenomenologul caută o experiență mai directă a întâlnirii cu lumea. Aceasta este precomprehensiunea originară; b) căutarea sensurilor: cercetarea fenomenologică caută esența experiențelor (essence of experiences), și nu numărul sau frecvența lor. Cercetarea fenomenologică folosește o așa-numită „reducție eidetică” pentru a „capta” atitudinea „naturală” și/sau pentru a reflecta „luarea de conștiință” asupra lucrurilor prin intermediul sistemului comun. Max van Manen a avut în vedere înțelesul conceptului de fenomen conferit de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată devoalate; ele constituie însă esența curriculumului-fantomă. Dar și procesele de aculturație comportă curricula-fantomă. Integrarea într-o comunitate, adică într-o cultură minoră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era mai mult formală, iar la sesiune se prezentau comunicări realizate cu contribuția substanțială a cadrelor didactice. Un supliciu organizat era pregătirea militară, care le înspăimânta în special pe tinere. și era intensivă: avea loc o zi pe săptămână. Cum frecvența era obligatorie la toate formele de învățământ, iar planurile de învățământ supraîncărcate, studenții aveau puțin timp liber, ceea ce le servea ca argument al lipsei de documentare și al pregătirii în asalt a examenelor. Activitatea didactică se încheia cu susținerea examenului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pasivă, imbecilizată, incapabilă de orice reacție, incapabilă de a se scutura de coșmar” (Georgescu, 1995). Această imagine e un fel de atestare a reușitei terorii, chiar dacă ea nu mai avea forma violenței deschise. În acest sens, este interesant de evocat frecvența sintagmei masele largi, populare în propaganda de partid și de stat din România comunistă. Când masa este și „largă”, și „populară”, orice element de indentitate e, practic, imposibil pentru cei care o compun. În general, masa este un fel de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
disocierea între normal, firesc și fictiv, impus. Cei doi timpi ai serbării despărțeau ceva fără sens de ceva cu sens. Dacă cineva ar face un experiment asociativ verbal, dând ca stimul cuvântul comunism, fără îndoială că în mod covârșitor ca frecvență primele două cuvinte ar fi foame și frig. Foame, mai întâi, o realitate care s-a structurat lent, devenind o constantă, sfârșind dramatic, și frig, o realitate devansând-o pe prima în anii nefericiți 1984-1985. Foamea și frigul existau ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dar cum să-l fac? Nu aveam nici metodă și nu știam de unde să încep. Strânsesem ceva material folcloric. Auzisem că la Cluj există o Catedră de etnografie și folclor. Cu toate că eram înscris „extraordinar” la Drept (unde nu se cerea frecvență), am început să frecventez onorific Seminarul de etnografie și folclor, condus de prof. Romulus Vuia, care, văzând interesul meu pentru etnografie, m-a luat colaborator; la început, numindu-mă „supraveghetor” al Parcului etnografic de la Hoia, mai apoi, preparator, asistent, șef
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
orientați spre profit, a spus că „existau oameni care făceau bișniță. Mergeau în Ungaria tot timpul. Noi șfamilia eiț însă nu. Mergeam de 3-4 ori pe an, nu mergeam tot timpul. Ne duceam acolo când aveam nevoie de ceva” (F.N.). Frecvența călătoriilor varia însă. Alcineva ne-a spus că mergea în Ungaria de fiecare dată când aveau nevoie de diferite lucruri. O altă femeie ne-a spus că avea nevoie de suc de portocale și cafea, iar pentru aceste bunuri se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]