9,740 matches
-
începând din anul 1967. Comitetul de redacție era format din elevi, îndrumați de profesorii: A. Aursulesei, H. Bolea, G. Știrbu, C. Parfene, Eugen Tăbușcă și Tache Viuleț. Publicația era șapilografiată, scrisă numai de elevi proză și versuri, elemente de logică matematică, critică literară, note de drum, satiră și umor, jocuri de cuvinte, poșta redacției, cugetări după: Lucian Blaga, George Călinescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga. Mai avea rubricile: calendar, știați că... Formatul 21/30 cm., în jurul a 30 de pagini fiecare număr
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sau Nedelea, și nici pe noi, ceilalți prozatori, nu ne cruța. Ne răzbunam însă căutându‐i chiar nod în papură în articolele lui de sinteză a civilizației...” Emil Tudor , membru al „Academiei Bârlădene” (Din„Bârladul odinioară și azi”) 418 Revista Matematica bârlădeană Revista „Matematica Bârlădeană” de matematici elementare a Societății Matematica Bârlădeană - creată în 1921 de directorul Liceului „Codreanu” - profesor Cezar Ursu și colaboratorii - care a desfășurat o bună activitate, fiind coordonată de profesor Ștefan Negură (1921 - 1923); 1926 - 1927; 1928
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cruța. Ne răzbunam însă căutându‐i chiar nod în papură în articolele lui de sinteză a civilizației...” Emil Tudor , membru al „Academiei Bârlădene” (Din„Bârladul odinioară și azi”) 418 Revista Matematica bârlădeană Revista „Matematica Bârlădeană” de matematici elementare a Societății Matematica Bârlădeană - creată în 1921 de directorul Liceului „Codreanu” - profesor Cezar Ursu și colaboratorii - care a desfășurat o bună activitate, fiind coordonată de profesor Ștefan Negură (1921 - 1923); 1926 - 1927; 1928 - 1930), N. Martiniuc (1923 - 1924), și N. Gaiu (1925 - 1926
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Prutul......................................... .......................401 Procust........................................ ......................405 Prometeu Descătușat..................................... ....406 Revista ............................................... ...............406 Revista ............................................... ...............408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică .....................................409 Revista cursurilor de la doctoratul în drept ........409 Răstriștea răscoalelor ........................................409 Revista România Financiară...............................416 Revista clasei a III-a B........................................417 Revista Matematica bârlădeană..........................418 România administrativă................................. ....419 Să fie lumină ............................................... ......421 Sclipiri de stele ............................................... ...421 Scrisul nostru......................................... ...........422 Steaua Tutovei........................................ ...........426 Școala Bârlădeană .............................................42 6 Școala noastră ............................................... ....427 Tecuciul cultural ............................................... 427 Tinereță ............................................... ..............430 Tribuna pedagogică ...........................................430 Tribuna liberă......................................... ...........431 Revista critică ............................................... .....409
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
GLOSAR DE TERMENI Absență: pierderea cunoștinței de scurtă durată cu amnezie ulterioară, specifică crizelor de epilepsie petit mal. Abulie: absența voinței, încetinirea și insuficiența activității voluntare în special în trecerea de la idee la act. Acalculie: tulburare a operațiilor de calcul matematic care apare în cadrul afaziei. Acatisie: tulburare de activitate motorie constând în imposibilitatea unor bolnavi de a rămâne mult timp într-un loc. Nevoia de a se mișca continuu. Achinezia: absența sau diminuarea voluntară a motilității. Afazie: tulburare a limbajului de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antrenor-sportiv, dacă este bine gestionat, devine un factor puternic favorizant, uneori determinant al realizării unei performanțe sportive sau mai precis, factor determinant al maximizării expresiei motrice, spre parametrii recordului personal al sportivului, consecință a acestui flux informațional cu dublu sens . Matematic vorbind, avem o dedublare în sensuri opuse: cel dintre antrenor spre sportiv și invers, precum și din punct de vedere semantic. Încă un paradox suplimentar. Dacă la toate acestea mai adăugăm și mesajele verbale care vin să întărească mesajele gestuale, precum și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
actuală, orice fizician fără prejudecăți să considere că demonstrat faptul că cuantele de lumină au tot atîta (la fel de puțină) realitate fizică cît au și electronii." Refuzînd în mod explicit ideea de realitate fizică, Werner Heisenberg susține că particulele sunt forme matematice create de spiritul uman: "Particula elementară nu este o particulă materială în spațiu și în timp, ci, într-o anumită măsură, doar un simbol prin care legile naturii apar într-o formă simplă". Fizicianul observă nu atît natura, cît natura
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
