9,370 matches
-
alcătuite din 21 localități), dintre care 2 (respectiv 15 sate) se află în Județul Harghita și 1 (alcătuit din 6 sate) se află în Județul Bacău. Cele trei comune ale ceangăilor ghimeșeni sunt: Ghimeș-Făget ("Gyimesbükk"), Lunca de Sus ("Gyimesfelsőlok") și Lunca de Jos ("Gyimesközéplok"). Dialectul ceangău ghimeșean este o variantă al dialectului secuiesc din Ciuc. Ghimeș-Făget este singura comună din Județul Bacău unde există școli cu limba de predare maghiară. Deși în regimul comunist predarea în limba maghiară era interzisă și
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
numele lui Ion și Doinei Aldea-Teodorovici, de lângă Palatul de Cultură. În Parcul „Mihai Eminescu” s-a inaugurat „Aleea îndrăgostiților”, un complex alcătuit din bănci, un pod, un pom - executate din fier forjat și lemn și o terasă. În zona de luncă, la marginea cursurilor de apă, din Soroca a fost identificat limaxul "Deroceras agreste", o specie mezofilă. Cele mai vechi mărturii a existenței oamenilor pe aceste meleaguri, precum uneltele de cremene, datează din paleolitic (sec. XL-XII î.e.n.). În anii 5000-4000 î.e.n.
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
organizare: societăți cu răspundere limitată - 358, dintre care prezintă dări de seamă 172, întreprinderi individuale - 990, prezintă dări de seamă 214. Concomitent mai activează în bază de patent 540 persoane. Industria turistică a orașului este reprezentată prin: locuri pitorești din lunca Nistrului, 400 monumente istorice vechi de valoare națională din oraș și din raion, amplasarea geografică a orașului Soroca oferă posibilități de antrenament pentru sportivi și de organizare a competițiilor sportive (deltaplanerism, canotaj). În oraș activează un singur pansionat turistic, capacitatea
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
acesteia până la Tighina, ceea ce ar fi realizabil la o mare cu un flux mai puternic . În anii ’70 ai secolului al XX-lea, au fost înălțate digurile de mal, reducând până la minim inundațiile, dar nu le-au exclus pe deplin. Lunca Nistrului se găsește astăzi într-o fază de acumulare, cu excepția pragurilor văii. De la Tighina la vale, terasa nu se mai poate urmări morfologic, ea coboară mereu în urma scufundării regiunii dinspre Marea Neagră . Cercetările arheologice ne permit să afirmăm că cei dintâi
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
4 vădane si 2 burlaci. In total locuiau 46 barbați si 4 femei. (enumerați erau numai partea bărbătească și vădanele care aveau gospodării). Moșia aparținea Dnei postelnicesei Carage din Iași. Pămînturi arabile, fînețe și pășune erau indeajuns. Mai era o luncă revarsată, cu pește, un iaz și o moară pe Prut. Sub Nr. 27 e scris Dănutenii, clasat la categoria A- bogați cu 3 preoți, 2 dascăli, 1 ponomar, 2 diaconi. Mai erau 133 gospodării de săraci și 72 de burlaci
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
2 km, adîncimea maximă - 4,0 m. Suprafața oglinzii apei este de cca 90 ha, volumul - 2,5 mln. m. În apropierea orașului Ungheni, pe o suprafață de 373 ha se întinde aria protejată „Valea Mare” cu vegetație valoroasă din lunca Prutului. Această arie a fost declarată Monument al naturii din Basarabia în perioda interbelică, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al României din 19 iulie 1937 . La recensământul din 2004 orașul Ungheni avea o populație de 32.530 persoane. Față de anul
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor, hîrtoapelor, ravenelor se spală și se transformă o cantitate mai mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de cultură și spontană avariind căile de comunicație și diferite construcții. Torentele de noroi sunt raspînditeîn raioanele fizico-geografice cu relief fragmentat - podișul Moldovei centrale în cadrul cărui este situat și raionul Nisporeni. Clima raionului Nisporeni
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe au direcția de la N-E spre S-V datorită înclinării reliefului podișului Moldovei Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate sunt largi, luncile bine exprimate, versanții domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare, marne, gresii) sunt adînci, înguste, cu versanții abrupți și lunci slab exprimate. Rîurile enumerate se allimentează din apele provenite de la ploi
