8,959 matches
-
complexe templiere, ca cele din Ur, Uruk, Eridu, Nippur, Babilon etc., existau, În mod obișnuit, și școli (edubba), al căror scop principal era pde regătire a personalului sacerdotal pentru exercitarea propriilor funcții. De multe ori școlile devin mari centre ale meditației teologice și ale Înțelepciunii religioase sau profane. b) Casele de cult Casele de cult erau edificii În care se Împlineau doar unele dintre funcțiile templului. Este vorba despre părți sau zone rezervate locuințelor private, de săli centrale sau alte spații
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în primul război mondial. Activitatea în slujba libertății și integrității naționale i-a adus însă și șapte procese de presă (soldate cu închisoare și amenzi). Unicul volum de poezii al lui P., Flori de toamnă (1882), cuprinde un fel de meditații elegiace, cu tristeți inexplicabile și dor de moarte, dar livrești și superficiale, sufocate de o expresie comună, ca și versurile erotice sau patriotice. Poezia sa a fost aspru criticată de unii contemporani, ca un rău exemplu de imagini, idei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
publicând apoi versuri și piese de teatru. Într-un limbaj presărat cu forme dialectale, el încearcă să autohtonizeze unele motive din romantismul german, folosind și procedee caracteristice lui D. Bolintineanu. În perioada studiilor în străinătate, se îndreaptă spre lirica de meditație. Subordonând poezia căutărilor sale filosofice, introduce și în pasteluri note meditative. În genere, utilizează imagistica obișnuită din lirica minoră a epocii, căreia încearcă să-i dea sensuri profunde. Folosirea frecventă a simbolului a făcut ca unele dintre versurile lui să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
se descifrează în semnificațiile implicate în răstignire, jertfă și renaștere spirituală, cosmicul se transformă din peisaj în rost, în destin stelar al ființei, moartea e doar adormire. Poetul damnat pare că se transformă chiar în cântec, tinde spre reculegere și meditație, ceea ce îl determină să renunțe la discursivitatea narativă și la descriptivismul melodic al începuturilor. În marea și-n mormintele din noi reprezintă, probabil, cea mai semnificativă carte de cântece ale lui P. Romanul Băiatul drumului (2000) ilustrează altă dimensiune, cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
pagini), cu speranța că arta ar putea totuși câștiga ceva de pe urma întâlnirii ei cu filozofia, așa cum filozofia, în câteva din marile ei momente, a câștigat forță, splendoare, ba chiar și un plus de umilitate de pe urma întâlnirii cu arta și cu meditația asupra operei de artă. Dar ne vom opri asupra acestei mici scrieri nu în întregul ei, ci atrași de o singură problemă: opera de artă plastică și limita. Conferința lui Heidegger a contat pe împrejurări: tema ei a fost prilejuită
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Königshause + Neumann, 1983, p. 11. </ref> Prin raport cu condițiile conferinței, tema ei - proveniența artei în Grecia - apare astfel necesară. Însă nu mai puțin întâmplătoare vor fi și punctul ei de pornire, și desfășurarea ei: „Deoarece am dori ca în meditația noastră să evităm arbitrarul gândului, cerem aici, la Atena, sfat și însoțire din partea străvechii protectoare a orașului și a ținutului atic, din partea zeiței Atena.“<ref id=”2”>Ibid., p. 12.</ref> Procedeul lui Heidegger este aici de un extrem rafinament
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dar urmează să devină vizibil, nu înspre ceea ce este nevăzut și urmează să persiste în obscuritate. Zeița Atena meditează asupra limitelor ce pot fi cunoscute - și dinainte cunoscute - de oameni: la limita unui vas, a unei podoabe, a unei statui. Meditația zeiței se oprește în fața limitei care este omul, chiar dacă, în calitatea ei de zeiță, aceasta îi este deopotrivă cunoscută. Meditația Atenei este legată de rolul ei de însoțitoare și sfătuitoare. Or, în privința limitei care este chiar propria lui viață, Atena
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
limitelor ce pot fi cunoscute - și dinainte cunoscute - de oameni: la limita unui vas, a unei podoabe, a unei statui. Meditația zeiței se oprește în fața limitei care este omul, chiar dacă, în calitatea ei de zeiță, aceasta îi este deopotrivă cunoscută. Meditația Atenei este legată de rolul ei de însoțitoare și sfătuitoare. Or, în privința limitei care este chiar propria lui viață, Atena nu-l poate însoți pe om. Căci spre deosebire de un vas, de podoabă sau de o statuie, ființa unui om nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și grecești, iar terminologia multor enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni de teologie tomistă prin comportamente canine (oferite de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
