9,778 matches
-
tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet, mai vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și-ntr-un „Pastel” din Comedii... plopii: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri singurei -”) au diminutive la el? Un răspuns ar putea fi strofa următoare, scrisă de un confrate de al său romașcan: „Cine poate să priceapă/ Jalea plopului și plînsul?/ -Doar acela care-n lume / E stingher și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1977, p. 5) Eu caut omul sub toate înfățișările sale, chiar și sub cele penibile. „Umbra de fluturi” a visat azurul, dar s-a atins și de noroi. După 1945, Agatha simte că, în sfîrșit, i-a venit apa la moară. Fără îndoială, ea e „vinovată” de unele din ieșirile lui Bacovia în lume. Sărbătoririle lui erau totodată și omagii pentru ea. După moartea poetului, lupta sa pentru Bacovia a avut ca scop și asigurarea lui Gabriel. A luptat mai mult
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zicea sărmanul, cu o față palidă, demnă de compătimit... Venea seara, cina și se suia în podul grajdului de la seminar"95. Cînd i-au sosit de la părinți 5 galbeni, și-a cumpărat un sac de grîu, l-a dus la moară, l-a măcinat și a lăsat să-i facă un cuptor întreg de pîine, ca să aibă pîinea asigurată. Fructe găsea în piață 97. În preajma examenelor din septembrie, a început a răsfoi și manualele, mai ales din cele de fizică și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-a scris amicului său, Filimon Ilea: "Voiu, cînd mi-or duce îngerii săi/ Palida-mi umbră în albul munte,/ Să-mi pui coroana pe a mea frunte/ Și să-mi pui lira de căpătîi". În episodul Dochia, din Memento mori, scrisă în 1872, își arată dorința ca la moartea sa întreaga Dacie cu codrii seculari să-nvie în toată măreția lor antică și, în frunte cu împărăteasa "la sicriu că-mi vin,/ Să simt că flori aruncă, pe giulgiul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un coridor. Nicolae, rămas cu grija peste toată gospodăria de la Ipotești, i-a scris bătrînului, aflat la București (19 iunie 1881), că l-a înlocuit într-o expertiză ordonată de tribunal, pe moșia Cucorăni, pentru evaluarea stricăciunilor cauzate la iaz, mori și acarete. Am avut și încă aveam ploaie, care n-ar trebui de feliu continuă Nicolae grîul, în mare parte, e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciuni. Pe Cucorăni, orzul e și mai prost decît la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cele mai solemne, într-un ceremonial tripartit, de un tragism neanulat de unda subtilă de ironie metatextuală: "Prima strigare/ Crud mă spulberi doamne crud/ Când la nord și când la sud/ Mă împarți de zece ori/ Și mă macini pe la mori// Dinăuntru rugină ca un plâns ca un sânge/ În dedesubtu-mi cojește/ Istovindu-mi sufocarea/ O mai mare lumină/ O mai mare uimire/ Ca o lotul imensă din nou mă desface/ În taină.// A doua strigare/ Eu sunt doamne numai unul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poeziilor din carte sunt de altfel pasteluri selenare, executate cu migală de o artistă care nu se sfiește să își recunoască undeva sursa de inspirație, o eternă fascinație în fața spectacolului universului: "mereu tânără, uimirea,/ cu semnul de lună/ apare de după moară/ în crucea bolții se oprește și naște// fețele de lumină..." (Triptic de lună). Legământul cu esențele primordiale ale acestuia nu poate însă camufla certitudinea intrării într-o etapă existențială marcată de mari neliniști: "Soare,/ de tine mă leg/ cu gândul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îl văzuse pe Dumnezeu, este secretar de partid. Inteligent, inventiv, el pune la cale intrigi pentru a-și îndepărta adversarii politici. Instrumentul este Ciulca, nevasta, femeie rea de gură, spioana satului. Isosică vrea să îl compromită pe Adam Fântână, responsabilul morii din sat, însă operațiunea eșuează prin trădare. Învingător în cele din urmă iese Vasile al Moașii, om dur, simbol al violenței politice care pătrunde în viața tradițională a satului. Satul autentic, satul adunărilor liniștite și al dialogurilor socratice, pe scurt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
