9,288 matches
-
plan de pluralism. Dar aceeași capacitate poate fi orientată către Unitatea transcendentă, manifestă în neîncheierea lumii noastre sociale ; poate deveni perspectivă nu asupra realului, ci către sursa lui ; poate fi gîndită într-un model de geometrie perspectivală dominată de un Pol atotcuprinzător. în al doilea model, fiecare persoană își păstrează calitatea de centru, dar de centru perspectival orientat spre transcendent. Ireductibil, în specificitatea lui, la alte centre perspectivale, el este în același timp compatibil, armonizabil cu celelalte. Există o garanție de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de centru, dar de centru perspectival orientat spre transcendent. Ireductibil, în specificitatea lui, la alte centre perspectivale, el este în același timp compatibil, armonizabil cu celelalte. Există o garanție de principiu a armonizării perspectivelor, dat fiind că toate vizează același Pol care le cuprinde și le desmărginește în unitatea lui trans-perspectivală. Acesta e modelul cognitiv și contemplativ propus de Nicolaus Cusanus în De docta ignorantia și în De visione Dei, un model menționat deseori de Simone Weil în textele sale. El
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei in divinis. Ca atare, nu poate constitui o figură geometrică perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are în schimb un pol transcendent. Din el radiază și spre el converg perspectivele centrelor personale, fiecare unic prin poziția și prin dinamismul lui. Michel de Certeau a putut vedea, de pildă, în Cusanus un inspirator al modernei geometrii de poziție. La Cusanus, entitățile și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie să se îndreptățească în fața unui divin de tip juridic, ci să se îndrepte ca perspectivă către Polul christic, care îl atrage spre sine. Ca mai toți metafizicienii contemplativi, Cusanus nu gîndește destinul lumii în funcție de păcatul originar și de diviziunea finală (și fatală) între izbăviți și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul separației față de absolut. Societatea democratică nu mai e o scenă unde se reprezintă ordinea divină și raportarea omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
față cu Cel singur. Nu e aceasta o situație spirituală plină de riscuri, dar și de posibilități simbolice? Căci, dintotdeauna, cel care poate face experiența absolutului este omul singur, pe cale de a se unifica, de a deveni simplu ca și polul pe care îl vizează. Cel care poate participa la divin este omul lăuntric, persoana în statura ei verticală completă. Fuga de lume, fuga în pustie, fuga de aici înseamnă, dintotdeauna, retragere din regimul obiectivării și al pluralității, reacordarea ființei la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și, pornind de aici, pune în contrast istoria cu o hieroistorie, care se împlinește în interiorul persoanelor contemplative. Ea nu se desfășoară pe latitudine, pe dimensiunea orizontală a timpului și a societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în transparența unei înălțimi și a unei adîncimi în care individualitatea spirituală experimentează realitatea contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde propria noastră existență? Dacă le-am interpreta pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
țesătura lui, ceva din bogăția de nesistematizat a misterului. Or, gîndirea de tip apofatic fie ea tradițională sau modernă se orientează spre transcendent pornind de la asemenea oglindiri și urme ; se sprijină pe contrarii aflate în coprezență și tensiune, asemenea unor poli electrici. Cu cît diferența sau opoziția lor e mai intensă și mai intens realizată, cu atît mai mare este potențialul de energie intelectuală pe care îl degajă, ajutînd mintea să urce participativ spre ținta ei incircumscriptibilă. între cele două extreme
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rezolvă definitiv, în abisul ori străfundul unde sînt absorbite opusele cu tensiunea lor și chiar Unitatea. în schimb, actul divin fie el de autocunoaștere sau de proiectare a creației presupune ca în Unitate să existe distanță, tensiune, mișcare lăuntrică între poli. Tradițiile monoteiste vorbesc despre mîna dreaptă și mîna stîngă a lui Dumnezeu, latura generozității și cea a rigorii, cea a iubirii și cea a dreptății. între cele nouăzeci și nouă de nume divine pe care le celebrează islamul se află
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie, curentele relativiste preferă să anuleze această tensiune, dizolvînd-o într-un discurs de toleranță confuză, fără articulare, a diversității. Pe de altă parte, se întăresc totuși anumite ipostaze ale tensiunii productive între poli : raportul între stat și o societate civilă puternică, dialogul între religie și laicitate sau, poate mai surprinzător, dialogul între creștinism și alte religii. Chiar funcționarea democrației cere, în fiecare moment, un efort de articulare a opuselor. Există, în modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Străin care nu are unde să-și plece capul. Datorită acestei reguli, logica simbolică ne face să privim (ori măcar să întrevedem) realul dintr-o dublă perspectivă : din punctul nostru de vedere, al ființei-în-lume, și simultan din punctul de vedere al Polului divin. Ea ne arată cum se vede realul observat din centrul terestru al cosmosului, cu ochii creaturii, și cum se vede același real din centrul lui transcendent. în formularea lui Andrei Pleșu, schema inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inversare a inversării ei curente. Autori mistici răsăriteni și apuseni vorbesc despre necesitatea de a coborî în abisul ființei tale, pentru a descoperi acolo punctul de răsucire care schimbă perspectiva, astfel încît ochiul sufletului să ajungă să privească lucrurile din polul superior. E vorba, spune Andrei Pleșu, de a obține o răsturnare a amplasamentului tău intelectual, o conversie, o transfigurare : ceea ce era interior devine exterior și ceea ce era exterior devine lăuntric. Ajungi în altă dimensiune, una în care nu mai ești
