10,156 matches
-
ale unor evangheliști. Pe pereți sunt puse icoane, dar aceștia nu sunt pictați. Biserica a avut multe icoane, dar majoritatea acestora s-au pierdut datorită vitregiei timpurilor. În prezent, în patrimoniul acestui lăcaș de cult se mai află 13 icoane pictate pe lemn în 1812 și 11 în ulei pe pânză. Catapeteasma este confecționată din lemn, fiind prevăzută cu două uși împărătești. Ea are 15 icoane, iar în centrul ei se află icoana „Maica Domnului cu pruncul”, ce are o compoziție
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
postuniversitare, l-a cunoscut pe Mihai Berza, pe atunci secretarul Școlii române de la Roma, cu care s-a căsătorit ulterior, rămânând alături de el în Italia până în 1938. A circulat mult prin Italia (la Roma, Veneția, Florența, Taormina, Agrigento, Amalfi, Capri) pictând porturi pline de vase, de mici ambarcațiuni cu pânze, străzi flancate de copaci exotici, biserici sau golfuri fierbinți. A participat la expozițiile internaționale de la Barcelona, Varșovia, Belgrad, Praga, Paris și la Saloanele Oficiale de la București, unde a obținut numeroase premii
Ana Tzigara-Berza () [Corola-website/Science/317610_a_318939]
-
la "Școala de Arte și Meserii" (Kunstgewerbeschule) din Viena, unde este atras de operele în stil baroc ale lui Franz Anton Maulbertsch, de noul stil propagat de Gustav Klimt si de pictura incisivă a lui Lovis Corinth. A început să picteze în ulei și, în 1907, a lucrat la "Wiener Werkstätte", în ambianța Secesiunii vieneze. În 1908 lucrările lui Kokoschka au fost expuse în "Kunstschau"" în Viena, alături de grupul avangardist din jurul lui Gustav Klimt. Operele din această perioadă se caracterizează prin
Oskar Kokoschka () [Corola-website/Science/317616_a_318945]
-
predat la "Academia de Arte" din Dresda. În acești expune la Galeria ""Dada"" din Zürich, alături de Max Ernst, Paul Klee și Vasili Kandinski, și participă la ""Bienala"" din Veneția. După 1924 întreprinde călători în diverse țări europene și în Africa, pictând peisaje caracterizate prin culori violente. Are și o bogată activitate în dramaturgie, fiind autorul unor piese de teatru cu tendință expresionistă. Abia întors la Viena în 1937, se refugiază la Praga în urma anexării Austriei de regimul nazist din Germania. Când
Oskar Kokoschka () [Corola-website/Science/317616_a_318945]
-
amână Florin Ciulache este un pictor arhivar de imagini iconice. De aceea nu închide televizorul sau computerul atunci cînd lucrează. Pentru el, imaginile cu putere nu mai pot veni decît via media. Într-o lume grăbita, el are răbdarea să picteze cu mult impasto - mire, hidranți sau ferestre de windows. Este primul iconar laic al societății mediatice românești. (...) Dan Popescu Scrambled Channel Unul dintre instigatorii mișcării sf cyberpunk, Bruce Sterling vorbește În manifestul The Dead Media Project despre necesitatea unei Cărți
Florin Ciulache () [Corola-website/Science/317628_a_318957]
-
mareei negre”. Colajele sale făcute din fragmente de pictură, din gestualisme grafice și clișee fotografice în alb și negru, transpuse digital, evocă o senzualitate regăsită și o plăcere deosebită pentru compoziția dramatică în contrapunct. Posturile provocatoare ale nudurilor feminine fragmentate, pictate cu tușe de negru, în maniera lui Yves Klein, pun în valoare un melanj straniu de atracție și repulsie, de expresionism sumbru și de hedonism autosuficient. O dulce incitare senzuală își dă mâna cu un rest de mister, a cărui
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
Roma și locuiește scurt timp la Neapole și Florența. Vizitează Parma și Bologna de unde pleacă la Veneția. Înainte de a se înapoia în țară, se oprește o lună la Paris unde se familiarizează cu pictura franceză contemporană. Recunoașterea definitivă o dobândește pictând portretul în mărime naturală al prietenului său Augustus Keppel. Pe 14 decembrie 1768, Reynolds care contribuise la înființarea Academiei Regale, este ales în unanimitate primul ei director. A ocupat această funcție vreme de peste 20 de ani. Pe 21 iulie 1769
Joshua Reynolds () [Corola-website/Science/317657_a_318986]
-
este înobilat, devine Sir Joshua Reynolds. În 1784 este numit pictorul oficial al curții regale. În 1786, țarina Ecaterina a II-a a Rusiei îi comandă un tablou istoric. Reynolds are libertate totală în alegerea temei și a dimensiunilor tabloului; pictează "Hercules sugrumând șerpii trimiși de Hera". Face câteva călătorii pe continent, studiază operele maeștrilor olandezi și flamanzi contemporani sau clasici. Își pierde vederea și e nevoit să renunțe la pictură. Pe 23 februarie 1792 Sir Joshua Reynolds moare de cancer