studiile universitare. Care au fost influențele pe care le-a suferit Iorga în primii optsprezece ani de viață? În primul rînd sărăcie și umilințele inerente ei. În primii ani de liceu, Iorga a fost nevoit să suplimenteze venitul familiei ținînd meditații cu colegii săi de școală mai bogați. Odată, a scris o compunere care dovedea atîta maturitate încît profesorul respectiv a crezut că pupilul lui Iorga o plagiase și l-a certat. Mama copilului nu a vrut să creadă că Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga o plagiase și l-a certat. Mama copilului nu a vrut să creadă că Iorga scrisese compunerea. Considerîndu-l un șarlatan, l-a dat afară din casa ei. A existat un incident și mai dureros: după ce reușise să obțină o meditație la un alt coleg de școală, cînd a venit pentru prima lecție, membrii familiei acestuia s-au uitat la hainele lui ponosite și le-a fost teamă, cum spune Iorga, "că o va contamina pe odrasla familiei". I-au dat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în primire de un gardian și condus la camera celulă. După ce trece numărul de seară se trag și se pun lacătele. Sunt singur. Sunt, de fapt, în mediul meu. Mă simt bine, m-am obișnuit. Singurătatea sufletescă te predispune la meditație și rugăciune și te fortifică în lupta cu destinul, cu cele trecătoare și te ajută să privești în eternitate, să te înalți deasupra celor pământești. Îmi rotesc ochii și îmi aleg un pat. Sunt obosit. Mă întind pe el liniștit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea cu inima, ia forma unor instantanee despre problemele sociale, etice și politice ale timpului, de meditații lirico-filosofice asupra actului artistic (modernitate, logică poetică, viziunea scriitorului asupra realității obiective și interpretarea subiectivă a faptelor de viață) sau se întrețese în cronici la cărțile unor confrați.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
soi de potolită și cuminte exaltare patriotică. Oarecum în aceeași notă se trasează linia interioară a celorlalte poeme, autoarea uzând de aceleași figuri cărora nu le lipsește un anume filigran metaforic, fie că e vorba de tribulații sentimentale, fie de meditații lirice. Lirica din Ars amandi (1980) este una a fiorului erotic. Eul liric se întruchipează ca iederă care invadează ființa celuilalt, ca o dorință de lumină (metaforă obsedantă), uneori îngemănată cu suferința. În placheta De față cu desăvârșirea (1983), lirismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
răgaz pe malul fluviului Mississippi.*2 Răspunzând întrebării pe care am pus-o mai sus, putem spune că orice operă literară este, probabil, "plăcută" și "utilă" pentru consumatorii indicați s-o guste ; că ceea ce exprimă ea este superior reveriei sau meditației acestora ; că ea le face plăcere atât prin priceperea cu care exprimă ceea ce ei consideră a fi oarecum propria lor .reverie sau meditație, cât și prin sentimentul de ușurare pe care îl trăiesc datorită acestei exprimări. Când o operă literară
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
plăcută" și "utilă" pentru consumatorii indicați s-o guste ; că ceea ce exprimă ea este superior reveriei sau meditației acestora ; că ea le face plăcere atât prin priceperea cu care exprimă ceea ce ei consideră a fi oarecum propria lor .reverie sau meditație, cât și prin sentimentul de ușurare pe care îl trăiesc datorită acestei exprimări. Când o operă literară funcționează cu succes, cele două "note", cea de plăcere și cea de utilitate, nu trebuie numai să coexiste, ci și să fuzioneze. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
chiar si sub forma unui sistem.*15 între coerența artistică (care este numită uneori "logică artistică") și coerența filozofică există o oarecare corelație. Artistul cu simțul răspunderii nu vrea să amestece emoția și gândirea, sensibilitatea și înțelegerea, sinceritatea simțirii si meditația. Concepția despre viață pe care artistul cu simțul răspunderii o exprimă perceptual nu este - așa cum sunt majoritatea concepțiilor care au succes ca "propagandă"' - simplă; iar o concepție despre viață, corespunzător de complexă, nu poate, prin sugestie hipnotică, să îndemne la
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