iubirii. o descriere ornamentală, reziduală, cu conotații estetizante: (87) Am coborît, cu inima fremătînd, în fundul acestui căuș, și am văzut curînd un sat, pe care poezia ce gîlgîia în mine m-a făcut să-l găsesc fără pereche. Închipuiște-ți trei mori așezate între insulele croite armonios, împodobite cu cîteva pîlcuri de copaci, în mijlocul unei pajiști de apă pentru că, ce alt nume s-ar putea da acelor ierburi acvatice, atît de vii, atît de colorate care căptușesc rîul, ies la suprafața lui
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
alt nume s-ar putea da acelor ierburi acvatice, atît de vii, atît de colorate care căptușesc rîul, ies la suprafața lui șerpuind odată cu el, se lasă duse de toanele lui și se mlădie în fața furtunilor apei, bătute de roțile morilor? Ici și acolo se ridică movile de pietriș de care apa se sparge în mii de țărțămuri în care strălucește soarele. Malurile erau împodobite ca de o tapiserie minunată, cu silie roșie, cu nuferi, crini de apă, stuf și brumărele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1982; Leul albastru, pref. Cornel Ungureanu, București, 1981; Câinele de fosfor, București, 1982; 9, postfață Val Condurache, Iași, 1982; Rezervația de pelicani, București, 1983; Galaxia Grama, București, 1984; Orașul îngerilor, București, 1985; Teatru, I-II, îngr. Valentin Silvestru, București, 1985-1987; Moara de pulbere, București, 1989; Dragostea e ca și-o râie, București, 1994; Dumnezeu în bucătărie, București, 1994; Mireasa cu gene false, București, 1994; Truman Capote și Nicolae Țic, București, 1995; Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol, București, 1998; Complexul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
dezlănțuiți și în eseiști de ocazie atunci cînd se întîmplă să întîlnească în progresele științei lor probleme filozofice, morale sau planetare. Cu toate acestea, intelectualii policompetenți au din ce în ce mai puține competențe. Surghiuniți în cea mai mare parte în sfera culturii umaniste, moara lor nu mai primește grăunțele cunoștințelor științifice, care încep să fie analizate și problematizate doar de o mînă de eseiști fizicieni sau biologi. De unde deplorabilele carențe și rătăciri ale intelectualilor, mai ales în ceea ce privește diagnosticul politic. Asistăm așadar în zilele noastre
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
din 1936. Fără să o numească astfel, I. se oprește exclusiv asupra literarității operei lui Ion Creangă, remarcând specificul râsului („jovial” și „bonom”) și, în premieră, dramaticitatea. Demne de interes sunt și comentariile la Mihai Eminescu („scenografia ideilor” în Memento mori, peisajul ciné-vérité din poeme ca Privesc orașul...) și Calistrat Hogaș („peisagist al sublimului”, interpret panteist al universului). Preferinței pentru presa literară îi datorează I. și o primă antologie a reportajului românesc subîntinzând epoca 1829-1866: Reflector peste timp. Culegerea cuprinde multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
comunităților locale și, implicit, să răspundă la o întrebare fundamentală: se poate lucra cu instituțiile deja existente sau este necesar să se creeze altele noi? Să construim mai departe povestea imaginară a celor din Romanești. Membrii comunității resimt lipsa unei mori în sat și, fiindu-le suficientă o sumă de 20 000 de dolari, s-ar putea gândi la un program de granturi sau microcredite. Spre deosebire de un drum de acces în comunitate, în acest caz, poate exista riscul ca profitul să
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ai obștii” - asupra cărora să aibă puterea de a-i revoca, dacă nu-și îndeplinesc „isprava” în mod corespunzător - să îndeplinească astfel de „treburi de interes obștesc”? Dar dacă obținerea de fonduri europene sau non-europene pentru finanțarea drumului sau a morii ar fi condiționată de elaborarea unei „strategii de dezvoltare locală”, câți și-ar putea imagina traiectoria propriei comunități pe termen mediu și lung? Gospodăriile mai sărace, orientate spre subzistență, „și-ar pierde timpul” pentru a identifica în comun proiecte mai
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
afacere? Scopul și mijloacele ar fi similare? Care ar fi atributele unei strategii „oneste” și „semnificative” de facilitare? Aș ilustra aceste întrebări reproducând cuvintele unui antreprenor dintr-un sat din Vâlcea, care a primit un grant FRDS pentru înființarea unei mori: „La început, mi-a fost frică să mă implic, s-a ocupat doar nevasta mea. Treptat, am investit; unii vor să obțină un proiect SAPARD și să nu contribuie cu nimic. Așa nu se poate, eu am investit mereu. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
