10,211 matches
-
Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 232. 106 Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, 1995; Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 231; despre narațiunea mitică, vezi și Florin Manolescu, cap. "Narațiunea mitică", în Litere în tranziție, Editura Cartea Românească, București, 1998, pp. 182-192. 1 Mircea Eliade, Nuntă în cer, Editura "Eus", Chișinău, 1995, p. 3. 2 Christian Ionescu, op. cit., p. 254. 3 Andrei Pleșu, op. cit., p. 66. 4 Sabina Fânaru, op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
22. 77 Ibidem, p. 23. 78 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 403. 79 Idem, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 30. 80 Vezi analiza făcută de Sabina Fânaru numelor din narațiunea În curte la Dionis, precum și relațiile pe care le stabilește între ele (sinonimie, polisemie) în op. cit., p. 234. 81 Mircea Eliade, op. cit., p. 21. 82 Ibidem, p. 13. 83 Ibidem, p. 23. 84 Christian Ionescu, op. cit., pp. 25-26; acad. Al.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul, p. 231, nota 38); numele Iancu și Enache, ca variante ale lui Ion, au fost analizate de către Sabina Fânaru, op. cit., p. 233, în legătură cu sărbătoarea solstițiului, în studiul despre numele proprii ale narațiunii În curte la Dionis. 219 Eugen Simion, op. cit., p. 194. 220 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Paralela 45, Pitești, 2008, p. 865. 221 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tipul de învățare implicat în realizarea obiectivelor urmărite s- ar putea ajunge la următoarea clasificare a tipurilor și variantelor de lecții: a) lecții de comunicare și însușire de noi cunoștințe cu variante de lecții bazate pe învățarea prin receptare a narațiunii, descrierii, expunerii, explicației, instructajului, conținutului televizat, textului din manual, etc. b) lecția de elaborare a cunoștințelor și dezvoltare a strategiilor cognitive cu variante de lecții bazate pe învățarea prin cercetare, prin descoperire, prin observarea directă și independentă sau dirijată, explorarea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
psihanalitic". (S.Freud, 1980: 390). Psihanalistul nu conferea însă, mare credit sugestiei directe și transferului mijlocit al metaforei, chiar dacă volumul de Psihanaliză. Prelegeri de psihanailză este plin de metafore, începând cu epopeea lui Homer și Vergilius și continuand cu mici narațiuni și simboluri din literatura europeană. În psihoterapia lui Erickson, comunicarea însăși devine o metaforă căreia i se aplică metodele și regulile descoperirii minții inconștiente, ale descoperirii de sine. Structural, metafora terapeutică se dezvoltă pe paradoxuri țintite spre anularea automatismelor minții
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de interpretări ale creștinismului”. Monopolul radicalității s-a instaurat, ca de atâtea ori, prin „eliminarea dimensiunii istorice”. Trei sunt elementele distincte pe care le vede Rachid Benzine abordate în demersul acestori noi gânditori. Primul - islamul surselor. El cuprinde Coranul și narațiunile despre viața Profetului așa cum le-a aprobat el (ahadith). Al doilea - interpretările surselor islamului. Al treilea - punerea în practică a acestor interpretări de-a lungul istoriei societăților musulmane. Aici este adusă în discuție sugestia imperativă făcută de francezul de origine
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Biblia evreiască și cunoscută prin ea în toată lumea. Descoperiri arheologice au întărit diverse date care apar în Biblie, dar perioada mai veche, a primului Templu, nu are încă destule dovezi arheologice și sunt istorici care cred că o parte din narațiunea istorică biblică, ar avea mai mult un caracter mitologic. Regatul Unit După tradiția evreiască 13 triburi de evrei, formate din descendenții celor 12 fii ai lui Israel (tribul lui Iosif s-a divizat în două triburi, după fiii lui, Menașe
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
violul din noaptea nunții" era o tristă banalitate. El a traumatizat, scârbit și revoltat generații întregi de femei, condamnând numeroase căsnicii la o lipsă desăvârșită de armonie sexuală. Cum era posibil așa ceva? Cum de se putea ajunge la asta? În narațiunea lui Maupassant există un contrast frapant între sălbăticia deflorării lui Jeanne și rafinamentul cadrului în care are loc această dezvirginare. Jeanne, cuibărită în fundul patului, nu mai simte decât o frică animalică. Se simte ca o fiară încolțită. Lăsându-și ghetele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
