10,006 matches
-
cosmic, fie că neagă, fie că afirmă viața proprie și a lumii. De la "aminul" negării, un nu care se voia radical în Lauda somnului, poetul din Lancrăm va sui către un da nietzschean al celebrării frumuseții firii și al tărâmului natal, al vieții în diversele ei hipostaze, iubirea peste toate. Fascinația liricii blagiene vine din necontenitul zbor al gândului, proiectând mitic și transfigurând poetic universul și ziua umană un izvor nesecat al emoției intelectuale: "Lumea e albastră haină,/ în care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
creații privind concepția asupra morții, reiese perfect în evidență, de pildă, alături de Cântecul nocturn al unui păstor nomad din Asia, al lui Leopardi, de un adânc pesimism și care se încheie profund amar: "E funesto à chi nasce il di natale" "este funestă ziua de naștere pentru cel care se naște", reducând astfel la nimicnicie vastul spațiu selenar pustiu care se întinde în celebrul poem în contrast cu nemărginirea cosmică, astrală, desfășurată în Miorița. * Este bine cunoscut de asemeni faptul că viziunea cosmică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
rău-i peste tot și chinul. Să nu văd, nici s' aud îmi e destinul. Nu mă treziți, vorbiți, vă rog, în șoaptă. Tonalitatea profund pesimistă a liricii lui Leopardi, culminând cu strigătul: "E funesto à chi nasce il di natale", își află antidotul în dizolvarea senină a sufletului în pacea nemărginirii din poemul emblematic, Infinitul poezie care semnează un moment de depășire senină a suferinței și mizeriei acestei existențe unde absurditate și "noroi este totul". Astfel, refugiul în natură îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
început mormântul său, de ce acum îi este atât de frică să treacă din lumină în alt mormânt ? Dar, începând cu volumul La cumpăna apelor, va urma îndelung catharsisul de luminoasă sărbătorire a vieții de fiecare zi, a iubirii, a pământului natal și peste toate a duhului poveștii. În poezia Giordano Bruno cântă balada permanenței, Blaga evocă identitatea cu ele însele a luminii și a creației în orice schimbare: "E același, nu-i același./ E același unic soare/ inimă prin lumi bătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Leopardi: Amara e noia la vita, altra mai nulla; e fang la terra ("Amară și urât este viața/ și nimic altceva; și noroi este pământul") proclamă acesta din urmă și, din acest motiv, "E funesto à chi nasce il di natale" nefericită este ziua sa de naștere, pentru cel care s-a născut cu concluzie în Eminescu: "...Mai fericiți aceia ce n-au mai fost să fie/ Și din a căror leagăn nu s-au durat sicrie." Căci noi suntem ..."copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
înaltă noblețe a inimi, și profundă rezonanță a suferinței metafizice: "Eu nu cânt că știu cânta,/ Cânt că-mi doare inima." * Că suferința este stare filozofică apare mai ales la Eminescu și Leopardi: "E funesto à chi nasce il di natale"pentru că totul este deșertăciune, durere și apunere. Georg Trakl semnează una din cele mai tragice poezii oglindind suferința metafizică La Eminescu, suferința apare sub cele mai felurite hipostaze. Ea începe încă din prima tinerețe cu evocarea morții copilei de la Ipotești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
am venit într-însa." "Amară și plicticoasă este viața, și nimic altceva: și noroi este lumea... De acum, inima mea obosită, disprețuiește infinita zădărnicie a tot ce există", va clama Leopardi, astfel că "E funesto à chi nasce il di natale. Lirica lui Eminescu este un vast compendiu al imposibilului, dar și al încercării de depășire a lumii neputinței, a eșecului onto-axiologic al vieții omenești. Conștiința acută a imposibilului, a nereușitei existențiale începe cu ateismul din Mortua est ! -"Au sens e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
artei căreia i s-a dedicat. Născut la Atena, În 1944, Într-o familie de artiști (unchiul său era un reputat scenograf al Germaniei, În perioada interbelică), expune Încă de la 13 ani machete și schițe de costume, În galeriile orașului natal. La 19 ani vine-n Franța, unde-și face studiile de specialitate; debutează În teatrul profesionist cu Hangița. Obține mai multe premii internaționale. Semnează decorul și costumele la multe spectacole de teatru și operă, printre care Lear, Război cu Troia
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