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate sunt largi, luncile bine exprimate, versanții domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare, marne, gresii) sunt adînci, înguste, cu versanții abrupți și lunci slab exprimate. Rîurile enumerate se allimentează din apele provenite de la ploi și din topirea zăpezilor, cu predominarea celor de ploaie. Apele subterane cu un rol secundar în alimentarea rîurilor mai cu seamă a rîurilor mici. Densitatea medie a rețelei hidrografice
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
revin 40-50 mm părții centrale a republicii din care face parte și raionul nostru. Prutul este alimentat pluvial și nival. Alimentarea subterană constituie numai 20-25 la sută. Regimul hidrologic se schimbă în timpul topirii zăpezilor, cînd rîul se revarsă și inundă lunca. În unii ani cînd în Carpați și în bazinul acestui rîu iarna cade multă zăpadă, revărsările de primăvară sunt mari și aduc pagube considerabile. Sînt primăveri în care nivelul apei rîului Prut se ridică brusc pînă la 8-10m. Revărsări mari
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
apele Prutului au inundat mii de hectare de terenuri agricole situate în văile lui, multe localități căi de comunicație. În perioada revărsărilor cursul rîului devine furtunos, se distrug malurile și se transportă o cantitate mare de aluviuni, acestea depunîndu-se în luncă. Revărsările de primăvară durează circa 2 săptămîni. Pentru rîul Prut sînt caracteristice vînturile de vară condiționate de ploile torențiale. În verile secetoase nivelul apei acestui rîu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistrează toamna și iarna cînd
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
parțial sau complet. Vînturile de vară de scurtă durată sînt condiționate de ploile torențiale. Iarna rîurile mici, avînd o adincime neînsemnată îngheață, de obicei pînă la fund. Pe teritoriul raionului Nisporeni sunt foarte puține lacuri naturale. Ele sînt situate în lunca cursului mijlociu a rîului Prut. Aceste locuri naturale de dimensiuni mici mai poartă denumirea de Prutețuri. Majoritatea lacurilor naturale sunt mici și cu o suprafață de 0,1-0,2 km pătrați. Ele sînt amplasate în satele Bărboieni, Grozești, Zberoaia, Bălăurești
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sunt situate pe malul rîului Prut. S-au format de obicei pe locurile albiei vechi a rîului, au o adîncime mică sînt joase și înmlăștinite iar cea mai mare parte a lor este acoperită cu vegetație. Nivelul apei lacurilor din lunca inundabilă a Prutului pe parcursul anului depinde de regimul hidrologic al acestui rîu. În timpul revărsărilor de primăvară suprafața și lacurilor se mărește. Vara, datorită evaporării, nivelul lor scade considerabil și aceste locuri își micșorează suprafața. Vara schimbarea nivelului apei în lacuri
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sud-est a județului Dolj, la sud de Craiova și în apropierea portului Bechet, în vecinătatea Dunării, într-o zonă cu sol nisipos, numită și "Sahara Olteniei". Face parte din zona etnografica Romanați. Relieful din regiune este format din câmpii și lunci acoperite cu dune de nisip. În partea de sud se găsesc suprafețe cu aspect neted de coline care urcă până la extremitatea nordică a teritoriului. Din punct de vedere climatic, are un pronunțat caracter continental cu ușoară influență mediteraneană. Astfel, regiunea
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
mai 1900. "Fragile," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900. "Revedere," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 167, 28 mai 1900. "Făgăduelile eterne," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 180, 10 iunie 1900. "Glasul luncilor," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Stilul în artă," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iunie 1900. "Zidurile afumate," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iulie 1900. "Revedere," semnat
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Societății Culturale „Ștefan Petică"”, în „Viața Nouă”, 15 iunie 1971, Galați, pp.10-11. URSU 1936: G. Ursu, Istoria literară a Bârladului, București, 1936, Atelierele Grafice „Peiu”, Bârlad, p. 25, 51-54. URSU 1943: G. Ursu, Ștefan Petică și Tecuciul - Taras-Bulba al luncilor moldovenești, în „Tecuciul literar”, Bârlad, 1943. URSU 1943: G. Ursu, Tecuciul literar, Bîrlad, 1943, p.69. URSU 1943: G. Ursu, Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204. URSU