am investit mereu. N-am făcut împrumuturi de la bănci sau credite, doar de la membrii familiei sau rude. Dacă n-o să mai meargă afacerea, o să fac poate o fermă de porci. [...] Cei din grupul de inițiativă nu se mai implică în moară, da’ au dreptul să macine gratis. Acum au murit doi, nu știu ce să fac: să le transmit drepturile moștenitorilor? Nu știu cum e legal. [...] Mă căiesc uneori că am făcut moara în curte la mine: dacă scrie ora 5 de închidere, ora 5
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de porci. [...] Cei din grupul de inițiativă nu se mai implică în moară, da’ au dreptul să macine gratis. Acum au murit doi, nu știu ce să fac: să le transmit drepturile moștenitorilor? Nu știu cum e legal. [...] Mă căiesc uneori că am făcut moara în curte la mine: dacă scrie ora 5 de închidere, ora 5 să fie. Da’ pot eu să nu-i macin dacă vine și mă roagă sau dacă vine la 6? Nu pot. Nu am făcut moara să mă pricopsesc
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
că am făcut moara în curte la mine: dacă scrie ora 5 de închidere, ora 5 să fie. Da’ pot eu să nu-i macin dacă vine și mă roagă sau dacă vine la 6? Nu pot. Nu am făcut moara să mă pricopsesc, moara este a comunității. Aș putea să închid moara pentru cetățeni și să fac eu făină grisată, pe care să o comercializez, aș ieși în profit mai mare. Dar nu pot asta. Mai vin unii, le mai
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în curte la mine: dacă scrie ora 5 de închidere, ora 5 să fie. Da’ pot eu să nu-i macin dacă vine și mă roagă sau dacă vine la 6? Nu pot. Nu am făcut moara să mă pricopsesc, moara este a comunității. Aș putea să închid moara pentru cetățeni și să fac eu făină grisată, pe care să o comercializez, aș ieși în profit mai mare. Dar nu pot asta. Mai vin unii, le mai macin pe gratis sau
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de închidere, ora 5 să fie. Da’ pot eu să nu-i macin dacă vine și mă roagă sau dacă vine la 6? Nu pot. Nu am făcut moara să mă pricopsesc, moara este a comunității. Aș putea să închid moara pentru cetățeni și să fac eu făină grisată, pe care să o comercializez, aș ieși în profit mai mare. Dar nu pot asta. Mai vin unii, le mai macin pe gratis sau nu le iau bani deloc, unii nu mi
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și plângea cu lacrimi alinătoare. - Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu. Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dat!... Apoi ea luă copiii și plecă mai departe. (Ioan Slavici, Moara cu noroc) 1.Precizează modul de formare a cuvintelor: stins, bătrâna. 2.Notează două expresii /locuțiuni cu substantivul inimă. 3.Motivează folosirea cratimei în structura le-a (fost). 4.Menționează modul de expunere din paragraful al doilea. 5.Exemplifică două
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
grădinarului: în cele din urmă, uriașul îl duce pe micul prinț în castelul din adâncul vârtejurilor apelor, iar băiatul devine tovarășul de joacă al fetiței uriașului. Morarul din cel de-al doilea basm aude un mic zgomot în lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în casa ta". În Izbânda [Păun, Angelescu], tatăl promite diavolului: "izbânda" lui de-acasă, fără
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
una dintre narațiunile în care ni se prezintă o naștere miraculoasă, dar și o vindecare miraculoasă. "Maica Domnului s-a simțit grea de Ovidenie." Vine în ziua de Ajun la Creciuneasa, când "Creciun pornise cu 12 cară cu povară la moară, era așa de rău că nu lăsa pe nimeni să adoarmă noaptea; pe fete, pe femeie le bătea că toate erau betege și stâlcite". Creciuneasa o ajută să nască în ocol, întrucât îi era teamă de Creciun s-o primească
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
văd că femeia lucrează și bărbatul doarme, apoi se conving că femeia îi este credincioasă bărbatului. Fidelitatea îi este răsplătită: "pe un pumn de bani te vei culca și pe doi te vei scula". O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană [Niculiță-Voronca] este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga într-un ceaun mare și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]