simplă". Fizicianul observă nu atît natura, cît natura supusă metodei sale de investigație, insistă Heisenberg care își precizează astfel poziția filosofică: "În știința modernă a naturii, la bază nu se mai află un obiect material ci o formă, o simetrie matematică. Și cum, în ultimă instanță, o structură matematică este o creație intelectuală, putem afirma precum Faust al lui Goethe: "La început a fost cuvîntul Logosul." Chiar dacă mai puțin virulentă, dezbaterea continuă și astăzi printre fizicieni 161. Iată cum, realizînd aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
supusă metodei sale de investigație, insistă Heisenberg care își precizează astfel poziția filosofică: "În știința modernă a naturii, la bază nu se mai află un obiect material ci o formă, o simetrie matematică. Și cum, în ultimă instanță, o structură matematică este o creație intelectuală, putem afirma precum Faust al lui Goethe: "La început a fost cuvîntul Logosul." Chiar dacă mai puțin virulentă, dezbaterea continuă și astăzi printre fizicieni 161. Iată cum, realizînd aceleași experiențe, folosind aceleași echipamente, avînd la dispoziție aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
performanței lor. Evaluările care nu sunt combinate cu întărirea pozitivă atunci când au loc îmbunătățiri ale activității vă vor oferi numai îmbunătățiri relative. Prelucrat versus neprelucrat. Când măsurați ceva folosind numărarea, luați în considerare datele brute mai degrabă decât vreo funcție matematică de genul procentului. Lindsley (1993) a oferit un argument convingător referitor la faptul că procentul, corect sau incorect, este o metodă greșită de măsurare în afaceri, deoarece constituie o modalitate de a „prelucra datele”. Cu cât vă îndepărtați mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
aspect important este că trebuie să existe o legătură directă între comportamente și recompenseă. Sistemele de recompense, cum ar fi acordarea bonusurilor, împărțirea profitului și a câștigurilor, ar trebui să fie legate de performanța individuală, și nu de vreo formulă matematică. Ar trebui să fie măsurat ceea ce face cu adevărat o persoană pentru a da mai multă valoare companiei. Eficiența factorului întăritor/recompensei. Managerii au responsabilitatea totală în ceea ce privește asigurarea că performanța este coordonată eficient. Aceasta cuprinde întreaga performanță a companiei, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pentru a aplica în situații noi. Pentru a obține fluența, trebuie să reacționezi la rate înalte. Deoarece metoda lucrează cu comportamente măsurabile, observabile, ratele necesare pentru a obține fluența pot fi determinate pentru orice subiect academic. De exemplu, anumite concepte matematice de bază, cum ar fi adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea, îi solicită elevului să facă până la 80 de operații pe minut fără greșeală. Unii elevi pot face până la 120 pe minut. Deși Morningside se axează pe abilitățile de bază, predă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sub 50 de ani, aparent sănătoase care au experiementat o progresie rapidă a bolii spre forme de pneumonie severă și insuficientă multiplă de organe. Decesele semnalate au fost sub cifră estimată inițial la nivel mondial, prin aplicarea metodelor de prognoză matematică, ceea ce a făcut să scadă interesul pentru supraveghere și încrederea populației în ceea ce privește alertă declanșată pentru aplicarea măsurilor de limitare a extinderii cazurilor și imunizării populației. Au existat elementele favorabile controlului pandemiei cum ar fi: evoluția în afara sezonului gripal; simptomatologie medie
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Doina Azoicăi, Mioara Matei () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1062]
-
a cunoaște și a pătrunde lucrurile, iar ceea ce se afirmă trebuie să reprezinte cea mai corectă aplicare a gîndirii raționale la realitățile lingvistice. Nu este normal, de aceea, să se reproșeze limbilor ceea ce nu sînt în măsură să dea: precizie matematică, lipsă totală de ambiguitate (prin monosemantism) sau universalitate. În același timp, nu este normal să i se atribuie unei limbi ceea ce nu are: virtuți exclusive în redarea unor sentimente, noțiuni sau categorii, superioritate în detalierea realităților sau în omogenizarea etnică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
387 Despre conștiința filozofică, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, Editura Minerva, București, 1983, p. 184-185. 388 Ibidem, p. 186-187, 189-190. 389 Cunoașterea luciferică, în Opere, vol. VIII, p. 445 și 495. 390 Ibidem, p. 442. 391 Experimentul și spiritul matematic, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, p. 660. 392 Știință și creație, în Lucian Blaga, Opere, vol. X, p. 177. 393 Vezi Cunoașterea transcendentă, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, p. 432. 394 Lucian Blaga, Gîndirea românească în Transilvania în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Religion“, în Philosophy, 76, 2001, susține că acea caracterizare a propozițiilor ca imagini ale stărilor de lucruri pe care o dă Tractatus-ul reprezintă „o generalizare“ a considerațiilor unor fizicieni ca Helmholtz, Hertz și Boltzmann despre reprezentarea sistemelor fizice în enunțurile matematice ale fizicii teoretice. Acestea descriu caracteristici structurale ale unor asemenea sisteme. Vezi, în acest sens, și Ilie Pârvu, „«Mein Grundgedanke istă» The Structural Theory of Representation as the Metaphysics of Wittgenstein’s «Tractatus Logico-Philosophicus»“, în Synthese, 129, 2001. 16 Vezi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o aveau despre Wittgenstein unii membri ai Cercului de la Viena, Karl Menger scria că așteptau mai departe de la acesta „o contribuție la o continuă purificare a filozofiei, pe care doreau să o vadă mișcându-se în direcția unei prezentări tipic matematice, bazate pe introducerea cu grijă a termenilor și pe demarcații riguroaseă“ (Citat după Br. McGuiness, op. cit., p. 188.) 79 În discuțiile despre Tractatus din ședințele Cercului a fost examinată în mod serios și presupunerea că propozițiile elementare ar fi așa-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