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
planetei, așa cum se poate vedea de pe Pământ, apare sub două tipuri de areale: câmpii plane acoperite cu praf și nisip bogat în oxid de fier roșiatic, considerate “continente”, și li s-au dat nume ca Tară Arabiei (Arabia Terra) sau Lunca Amazoniei (Amazonis Planitia); și locuri mai întunecate, considerate “mari”, de aici denumiri că Marea Erythraeum, Marea Sirenum și Aurorae Sinus. Scutul vulcanic, Olympus Mons (Muntele Olimp), este cel mai înalt munte cunoscut din sistemul solar. Acest munte are 25 km
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
înălțime) și Muntele Ascraeus (Ascraeus Mons - 18 km înălțime), și cel mai mare canion, Valles Marineris, lung de 4000 km și adânc de 7 km. Pe Marte sunt și numeroase cratere de impact. Cel mai mare crater de pe Marte este Lunca Elenă (Hellas Planitia). Are 2000 km în diametru și 6 km adâncime, acoperit cu nisip de un roșu aprins. Marte are doi sateliți naturali, Phobos și Deimos, ce orbitează foarte aproape de planeta și se crede că ar fi asteroizi capturați
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
pinul (între 1200 și 1800 de metri); ienupărul, jneapănul și arborii pitici (într 1800 și 2000 de metri); pajiștile alpine formate din ierburi mărunte (peste 2000 de metri). În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
-se înglobarea comunelor din jurul orașului, prin crearea Zonei Metropolitane Oradea. Prin municipiul Oradea trec râul Crișul Repede, râul termal Peța, precum și pârâurile Pasteur, Sălbatic, Adona, Crișul Mic, toți afluenți ai Crișului Repede. Acesta străbate orașul chiar prin centru, creând o luncă în centrul istoric. În anii 1980, în dreptul satului Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Crișul Repede. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. În numeroase zone ale orașului cresc arbori de magnolii, iar în apropiere de Oradea există
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Repede. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. În numeroase zone ale orașului cresc arbori de magnolii, iar în apropiere de Oradea există o pădure relativ întinsă de foioase. Râul Crișul Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief. Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuși grupuri de rozătoare și mamifere mici, precum și căprioare, în pădurea Felix de lângă oraș. Dar sunt și unele reptile cum ar fi șopârla și șarpele de apă
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea fluviului impune, în teritoriu, doua unități deosebite: "câmpia" în partea vestică și "Balta Brăilei", în partea de est; apoi râurile, pentru ca ele delimitează subunitățile în cadrul câmpiei și pentru că în lungul lor se formează lunci. Teritoriul situat la vest de Dunăre, reprezintă cea mai mare parte din întinderea județului. Pe această întindere, relieful de câmpie este, în general, neted, întrerupt de movile, văi și lacuri. Râurile care delimitează această zonă sunt Siretul, Buzăul și Călmățuiul
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
reprezintă cea mai mare parte din întinderea județului. Pe această întindere, relieful de câmpie este, în general, neted, întrerupt de movile, văi și lacuri. Râurile care delimitează această zonă sunt Siretul, Buzăul și Călmățuiul. În partea centrală a județului, între Lunca Dunării, a Siretului a Buzăului și a Călmățuiul se desfășoară Câmpia Brăilei. În partea centrală a acesteia există o zonă mai joasă, ca o vale seacă, largă de aproape 3 km, în care se presupune ca ar fi curs în
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
loc la 30 august 1986, care nu a atins o intensitate maximală posibilă, dar provocat mari pierderi materiale. Printre fenomenele naturale ale Moldovei, un loc deosebit le revine vulcanilor noroioși. Cel mai dens situați vulcani noroioși au fost observați în lunca râulețului Delia. Aici pe o suprafață de aproximativ 2 ha se află 6 vulcani de diferite forme, dimensiuni și stadii de activitate. Alt vulcan noroios s-a format în valea râului Camenca lângă satul Mălăiești, Rîșcani, argilă căruia e utilizată
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe). Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip. Republica Moldova
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]