fragmente prin presa literară, sau chiar și în Scânteia, editorii vor veni ei singuri să i-o solicite. Dăduse întregii scrieri un caracter aparte: cosmic. Plecase de la aserțiunile unor cercetători care publicaseră un studiu în care demonstrau că Scorniceștii, satul natal al lui Ceaușescu, putea fi văzut în toată splendoarea lui din Cosmos. Ba, cu instrumente sofisticate (aici se permiteau referiri și la tehnologia de ultimă oră de la NASA), puteau fi identificate și casa în care se născuse secretarul general al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aranjaseră să doarmă. A doua zi avea să primească și la prefectură o decorație, să-l facă cetățean de onoare al orașului, să-i mai dea cine știe ce diplomă, cât mai multe onoruri, care să-i amintească de legătura cu pământurile natale. Prefectul era la cuțite cu primarul. Primul era de-al puterii, celălalt se ținea cu opoziția. Nu încăpeau împreună în aceeași sală... Tot a doua zi, pe seară, avea să se întâlnească și cu Goncea, la el la vilă (la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
fiind mereu în apropiere, veghind asupra lui și asupra mamei, tata rezolvând totul! Cu toatè puterea lui, n-a putut sè rezolve însè plecarea Corinei, desi disputa de la bèrbat la bèrbat cu Vlad, bètaia noastrè din fața unui club din orașul natal, Vlad venind la mine, oferindu-mi de bèut, eram cu Șerban la o masè, Vlad spunându-mi cu zâmbetul lui de eminent specialist în drept internațional cè vrea sè rèmânem prieteni, eu cerându-i sè ieșim puțin afarè, arètându-i ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nalt și mare, Colo unde te-așteaptă toți îngerii în cor, Ce-ntoană tainic, dulce a sferelor cântare Și-ți împletesc ghirlande, cununi mirositoare, Cununi de albe flori! Te plânge Bucovina, te plînge-n voce tare, Te plînge-n tânguire și locul tău natal; Căci umbra ta măreață în falnica-i sburare O urmă-ncet cu ochiul în tristă lăcrimare Ce-i simț național! Urmeze încă-n cale-ți și lacrima duioasă, Ce junii toți o varsă pe trist mormântul tău, Urmeze-ți ea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
patriei dulci plaiuri, la cîmpii-i râzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cântă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mângâiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit. Aș vrea să văd acuma natala mea vâlcioară, Scăldată în cristalul pârăului de-argint, Să văd, ce eu atâta iubeam odinioară: A codrului tenebră, poetic labirint; Să, mai salut odată colibele din vale, Dorminde cu un aer de pace, liniștiri, Ce respirau în taină plăceri mai
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
codrului tenebră, poetic labirint; Să, mai salut odată colibele din vale, Dorminde cu un aer de pace, liniștiri, Ce respirau în taină plăceri mai naturale, Visări misterioase, poetice șoptiri. Aș vrea să am o casă tăcută, mitutică, În valea mea natală ce undula în flori, Să tot privesc la munte, în sus cum se ridică, Pierzîndu-și a sa frunte în negură și nori. Să mai privesc odată cîmpia-nfloritoare, Ce zilele-mi copile și albe le-a țesut, Ce auzi odată copila
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
geme, Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor, Cântarea în cadență a frunzelor, ce freme, Născut-acolo-n mine șoptiri de-un gingaș dor. Da! Da! Aș fi ferice, de-aș fi încă odată În patria-mi iubită, în locul meu natal, Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată Visările juniei, visări de-un ideal. Chiar moartea ce răspândea teroare-n omenire, Prin vinele vibrînde ghețoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce liniștire, În visuri fericite m-ar duce către
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
durerea în spațiul-oglindă al orașului în care Homer se plimba la braț cu Sofocle admirând viitorul trecut al lui Enescu, înconjurat în prezentul continuu de Andante Sistemo e Misterioso din partea a II-a a Sonatei care ne doare frumos pentru că natalul Bărăgan cântă în limba română. Mioara se apropie delicat de Maestrul preocupat de a imortaliza cu inflexiunile melodice corul atenienilor din Oedip, actul al IV-lea. Heterofonia, contopind mișcarea cu nemișcarea, brăzda spațiul atemporal, urmărită cu încântare de toate ființele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Cnezat, Capitala Moldovei, Capitala Țării de Jos; Capitala Județului Tutova, Reședința Regiunii Bârlad,Reședinta de Raion,iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu îi comunică,cu