9,535 matches
-
1388 nu s-a regăsit decât în opțiunile a 2% dintre subiecții chestionați, iar laleaua a devenit simbol pe emblemă heraldica a municipiului alături de frunză de stejar (Pădurea Trivale) și vulturul (Simbol împrumutat de la vechea sigla a orașului din perioada interbelică). O altă curiozitate este prezentă Caduceului (cei doi șerpi încolăciți de sub simbolul vulturului aflat în stânga stemei orașului). În Antichitate a fost un simbol astrologic al comerțului, si este asociat cu zeul grec Hermes, mesagerul zeilor, cel care îi conducea pe
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
Râul Șirețel (în ) este un curs de apă din Ucraina, afluent al râului Șiretul Mic. Acest râu izvoraște dintr-o zona montană aflată în apropierea orașului Crasna (Krasnoilsk). În perioada interbelică, el separă satele Crasna Ilschi (la sud) și Crasna Putnei (la nord), aceste două localități fuzionând în perioada sovietică. Trece apoi prin satele Ciudei (unde se varsă în el râul Ciudei care vine din partea stângă) și Igești. Își încheie apoi
Râul Sirețel, Siretul Mic () [Corola-website/Science/319166_a_320495]
-
stăreției sale, au continuat lucrările de restaurare a întregului complex mănăstiresc, conduse de arhitectul austriac Karl Romstorfer. Acestea au fost terminate în 1910. Arhimandritul mitrofor Ghideon Balmoș a decedat la 1 martie 1913, la vârsta de 71 ani. În perioada interbelică, o stradă din Cernăuți a purtat numele preotului George Balmoș.
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
(n. 7 iunie 1940, Zorleni, județul Tutova (interbelic), actualmente județul Vaslui, România -- d. 7 august 2016, București) este un poet, prozator și jurnalist român. Înscris în curentul șaizecist, a debutat în literatura cu versuri care s-au bucurat de comentarii pozitive din partea marelui George Călinescu. Este membru titular
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
accent pe cea a sașilor. A studiat anglistica și germanistica la Cluj. În prezent locuiește la Bestwig, în landul Renania de Nord-Westfalia, Germania. Domenii de interes ale studiilor sale sunt Istoria medievală a Transilvaniei, istoria germanilor din România în perioada interbelică (1919-1945), în special procesul de nazificare, care a culminat cu înființarea Grupului Etnic German din România. Alături de William Totok, Dieter Schlesak, îl sprijiină în munca redacțională pe Dr. Johann Böhm, care editează din 1989 revista de specialitate bianuală, ""Halbjahresschrift für
Klaus Popa () [Corola-website/Science/319394_a_320723]
-
ostașii lui Ștefan cel Mare, care, după luptele victorioase cu turcii, au primit în dar de la Voievod terenul împădurit de sub Carpați, cu statutul de rezeși, adică țărani liberi. Simion Rely, în cartea sa "Satul Igești", editata la Cernăuți în perioada interbelică, menționează faptul că populația Igeștiului constă din trei stări sociale: rezeșii, mayilii și țăranii pe moșie. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Igești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Din satul Igești descinde familia marelui martir al neamului, victima intrigilor politice interbelice, Corneliu Zelea Codreanu. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Igești a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români (aproape în totalitate). Ca urmare a
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ciudei a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. În perioada interbelică, ființau în sat o instituție de cultură (Ateneul Român afiliat Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina) și o instituție de binefacere (Societatea "Paupertatea"). De asemenea, Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună. Ciudei era
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Costești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică, a funcționat aici Societatea pentru cultură "Sentinela răzășească" . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. La 5 iulie
Costești, Storojineț () [Corola-website/Science/315534_a_316863]
-
povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Jadova a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică, ființa în sat un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol", iar Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Satul avea o importanță industrială în județ, aici funcționând o fabrică de unt și una de mobilă. În perioada interbelică, ființa în sat Asociația Culturală "Frăția", iar Casă Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comuna . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
anul 1775, localitatea Jadova Nouă a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Jadova Nouă a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În perioada interbelică, ființa în comuna Jadova un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol", iar Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la
Jadova Nouă, Storojineț () [Corola-website/Science/315543_a_316872]
-
nici o școală. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bobești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni, urmașii cazacilor stabiliți în sat. În perioada interbelică, s-a predat în școală în limba română, dar copiii vorbeau acasă limba ucraineană, ceea ce generat un grad mare de analfabetism și de abandon școlar în sat. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bănila pe Ceremuș a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități mai mici românești și evreiești. În perioada interbelică au funcționat aici o filială a Societății mazililor și răzeșilor moldoveni, o Casă ucraineană de lectură și o Casă polonă de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940
Bănila pe Ceremuș, Vijnița () [Corola-website/Science/315583_a_316912]
-
austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bahna a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică a funcționat aici o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Voloca a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. În perioada interbelică, funcționa în sat o filială a Societății mazililor și răzeșilor moldoveni . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord
Voloca, Vijnița () [Corola-website/Science/315591_a_316920]
-
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cireșel a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate importantă de români. În perioada interbelică a funcționat aici Societatea "Jugenbund Edelweiss" . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
fără leac. La 80 de ani, cât va împlini în octombrie, Niculae Gheran parcă și-a amintit că a debutat în 1955, în «Tânărul scriitor», cu o schiță umoristică, și a început o suită de evocări ale vieții bucureștene din interbelic până azi, așezate sub titlul hâtru și autopersiflant «Arta de a fi păgubaș». Primul volum - «Târgul Moșilor» - a apărut recent în Biblioteca Bucureștilor. Titlul volumului doi ne face cu (de)ochiul încă de-acum: «Oameni și javre». Arhi-îmbibat de întâmplări
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Mihova a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, a funcționat în sat o organizație culturală a Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada
Mihova, Vijnița () [Corola-website/Science/315597_a_316926]
-
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ciornohuzi a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate importantă de evrei. În perioada interbelică a funcționat aici o fabrică de săpun, existând și o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi
Ciornohuzi, Vijnița () [Corola-website/Science/315595_a_316924]
-
parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Căbești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În perioada interbelică, ființa în sat o filială a Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Bucovina
Căbești, Storojineț () [Corola-website/Science/315550_a_316879]
-
Cobiliță. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Răstoace a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de evrei. În perioada interbelică a funcționat aici o fabrică de produse de pielărie. De asemenea, exista și o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
31%), una de ruteni (2,12%) și una de români (0,74%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,95%), dar existau și greco-catolici (0,41%), mozaici (1,31%) și baptiști (0,33%). Coniatin era în perioada interbelică o stațiune climaterică de interes local, situată în regiunea muntoasă, pe valea Ceremușului-Alb, la 48 km de stația CFR Seletin. Aici se află o biserică de lemn cu hramul "Sf. Vasile", construită în anul 1790 .
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
la 28 noiembrie 1918, satul Seletin a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Putilei din județul Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, funcționau aici o judecătorie, o gară CFR care făcea legătura cu localitățile din celelalte județe, un oficiu telefonic, un inspectorat școlar, o organizație medicală a Casei Asigurărilor Sociale din Rădăuți și o filială a Centralei Caselor Naționale . Ca urmare a
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Putila Storojinețului a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică a funcționat aici o judecătorie, iar Casa Asigurărilor Sociale din Rădăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]