9,279 matches
-
comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse specii de animale sălbatice și constituie un excepțional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreț, căprioara, iepure, cocos de munte, acvila ș.a. Comună Bistra se bucură de o bogată rețea hidrografica, compusă din râul Arieș (7 km pe teritoriul comunei) și din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
între 10-30 m, cu o densitate mai mare în partea estică, în perimetrul satelor Firiteaz, Fiscut și Hunedoara Timișană, cele mai importante fiind Valea Fibișului, V. Slatina, Apa Mare și V. Ardelenilor. Situat în cea mai mare parte în bazinul hidrografic al Begăi, bazinetul Fibiș-Beregsău și numai o mică parte, situată în nord-vestul perimetrului, aparținând de bazinul Mureșului, teritoriul comunei este străbătut de un singur curs de apă permanent, pârâul Fibiș, care prezintă un debit mic vară și viituri primăvară, în
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
6 m), Bobeica (596,2 m), Nichituș (491,8 m), Stinei (459,00 m), respectiv dealurile Valea Seaca (414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m) Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și vai care au apă sezonier sau numai în condiții de precipitații bogate. Poziția albiei Văii Seci
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
m), Stinei (459,00 m), respectiv dealurile Valea Seaca (414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m) Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și vai care au apă sezonier sau numai în condiții de precipitații bogate. Poziția albiei Văii Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
cu relieful platourilor cu doline și polii. Zona Carașova este inclusă în categoria de carst carpatic, de orogen, cu climat submediteranean, fiind legată litogenetic mai ales de calcarele mezozoice: relieful se dezvoltă în trepte suspendate, bine drenate de o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate și energie. Pe malul stâng al Carașului avem un relief deluros, care prezintă spinări alungite în partea superioară, cu poieni în mare parte defrișate de localnici. Localitatea Carașova se dezvoltă atât pe umerii terasei joase, înguste
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
kmp. Lățimea maximă a bazinului de recepție se înregistrează în dreptul localității Carașova cu un coeficient de asimetrie de 0, 594. Panta medie pe bazin prezintă variații, fiind provocate de evoluția specifică a reliefului carstic. În zona de carst lipsește rețeaua hidrografică de suprafață, apele meteorice fiind preluate de numeroase doline și dirijate spre cursurile subterane ale văilor ca o caracteristică generală a bazinului hidrografic Caraș. În arealul Carașova, se remarcă o sărăcie a cursurilor afluente în flancul estic al cuvetei sedimentare
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
bazin prezintă variații, fiind provocate de evoluția specifică a reliefului carstic. În zona de carst lipsește rețeaua hidrografică de suprafață, apele meteorice fiind preluate de numeroase doline și dirijate spre cursurile subterane ale văilor ca o caracteristică generală a bazinului hidrografic Caraș. În arealul Carașova, se remarcă o sărăcie a cursurilor afluente în flancul estic al cuvetei sedimentare mezozoice, colmatate cu roci carbonatate. Din zona Comarnic, unde râul înregistrează o irigație spre vest, străbătând transversal formațiunile calcaroase, până la Carașova situația se
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
explică prin traversarea pachetului gros de depozite carbonate hidrosolubile, afectate de procese profunde de carstifiere. Apele meteorice scăzute pe acest areal se infiltrează în lungul fisurilor și a golurilor carstice, în adâncime, urmând trasee de circulație difuze. La distribuirea rețelei hidrografice minore, contribuie în mod vădit și răspândirea inegală a pădurilor și creșterea indicelui de ariditate. Vehicularea unor volume de ape într-un timp limitat, cu valori superioare debitelor medii multianuale, sunt cauzate de: Debitul mediu multianual al râului Caraș, înregistrat
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
mare număr de puncte în județele Alba, Bihor, Cluj, Sălaj și Sibiu. Până în prezent au apărut volumele consacrate județului Sălaj, precum și Văii Hășdății și Văii Ierii, iar în continuare vor fi publicate o serie de monografii toponimice ale unor bazine hidrografice. Colectivul de onomastică este angrenat, de asemenea, în proiectul internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
din Sohodoalele Mici (Peștera lui Arion Arjocu). Atât comuna cât și arealul aferent acesteia sunt situate în bazinul râului Motru. Principalul tributar al râului Motru este râul Motru Sec care are o lungime de 17 km, o suprafață a bazinului hidrografic de 81 km² și o altitudine medie a bazinului de 725 m. Afluenții râului Motru Sec sunt: Capra, Dobrota, Valea Pietrei, Merișor, Gorganu, Valea Seacă, Târnicioara și Lupșa. Un aport important de apă este adus de rețeaua hidrografică subterană în
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
a bazinului hidrografic de 81 km² și o altitudine medie a bazinului de 725 m. Afluenții râului Motru Sec sunt: Capra, Dobrota, Valea Pietrei, Merișor, Gorganu, Valea Seacă, Târnicioara și Lupșa. Un aport important de apă este adus de rețeaua hidrografică subterană în perioadele excedentare. Așezarea comunei într-o zona de vale, împrejmuită de înălțimi al căror ecart variază intre 496 m (Vârful Măgura) și 1421 m (Vârful Piatra Cloșani) a dus la imprimarea unui climat de adăpost al zonei. O
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
Corbului se înalță creasta Corbu (1173 m) și la sud de Corbu - Muntele Corhan, iar înspre nord Vârful Batca Arsurilor (1385 m). Se învecinează direct cu Comună Tulgheș spre sud-est și Orașul Borsec la vest precum și Bilbor spre nord-est. Rețeau hidrografica este formată de Răul Bistricioara cu afluenții acesteia: dispre vest Vinul Mare, dinspre nord pârâul Savului, Argintăria Satului și Barasău, dinspre sud pârâul Corbu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbu se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Corbu, Harghita () [Corola-website/Science/310541_a_311870]