mândrie, amicului sau Rafael Alberti: ”Bârladul meu nu-i port la mare,\Nici Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ține pământul. ”La părul de la «Bucile Curului» !,domnule judecător”,a răspuns cu nonșalanță mătușa. Intr-un sat izolat,am cunoscut doi vecini.Unul din ei,nea Vova,lucrase la o mină de cărbuni.La pensie s-a retras spre locurile natale.A obținut de la stat casa veche,unde funcționase un dispensar uman și terenul aferent.Om în etate,cu judecată, căsătorit,cu fete măritate,priceput în gospodărie. Celălalt vecin,nea Zare,mai puțin gospodar, însurat,cu băieți plecați la oaste,înclinat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ceea ce îngreunează iarăși rucsacul. Imi place regiunea, relieful, diferențele de nivel nu sunt prea mari, așa că pot înainta destul de repede. Inainte de amiază ajung la Montarnaud, iar de aici îmi continui drumul spre Aniane, în vecinătate, pentru a vizita locurile natale ale marelui sfânt reformator al vieții monastice în timpul lui Pepin cel Scund și al lui Carol cel Mare, sf. Benedict. Satul vechi are același colorit medieval ca al oricărei localități mai puțin atinsă de modernitate. Capela penitenților este închisă, dar
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cum de mie îmi este suficient unul atât de mic în comparație cu al ei, dar o văd bucuroasă și asta contează. Luăm prânzul pe malul canalului, povestindu-ne între timp tot felul de istorii legate de pelerinaj sau de locurile noastre natale. Doamnele mă întreabă, printre altele, de ce am decis să devin preot și ce-i mai important în viața mea. Le răspund că nu eu am decis să devin preot, ci Dumnezeu m-a chemat, iar eu am răspuns. Iar ce
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
In pelerinajul meu, Lourdes reprezintă o etapă foarte importantă, un izvor de unde să-mi alimentez bateriile pentru a putea continua drumul cu binecuvântarea aceleia pe care de mic copil o admiram în tăcere privind statuia ei din biserica din satul natal. Mă fermeca mantia ei albă, cingătoarea albastră, mâinile împreunate în rugăciune, coroana de pe cap și rămâneam apoi nedumerit privind șarpele strivit sub picioarele ei. Aceeași Fecioară am văzut-o aseară în piața plină și iluminată feeric de lumânările celor prezenți
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și iluminată feeric de lumânările celor prezenți acolo în rugăciune și cântec. Maria mi-a ocrotit pașii de multe ori și știu că mi-i va ocroti și de acum înainte. M-am revăzut copilul de odinioară din biserica satului natal. Nu-mi rămâne decât să încerc să rămân la fel, în rugăciune și încrederea că o mamă cerească se roagă pentru mine, așa cum știu că se ruga zilnic și mama mea pământească. Cât de mult și-a dorit să ajungă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fecale i s-au găsit vibrioni holerici. Ancheta epidemiologică a stabilit că infecția a provenit de la un soldat dintr-un pichet de pază cantonat pe malul Nistrului. Tânărul militar venise, la sfârșitul lui iunie, în concediu la Crîngași, satul său natal. Aici s-a manifestat boala și, îndată după internarea la Spitalul Militar Central, a încetat din viață, cu diagnosticul de enterită acută. S-au înregistrat atunci mai multe decese printre consătenii din Crîngași ai nefericitului ostaș, precum și moartea unei vecine
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ore din 24 de agentura noastră, rapoartele informative sunt complete, cele ale persoanelor de sprijin din hotel, directorul, chelnerii, portarul, toți! i-am spus. Plus sursa Bădescu, vărul obiectivului, și sursa „Emilian” care s-au deplasat Împreună cu obiectivul În satul natal, Cărbunești, iar când conversația s-a axat pe probleme de ordin familial, sursa Bădescu i-a dat informații așa cum se convenise dinainte despre cum au murit părinții și frații săi. I-am spus toate astea și că voi atașa la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
internet și am fost impresionată de cele aflate,dar și zdrobită În același timp. Apoi am revenit și mi-am spus: "cum poate fi zdrobit cineva care...demult a murit..." Care sunt studiile mele? Am absolvit "Școala generală" În localitatea natală H. , jud. Iași. Apoi m-am Înscris la "Liceul industrial" nr.3 Roman. Am făcut naveta. Plecam de acasă la ora 4 .45 și reveneam după ora 17.00 . În această vreme mă hrăneam cu covrigi și biscuiți. Fiind nevoită
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]