patului, nu mai simte decât o frică animalică. Se simte ca o fiară încolțită. Lăsându-și ghetele să cadă pe podea, Julien se metamorfozează într-o bestie păroasă, hămesită, gata să-și înșface și să-și sfâșie prada. Și totuși, narațiunea nu descrie o vânătoare cu gonaci, ci o noapte a nunții ai cărei eroi reprezintă spuma aristocrației provinciale. Ca un gentleman desăvârșit, Julien își abordează mireasa cu delicatețe. Păstrează aparențele. Își tratează victima cu aceeași prețuire pe care i-o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scurte nuvele scrise în perioada Belle Époque, Flirt de Édouard Bonnaffé (1888) și Flirtage de Jean Malic (1885), pun în scenă, pe un ton de romanță, aceste noi idile transeuropene, scoțând la iveală întregul lor farmec dulce-amar. Flirt este o narațiune în tonuri pastel semănând cu o delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele destrămate și un trandafir vestejit, naratorul începe să evoce cu nostalgie trecutul. Astfel, rememorează "clipa fericită" în care avusese șansa
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mică îi este mirarea și furia când descoperă, chiar în acea dimineață, că Millie nu numai că nu părea deloc afectată de incidentul din ajun, dar își găsise deja un altul cu care flirta! Ce loc ocupă în aceste două narațiuni fantezia, imaginația? Greu de spus... Și, mai ales, să fi existat într-adevăr, așa cum au afirmat uneori moraliștii epocii, o influență a modelului anglo-saxon asupra moravurilor francezilor? Fără nicio îndoială, însă această influență nu trebuie supraestimată. Jocul în cadrul mecanismelor sociale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fără încetare romancierii. În prefețe, în epiloguri, ei se adresează direct mamelor. Le recomandă stăruitor să își "țină fiicele departe de viața mondenă", să nu le "deprindă să trăiască precum femeile". Sau aleg să introducă chiar în corpusul textului morala narațiunii. "Sunt unii care nu văd în flirt decât o joacă... o distracție care le pare lipsită de primejdii", strecoară Albert Clairouin în Le Flirt. "Însă aceștia se înșeală. Flirtul e o distracție, sunt de acord, însă puteți fi încredințați că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
operă fundamentală evocă grozăvia de negrăit a Holocaustului. El se învăluie ca într-o spirală, gravitează în jurul mărturisirii teribile pe care eroina, Sofia o tânără de origine poloneză deportată în timpul războiului nu reușește s-o facă decât abia la sfârșitul narațiunii: la sosirea în lagărul de la Auschwitz, un ofițer german o obligase să aleagă între cei doi copii ai săi. Unul avea șansa de a rămâne în viață, în timp ce celălalt urma să fie trimis direct la camera de gazare. William Styron
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Marcuse, să pună în lumină traumele provocate de interdicțiile sexuale din adolescență. El propovăduiește neobosit propășirea neîngrădită a individului, instaurarea unei societăți non-represive, hedoniste. Un rol emancipator? Se prea poate. Însă era necesar, după cum subliniază William Styron de-a lungul narațiunii sale, ca aceste învățături ale lui Freud și Reich să nu fie denaturate de șarlatani lacomi și lipsiți de scrupule, cum era după toate probabilitățile psihanalistul lui Leslie. Mârșăvia acestuia pare să nu aibă nicio limită. Nu-i era de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dar iarnă știa să se bucure de imensitatea aceea imaculata a zăpezilor de la munte, fără a avea nevoie de compania cuiva. Când revenea acasă în camera ei, imaginația îi devenea și mai viguroasa și începea să scrie. Îi era antipatica narațiunea la persoana I și cu cât se ferea mai mult să se dedubleze, cu atat mai greu îi era să scrie la persoana a III-a. Românele ei preferate aparțineau mării literaturii ruse sau franceze și erau cât se poate
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
timp a rămas însă în limbile romanice un concurent al perfectului simplu (care se continuă din latină), între ele existînd diferențe în ceea ce privește nivelurile limbii, căci în italiană, franceză și română, perfectul simplu este un timp al limbii literare scrise (al narațiunii) care exprimă, la fel ca perfectul compus, o acțiune terminată în trecut. Mai mult ca perfectul latin s-a păstrat pînă astăzi în spaniolă, în portugheză și, dialectal, în italiană. În limba română, locul mai mult perfectului indicativ l-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
p. 7). Dincolo de avertismentul ironic al autorului, o confruntare între textul istoricului antic și cel al dramaturgului modern nu oferă doar prilej de desfășurare a unei erudiții sterile, ci poate prezenta interes o dată ce permite evidențierea felului cum a fost adaptată narațiunea originală rigorilor altui timp și altui gen literar. Materialul faptic - date istorice sau simple anecdote - este preluat din primele două cărți ale lucrării lui Titus Livius De la fundarea Romei (I 46 - II 6) : detaliile uciderii lui Servius Tullius de către ginerele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