-
de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri. Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt și pârâurile Prejna, Gornovița și Balta din bazinul hidrografic al râului Topolnița. La nivelul comunei se identifică zone carstice prin care bazinele hidrografice ale Coșuștei și ale Topolniței comunică pe o direcție sau pe cealaltă, în funcție de regimul de precipitații între care în zona Cornetul Babelor în lacul numit ”Lacul
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt și pârâurile Prejna, Gornovița și Balta din bazinul hidrografic al râului Topolnița. La nivelul comunei se identifică zone carstice prin care bazinele hidrografice ale Coșuștei și ale Topolniței comunică pe o direcție sau pe cealaltă, în funcție de regimul de precipitații între care în zona Cornetul Babelor în lacul numit ”Lacul Gornoviței”. În zona depresionară lunca râurilor Gornovița, Prejna și Balta nu se întâlnesc ape
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
subținere și are debite mici de 1-1.5l m³/s și foarte sensibile la precipitații. Zona de est a teritoriului comunei, începând cu Cornetul Babelor, localitatea Coada Cornetului, delimitate de drumul județean 670 desfășurat pe culme, face parte din bazinul hidrografic al râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolnița
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
parte din bazinul hidrografic al râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolnița cu afluenții importanți: Balta (alimentat la rândul său de afluenții din Costești, Prejna, Gornovița și râul Topolnița (cu izvoarele în zona localității Mălărișca) care se unesc la sudul localității Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peșteri: Balta
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Izvoarele este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cernești, Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt și Schiulești. Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se ramifică
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
din satele Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea, Sârca și Scorțeni (reședința). Comuna se află în zona central-vestică a județului, la interferența dintre dealurile de pe malul stâng al Prahovei și câmpia piemontană de la sud de Câmpina. Ea acoperă în principal bazinul hidrografic de pe cursul superior al râului Mislea. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100D, care duce spre vest la Bănești (unde se termină în DN1) și spre est la și la orașul Plopeni. La Scorțeni, din acest drum se ramifică DJ215, care
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
este un afluent de dreapta al Rinului din landul Renania de Nord. Râul are o lungime de 221 km și un bazin hidrografic de 4 485 km. Pe o distanță de 124 km, curge prin „regiunea ” cea mai mare zonă industrială din Europa. Regiunea cunoaște o dezvoltare mai intensă din secolul XVIII, datorită zăcămintelor mari de cărbuni existente. Ruhrul asigură necesarul de apă
Ruhr () [Corola-website/Science/308886_a_310215]
-
din Buzău în apropierea intersecției cu strada care iese din acest oraș și trece râul Buzău pe Podul Mărăcineni, de unde drumul continuă spre Râmnicu Sărat. După ce trece râul Câlnău, drumul începe să urce pe dealurile ce formează interfluviul dintre bazinul hidrografic al Buzăului și cel al râului Râmnicu Sărat, interfluviu pe care îl traversează în dreptul punctului denumit "Crucea Comisoaiei", o curbă dublă în pantă cu pericol de accidente și în care iarna viscolul acumulează zăpadă, făcând circulația dificilă. În orașul Râmnicu
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
decât cel stâng. Nu departe de localitate se află lacul Feringa ("Feringasee"), escavat pentru obținerea balastului necesar construirii autostrăzii A99, este acum amenajat pentru agrement. Comuna este parcursă și de canalul Isar mijlociu, care face parte din sistemul de amenajare hidrografică a râului Isar. Evoluția demografică: Distrugerea podului de la "Föhring" peste râul Isar și construirea unui pod în amonte de el a marcat fondarea orașului München în 1158. Podul și localitatea se aflau pe atunci sub suzeranitatea episcopului de Freising. Localitatea
Unterföhring () [Corola-website/Science/309424_a_310753]
-
un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș. Apă ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peșterii după numai 15-18 m. și după ce parcurge pe galeria activă un traseu S-N de cu o
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș. Apă ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peșterii după numai 15-18 m. și după ce parcurge pe galeria activă un traseu S-N de cu o cădere de apare la lumină printr-un gigantic portal. Intrarea
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Stalino". În anul 1961 regiunii Stalin i s-a reîntors vechea denumire din anii 1932-1938, care provine de la râul Doneț, iar centrul ei - orașul Stalino, i s-a dat denumirea de , în pofida faptului că orașul nu se află în bazinul hidrografic al râului Doneț și că din anul 1955 există un alt oraș cu denumirea Donețk, situat pe râul în regiunea Rostov a Rusiei.
Donețk () [Corola-website/Science/309443_a_310772]
-
la sud-est Bulgaria, la sud-vest comuna Ostrov. Are o suprafață totală de 18,411 km² și o populație de 3.793 locuitori (2002). Comuna Lipnița este așezată într-o zonă deluroasă, cu relief de podiș caracteristic platformei Dobrogei dunărene. Rețeaua hidrografică a comunei este reprezentată de fluviul Dunărea și lacul Iarmac. În componența comunei sunt șapte sate: Lipnița - satul de reședință, Canlia, Carvăn, Coslugea, Cuiugiuc, Goruni și Izvoarele. Față de reședinta comunei, celelalte localități componente se găsesc la o distanță cuprinsă între
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]