299 Convingerea lui Hintikka este că scrierile lui Wittgenstein sunt importante tocmai deoarece ele pot constitui punctul de plecare al unei activități filozofice sistematice și constructive. În spiritul acestei convingeri, Hintikka încerca să dezvolte o semantică teoretică bazată pe teoria matematică a jocurilor, pornind de la reflecțiile lui Wittgenstein asupra jocurilor de limbaj. Ceea ce propune Hintikka poate fi caracterizat drept un caz limită în citirea textelor lui Wittgenstein prin grila filozofiei analitice. Lectura altor autori reprezentativi din aceeași familie filozofică va fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe care i le impută Wittgenstein autorului sunt cele ale unui cercetător care a rămas în orizontul logicii clasice, care nu a citit sau nu a înțeles scrierile lui Frege și Russell. Progresul pe care îl reprezintă utilizarea noii logici matematice în filozofie este comparat cu cel care a fost înfăptuit prin trecerea de la astrologie la astronomie, sau de la alchimie la chimie. Judecățile lui Wittgenstein sunt nu numai în spiritul, ci, uneori, chiar în litera exprimărilor lui Russell. La rândul său
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
4.1121: „Psihologia WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 329 nu este mai înrudită cu filozofia decât orice altă știință a naturii.“ În vara anului 1919, Russell intră în posesia unei copii a Tractatus-ului, iar Wittgenstein primește cartea lui Russell Introducere în filozofia matematică. Deja citirea acestei cărți a zdruncinat, cel puțin în parte, încrederea lui Wittgenstein în posibilitatea unei bune comunicări cu Russell. Într-o scrisoare, el îi reproșează lui Russell că nu a acordat atenția cuvenită unei observații cuprinse în notele dictate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
muncă serioasă în filozofie în favoarea unui activism social de tipul celui practicat de Russell nu poate fi decât o greșeală. Lui Drury îi spunea: „Cărțile lui Russell ar trebui să fie legate în două culori diferite: cele care tratează logica matematică în roșu și toți cercetătorii în filozofie ar trebui să le citească; cele care tratează despre etică și politică în albastru și nimeni nu ar trebui să aibă voie să le citească.“38 Lui Wittgenstein, creațiile culturale, ca și viața
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spațiu social ce se dorește a depăși limitările modelelor neoclasice, dar și a celor exclusiv instituționaliste, prin introducerea mai multor variabile explicative. Desigur, adăugarea mai multor variabile și „complicarea” modelului Înseamnă un compromis În privința parcimoniei și poate a eleganței formalizărilor matematice neoclasice, dar câștigurile euristice pot compensa pierderile simplității. Argumentul central pe care l-am urmărit este acela că un model al piețelor ca spații social-politice ordonate normativ, structural și relațional prezintă un grad mai mare de izomorfism cu patternurile reale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
al., 1980; Franz și Reubi, 1983; Gabow et al., 1992; Covic et al., 1996) relevă faptul că deteriorarea funcției renale este direct proporțională cu creșterea volumului chiștilor renali și nu cu creșterea numărului acestora. Franz și Reubi construiesc un model matematic, în care presupun că expansiunea volumului chiștilor este liniară și volumul renal total este constant; masa nefronilor intacți (și, implicit, funcția renală) se va reduce accelerat spre final după o evoluție inițială aparent favorabilă, realizând o progresie non-liniară, hiperbolică. Acest
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
îl transmitem printr-un canal (textul de față este canalul autorului) la destinatarul care decodifică mesajul. Întrebarea pusă de Lasswell "Cine ce spune, pe ce canal și cu ce efect?" sugerează cu certitudine apropierea de teoria informației, formalizată în limbaj matematic pentru a explica fenomenele legate de transmiterea telefonică și telegrafică. Inginerii de la Bell Telephone au fost aceia care au elaborat această teorie a informației care a determinat condițiile de transmitere eficientă a unui mesaj oarecare. Ea dorește să explice toate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență. Domeniul visului este larg și întotdeauna interesant de exploatat. În felul acesta înțeleg suprarealismul, care în cazul nostru devine un infrarealism". Visînd la editarea unei reviste cu nume matematic - vis, din păcate, nefinalizat, își dorea s-o însoțească pe frontispiciu cu inscripția de pe poarta Academiei lui Platon: Nimeni să nu intre aici, dacă nu-i geometru. Și imediat ține să precizeze: "Asta nu înseamnă că poeții vor fi excluși
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]