Joshua Reynolds () [Corola-website/Science/317657_a_318986]
-
mai subțiri, legate prin cuie de lemn în arcul dublou median. Console nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor satului. Ușile altarului pictate pe pânză, au fost realizate de David Zugravu. Inscripția de pe ușa diaconească atestă:"...s-au zugrăvit la anul 1764. David Zugravu". La ușa „proscomidiei”, inscripția reamintește numele talentatului pictor de biserici: „să se știe că acsete dveri amu zugrăvitu eu
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt cele 12 portrete ale
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
Gavril, Gavrileanu Ioan, Gavril Iancu...”. Sunt poate numele credincioșilor care au contribuit cu bani la pictarea bisericii. În tinda femeilor pereții sunt pictați: în jurul temei centrale , Fecioara cu Pruncul sunt portretele Mucenițelor. Cele trei uși ale altarului sunt și ele pictate cu temele: Sf.Arhidiacon Ștefan, Bunavestire și Sf.Ioan Zlataust. Există icoane pe lemn valoroase: Mormântul Domnului (sec.XVIII), Sfântul Apostol Ioan (sec.XVIII), Maica Domnului (sec.XVIII), Iisus Hristos (sec.XVIII), Bunavestire (sec.XVIII).
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
la șaptesprezece ani tabloul altarului principal al bisericii Sfânta Sofia din Padova, operă care nu a dăinuit timpului. În anul 1448 izvoarele menționează activitatea artistului într-un atelier independent, alături de foști colaboratori padovani ai lui Fra Filippo Lippi. Acest atelier pictează frescele capelei Ovetari din biserica Eremitani din Padova, care ilustrează viețile sfinților Iacob și Cristofor. După moartea colaboratorului său Niccolò Pizzolo în 1453 Mantegna continuă singur lucrările, până în 1459. Aceste fresce au fost în mare parte distruse într-un bombardament
Andrea Mantegna () [Corola-website/Science/317681_a_319010]
-
încurajat abilitățile lingvistice, artistice și muzicale ale lui Serghei. El vorbea fluent câteva limbi străine și învățase italiana pentru a-l putea citi pe Dante în original. Pe măsură ce a crescut, interesul său față de arta și cultura italiană s-a intensificat. Picta bine și cânta la flaut într-o orchestră de amatori. Îi plăcea să citească și în timp a ajuns să cunoască mulți din marii scriitori ai Rusiei printre care Tolstoi și Dostoevski, pe care Marele Duce îi citea și-i
Marele Duce Serghei Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/317710_a_319039]
-
sculptura bogată a pridvorului și de peretele plin dintre tindă și naos. Nu este însă exclus ca toate aceste trăsături, considerate arhaice, să fi supraviețuit în această zonă de puternică civilizație a lemnului până în prima parte a secolului 19. Pisania pictată peste intrarea în biserică ne indică ridicarea bisericii în anul 1812 și o renovare în 1868 după cum urmează: "„La ano 1812 sau făcut această biserică iar la anu 1868 sau ânpodobit cu dzugrăveală de titori ânsă[m]nați la proscomendie
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
asigură o mai bună luminozitate în interiorul bisericii. Pictura bisericii ortodoxe a fost finalizată în anul 1820 de către pictorul Nicolae din Lupșa Mare. În naosul bisericii, pictorul Nicolae din Lupșa Mare a zugrăvit "Ciclul Patimilor" iar în absida altarului a fost pictată "jertfa lui Avraam", "Sf. Troiță" și "friza patriarhilor". Icoanele împărătești au fost pictate cu o decorațiune în ipsos și datează din secolul XVIII-lea. Zugravul Nicolae de la Lupșa Mare a realizat la biserica de lemn din Roșia, cea mai importantă
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
în anul 1820 de către pictorul Nicolae din Lupșa Mare. În naosul bisericii, pictorul Nicolae din Lupșa Mare a zugrăvit "Ciclul Patimilor" iar în absida altarului a fost pictată "jertfa lui Avraam", "Sf. Troiță" și "friza patriarhilor". Icoanele împărătești au fost pictate cu o decorațiune în ipsos și datează din secolul XVIII-lea. Zugravul Nicolae de la Lupșa Mare a realizat la biserica de lemn din Roșia, cea mai importantă lucrare din activitatea sa, desfășurată în Valea Mureșului, atât prin amploarea, cât mai
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
care ne-a obișnuit Zugravul Nicolae, având însă un număr mai mare de teme și scene. Registrele sunt despărțite de benzi decorative, alcătuite din vrejuri elegant ondulate și purtând flori, sau din frunze dispuse în cruci culcate, precum și din meandre pictate în roșu și albastru, care se întretaie ritmic. Decorul bogat contribuie la efectul de ansamblu al picturii zugravului de la Lupșa Mare, care a aplicat aici, la Roșia, o cromatică vie, de o mare intensitate. Din nefericire, trecerea timpului a afectat