redactat un document drept chezășie a angajamentului lor promonarhic (II 4) ; legământul lui Brutus că poporul roman nu va mai îngădui vreodată să fie condus de un rege și îl va considera pe Tarquinius drept dușman de moarte (II 5). Narațiunea liniară, cronologică, a lui Titus Livius este transpusă într-o prezentare dramatică structurată în șapte secvențe, cu numeroase salturi în timp, dilatări și concentrări, în funcție de dispoziția personajelor care rememorează sau anunță evenimentele. Cetățenii strânși în piața publică se plâng de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
voi n-am mai fi decât hoarde mânate de patimi.” Eugeniu Speranția 801. „... Trebuie să gândești și să scrii mult ca să poți lăsa în urmă dâra unei lumini.” Marin Preda 802. „Am mai spus că orice carte este, întrucâtva, o narațiune, dar și o confesiune, pentru că relatează un proces sufletesc, care l-a dominat mult timp pe autorul ei. De fapt, orice carte reproduce pentru ochii cititorului desfășurarea epică a unei lupte: luptă între persoane reale sau fictive, luptă între tendințe
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
împrejurări de altădată dau năvală. Rama vizuală a computerului devine o scenă populată de oameni, de peisaje puse în mișcare, parcă pentru ea, într-o demonstrație a resurselor apte să țină la respect halucinațiile, incomod balast pentru bunul mers al narațiunii. O problemă de echilibru, foarte delicat, nu dă astâmpăr conștiinței de prozatoare experimentată. Oricât de obișnuită, acum, cu urmările tranchilizantelor, inclusiv cu lunecarea spectrală în vis, ea nu vrea să piardă nimic din substanța vitală de care sunt impregnate segmentele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-și găsească părintele duhovnicesc atât de dorit, rasoforul Platon, pleacă din nou la drum și se întoarce la Kiev, unde intră în ascultare la Marea Lavră a Peșterilor. Iată deci, că dacă timpurile istoriei sunt lineare, timpii fugii și ai narațiunii au o curgere ciclică, traseul parcurs de personaj până în acest moment al povestirii, fiind o buclă pornită de la Kiev și revenită în același loc. Identitatea locului de start cu al destinației finale nu anulează însă nici timpii scurși ai fugii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ne-ar cuprinde, vânturi intempestive, pustiuri și hăuri ne-ar atrage ființele noastre întru pierzanie. Episoadele tragice s-ar ține lanț și atunci omului nu i-ar rămâne decât așteptarea în gol, o existență doar cu mici suspansuri, brodate cu narațiuni erotice și picanterii de doi bani, înscriindu-se într-o ironie a sorții deloc de invidiat. Noroc de cei pregătiți și educați. Atunci totul se vede sub alte culori, înviorătoare, atractive, izvoare de frumusețe din spectacolul curcubeului cultural. Nu ezit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și asigură baza pentru a le discuta și a le găsi soluții. Așadar, teoriile explică realitățile sociale și ajută individul să înțeleagă lumea în care trăiește. Pentru a-și îndeplini scopul, teoriile fac uz de concepte, imagini, simboluri, argumente și narațiuni. Metateoria (teoria teoriei) contemporană consideră adesea că teoriile au componente literare; ele narează, utilizează simboluri și o anume retorică și, întocmai ca și textul literar, ne ajută să înțelegem lumea din jur12. Teoriile au, însă, și componente cognitive, care introduc
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
politicii existente, în lupta politicii; așa se întîmplă cînd unele filme sau texte de muzică ușoară articulează poziții liberale sau conservatoare, în vreme ce altele articulează poziții radicale. Mai mult decît atît, critica pozițiilor ideologice presupune analizarea unor imagini, simboluri, mituri sau narațiuni, dar și a unor credințe sau sisteme de credințe (Kellner, 1978, 1979, 1982). În vreme ce unele teorii contemporane asupra ideologiei explorează modul complex în care aceste mituri, simboluri, narațiuni sau practici sociale sînt implicate în vederea producerii ideologiei (Barthes, Jameson, 1981 și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decît atît, critica pozițiilor ideologice presupune analizarea unor imagini, simboluri, mituri sau narațiuni, dar și a unor credințe sau sisteme de credințe (Kellner, 1978, 1979, 1982). În vreme ce unele teorii contemporane asupra ideologiei explorează modul complex în care aceste mituri, simboluri, narațiuni sau practici sociale sînt implicate în vederea producerii ideologiei (Barthes, Jameson, 1981 și Kellner și Ryan, 1988), alții restrîng ideologia la propunerile expuse în mod discursiv în text8. Situîndu-mă pe o poziție opusă acestei noțiuni restrictive, aș argumenta că ideologia conține
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]