atracțiilor inavuabile ale marelui oraș. Conceput ca titlu pentru o întreagă serie de eseuri, baudelairianul pictor al vieții moderne sesizează locurile comune ale modernității transmutată printr-o alchimie specific artistică în mondenitate, făcând din suprafață, din superificial, un subiect de meditație. Pictorii prezentați nu ating această anvergură, dar opera lor constituie un reflex relevant al faptului monden și încărcăturii sale simbolice. Devin relevante în acest sens scenele de cabaret desenate de un critic de artă-grafician precum Sigmund Maur cu o certă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proto-art nouveau [...]92. Tabloul lui Burne-Jones se refuză unei demers pedagogic, unei moralități, pictorul preferând chipurile litificate, aproape inexpresive, sau a căror expresivitate este redusă la minim. Toate aceste chipuri au în comun o enigmatică tristețe colorată de reflexivitate, de meditație, de un rapel către propria interioritate, refuzând orice contingență. Pictorul afirma tranșant: "Din momentul în care le dai ceea ce oamenii numesc expresie, distrugi caracterul tipic și le transformi în portrete degradate, care nu-s bune de nimic"93. Prima paralelă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care simbolismul pervaziv acționează deja, producând o emoție estetică revendicată de compoziția simbolisto-decadentă în registrul "misticismului", un derivativ al sentimentului religios și o receptare a tabloului ca operă simbolisto-decadentă pe baza unei afinități care solicită o analitică la confiniile cu meditația filozofică. Cu câțiva ani înainte de acest scandal, Gustav Klimt împreună cu Franz Matsch erau angajați de către casa regală din România pentru a decora o sală a castelului Peleș, reședința de vară a familiei regale. Leon Bachelin face referire la contribuția klimtiană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
său, constantă a virtuților emblematice ale noii generații, care se transferă uneori și artei ei. Remarcă patru ipostaze ale unei picturi cu un castel breton, intitulate " Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile. Pune în relație aceste patru picturi cu "simbolica idilă" Muzica: Un tânăr cântă din fluier, pe când o femee stă plecată pe genunchi ascultându-l. Cel dintâiu e cu privirea absorbită în el însuși, cea de a doua
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între țărani (1885). Bărbatul înveșmântat în negru, cu un aspect de severitate monahală în silueta sa, stă lângă un taluz pe care se află un veșmânt alb. Are capul acoperit cu o rasă, iar chipul pare adâncit într-o intensă meditație cu ochii închiși. Figura sa apare supradimensionată, ea centrează întregul tablou. Se pot vedea undeva în depărtare un oraș și trei plopi solitari. Reprezintă ei o aluzie la Sfânta Treime? Avem, de asemenea, câteva motive vegetale aproape stilizate în prim
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și individualizării ca lucrări separate a unor părți ale ansamblului, printre care și acest Gânditorul, intitulat inițial Poetul. În opinia Ioanei Vlasiu, ar fi vorba de "un alt tip de conciliere cu Rodin" în afara unei influențe directe pe baza unei "meditații constante asupra sculpturii celebrului său contemporan, precum și a unei asimilări lente a principiilor sale structurale"270. Dezinteresul arătat dimensiunii documentare, istorice, cu privire la individualitatea fizi(onomi)că a poetului, cu alte cuvinte, ruperea contractului mimetic, deplasarea accentului către anturajul personajelor contopite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ce a servit figurii centrale din partea inferioară a sculpturii lui Paciurea. "Modelul acestei figuri nu poate fi decât Gânditorul lui Rodin, nu numai din cauza asemănărilor exterioare amplificarea analoagă a unei musculaturi herculeene ci mai degrabă pe planul semnificației"272. Gândirea, meditația, reveria constituie forme de sublimare ale materiei în perfectă concordanță cu estetica simbolistă, cum observă Ioana Vlasiu, temă vizibilă ulterior și în ciclul Himerelor. Trebuie remarcată totuși diferența între sfinxul paciurian în consonanță cu Zeul Războiului, sculpturi între care se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
opera de început, Cornel Medrea (1888-1964) cu Sărutul și Christ, Floarea de zăpadă (1923), Păcatul (1926), proiectul din 1925 pentru Monumentul aviatorilor din Bucuresti care a fost câștigat de sculptorița Lydia de Kotzebue -, Alexandru Călinescu cu Tinerețe, George Dimitriu cu Meditație, Suferința, Cel din urmă glas al durerii, Supliciul 303, Gheorghe Leonida (1892- 1942) cu Prometeu (bronz, 37 x 28 x 17 cm), Somnul, Diavolul, pentru a nu vorbi de contribuția la monumentul din Rio de Janiero, celebra statuie, Isus Mântuitor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]