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
el e mereu reamintit, tematizat, trăit în cadrul tradiției respective, menținîndu-și tensiunea imaginile cu privirea atotdirecționată, pe cea a Săgetătorului din Zodiacul Nürenbergului, Cusanus face implicit referință la simbolismul cosmologic și ne îngăduie astfel să considerăm poziția nordică drept emblemă a polului, punct ceresc imobil care susține rotirea universului. Imaginea Atotvăzătorului are exact același statut. Situarea nordică i se potrivește pe deplin, de vreme ce, prin mișcarea imobilă a ochilor săi, ea comandă circumambulațiunile și privirile călugărilor. Dar, pe de altă parte, așezați imaginea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secolul al IV-lea, cînd creștinismul devine religia Imperiului, Biserica trebuie să se situeze altfel decît pînă atunci față de, dar mai ales în istorie și social. Raporturile dintre Biserică și stat vor ține de acum înainte seama de cei doi poli ai realului : împărăția cerurilor și lumea aceasta, a socialului și a politicului, ambele recunoscute în specificitatea lor, dar totodată în raportul lor vertical. Destinul Europei se va modela, potrivit lui Pierre Manent, sub semnul problemei teologico politice. Printr-un paradox structural
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani, 3, 26) e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai acut și mai inevitabil decît la mijlocul secolului al XIX-lea, ne aflăm în fața diversității religioase, trebuie să îi facem față. Asistăm la înfruntări exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au transformat în organizații inchise, vulnerabile la influența informală a grupurilor de interese. În plus, consolidarea rapidă a Občanská Demokratická Strana-Partidul Civic Democrat (ODS), care s-a format în 1991, din aripa dreaptă a Forumului Civic și starea fragmentată a polului de centru-stânga, a permis partidelor de centru-dreapta să acapareze administrația publică și să închidă ochii la problema corupției, pentru cea mai mare parte a anilor '90. În acest context, apariția partidului Česká Strana Sociálně Demokratická-Partidul Social- Democrat Ceh (ČSSD) ca
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
permis partidelor de centru-dreapta să acapareze administrația publică și să închidă ochii la problema corupției, pentru cea mai mare parte a anilor '90. În acest context, apariția partidului Česká Strana Sociálně Demokratická-Partidul Social- Democrat Ceh (ČSSD) ca formațiune dominantă a polului de centru- stânga a adus, într-adevăr, un oarecare echilibru în competiția dintre stânga și dreapta, dar de asemenea, a condus și la o serie de înfruntări electorale, care nu au reușit să producă majorități clare la guvernare. Cooperarea pragmatică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
carismatică "conduce un popor ales, ce formează o comunitate morală care se luptă împotriva tuturor dușmanilor atotputernici și subversivi și este angajat într-o misiune de a salva și mântui" (2008: 92). Deși această ideologie politică era foarte pertinentă, definiția polilor - adică identitatea prietenilor și dușmanilor, a el pueblo și al oligarhiei - s-a schimbat de-a lungul timpului. La început, Chávez a definit dușmanul ca fiind în primul rând establishmentul politic împotriva căruia lansase acea încercare ratată de lovitură de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acela dintre dominat și dominator sau acela dintre exploatat și exploatator. Pentru Chávez, clasele de mijloc se aflau în categoria claselor populare, exploatate. Așa cum spunea el, "Clasa de mijloc de azi devine tot mai mult o clasă exploatată. Aici sunt polii: o minoritate a exploatatorilor și o largă majoritate a exploataților. Dacă aceasta e lupta de clasă, atunci în Venezuela avem astăzi un element cu potențial exploziv" (Blanco Muñoz, 1998: 397). Deși Chávez nu a aruncat de-a valma în categoria
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
foștii disidenți, cât și pe foștii comuniști drept "cehoslovaci". Căutarea partidului de a identifica posibilități de comutare a competiției pe noi fundamente a scăzut semnificativ după ce Slovacia a obținut independența, direcționată, totuși, înspre investiția partidului în construirea unei identități de pol "pro-slovac" la nivel național. Acel pol a permis noi mișcări, de mai mică însemnătate - în special, încercarea de a aduce împreună opinii "cehoslovace", "ungare" și "europene" care anterior erau împărțite, fiind catalogate ca "anti-slovace" sau "antinaționale" (Deegan-Krause, 2004) - dar, după
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]