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
văzuți frontal, purtând veșminte arhierești. Se mai poate descifra numele Sf. Petru din Alexandria, în dreptul proscomidiarului, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Spiridon, Sf. Pantelimon. Șirul ierarhilor este marcat, la mijloc, de reprezentarea Năframei Veronichii. În conca altarului, zugravul a pictat obișnuita temă a Sfintei Treimi, tratată sub forma apuseană a Încoronării Fecioarei. Scena este încadrată de Soborul Arhanghelilor. Sfânta Maria apare într-o a doua scenă, cu adâncă rezonanță simbolică: Fecioara strivind capul șarpelui. Scena este încadrată de reprezentarea Jertfei
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
dus pe Iisus Hristos la Caiafa; 6. Când au dus pe Iisus Hristos la Irod; 7. Când au dus pe Iisus Hristos la Pilat din Pont; 8. Iisus în închisoare. Alte patru scene din ciclul patimilor, zugravul Nicolae le-a pictat pe peretele de vest al naosului, deasupra cărora a prezentat Judecata de apoi. În stânga, jos: 1. Punerea coroanei de spini pe capul lui Iisus; 2. Biciuirea. În dreapta, jos: 3. Când l-au luat pre Hristos să-l răstignească; 4. indescifrabil
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
a celei de-a doua soții Sophie Dorothea de Württemberg. A primit educația obișnuită pentru Marile Ducese Ruse, i s-a predat franceza și germana, muzica și desenul. Alexandra era foarte apropiată de sora ei mai mică Elena, și deseori pictau împreună. În 1796, bunica Alexandrei, împărăteasa Rusiei Ecaterina a II-a l-a considerat pe regele Gustav IV al Suediei în vârstă de 18 ani ca un posibil soț pentru Alexandra (care avea 13 ani) cu scopul de a rezolva
Alexandra Pavlovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317769_a_319098]
-
reprezentat sfârșitul influenței spaniole în Napoli și creșterea influenței austriece. Nepopularitatea ei în rândul nobilimii a crescut odată cu încercările ei de a le reduce prerogativele. Maria Carolina a patronat artiști germano-elvețieni, cel mai faimos caz fiind Angelica Kauffman, care a pictat familia reginei într-un cadru informal, în grădină, în 1783, și-a dat fiicelor ei lecții de desen. Maria Carolina a acoperit-o cu daruri pe Kauffman dar ea a preferat cercurile artistice de la Roma la Napoli. Patronajul reginei nu
Maria Carolina a Austriei () [Corola-website/Science/317787_a_319116]
-
că „s-a făcut în casa fam. Birta Simion și în veci să-i fie pomană lui”. Probabil înainte vreme biserica a avut și pereții pictați, numai că acea pictură s-a distrus cu timpul, rămânând la momentul dat iconostasul, pictat pe pânză maruflată, inferioară sub aspect calitativ celei de pe ușile altarului. Sub tema răstignirii sunt zugrăviți pe aceeași pânză cei 12 apostoli, în mijloc Isus învățătorul. La restaurarea bisericii s-a ținut cont să nu se abată de la forma și
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
Elena” și apoi la Biserica „Sf. Andrei”. La începutul secolului al XX-lea, biserica era subvenționată de Primărie, ea neavând niciun venit propriu. În anul 1936, Biserica „Sf. Constantin și Elena” a devenit biserică parohială. Lăcașul de cult a fost pictat în interior, în tehnica frescă, între anii 1969-1974. Începând din 1999 s-au efectuat o serie de lucrări de reparații, renovare și extindere ale edificiului bisericii, sub supravegherea preotului paroh Ștefan Ropotă. În 1999 s-a înlocuit catapeteasma veche cu
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două nișe: proscomidiarul (la nord) și diaconiconul (la sud). Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat cu ornamentații florale, iar unele icoane pictate în ulei, în stil neo-bizantin, datează din secolul al XVII-lea. Cu prilejul reparațiilor radicale din 1913 un pictor anonim a executat o pictură murală în tempera, care a constat doar din câteva scene pe pandantivi și în emisferele calotelor
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
cult cât și de cultură universală, scrise în limbile greacă și slavonă. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, prima restaurare fiind cea din 1874. Între anii 1966 - 1972 biserica a fost renovată în interior și în exterior, fiind pictată în frescă de către pictorul Constantin Călinescu și Iulia Handragel. Icoana hramului Sfîntului Ioan Gură de Aur, din pridvorul bisericii, este tot o pictură în frescă executată de Profesorul Constantin Călinescu. Tot în acești ani a fost înzestrată cu mobilier din
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]