9,545 matches
-
au schimbat fața, ci poate chiar au înnobilat-o. A apărut o frumusețe de lac in arcul padurii de la "Dig" pe terenurile oamenilor, dar care, ce spun eu, nu mai erau ale oamenilor. Sistemul de irigații funcționa din plin și recoltele record, nu erau ale oamenilor, erau ale țării întregi, un termen abstract care înghițea bunuri cu nemiluita, pentru alte lucrări de anvergură... Oricum, mai nimic nu se întorcea la ei. Totuși, Satul Nou era în continuare frumos, însă poveștile începeau
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
grâu. Copii lor uitaseră gustul pâinii În numele unor lozinci ca:"Să ne achităm datoriile pentru stricăciunile provocate altor țări, în timpul războiului.", "Să ne refacem țara, sărăcită din cuza războiului,", țăranului i-se lua tot grâul, cea mai mare parte din recolta de porumb, lâna-cotă de pe fiecare oaie, vițelul cel mai gras, strugurii, vinul, untul și brânza, mierea, etc. Ca să vezi!... Cine provocase războiul și cine plătea "oalele sparte!..." Mai departe a îndurat campaniile "de lămurire" pentru intrarea în "întovărășire" și apoi
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
vegetația specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate excepție făcând o tarla de 100 de ha. aflată la est de pădure. În pădurea care a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari distrugători ai recoltelor), cerbi, căprioare și iepuri. Clima este temperat-continentală cu excese iarna sau vara. Satul fiind așezat pe coasta unui deal, casele sunt răsfirate și construite pe porțiunile de teren considerate de localnici ca fiind sigure contra torenților sau alunecărilor de teren
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
anul 1924 la Vaslui, Titu Ioanid (proprietarul moșiei) dar și alți gospodari din sat au obținut importante medalii și premii în bani pentru animalele prezentate. În 1936, tot Titu Ioanid a obținut la un concurs național locul II pentru o recoltă de 4000 kg. de grâu la hectar. Din punct de vedere administrativ, în anul 1864 a fost declarată comuna Bârzești care în afară de satul în sine mai avea în componență și satele: Tăcmănești(Călugăreni), Muntenești, Brăhășoaia (Călugărenii Vechi) și Cănțălărești. De la
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
situează între 38-40 °C. Cantitatea medie de precipitații este de aproximativ 500 mm pe an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
reale, statisticile vremii raportînd producții fictive cu scopul de a nu deranja linia vădit greșită a politicii partidului în domeniul agricol. În toamna anului 1989, într-un reportaj destinat activităților agricole, televiziunea națională prezenta producțiile bune ale anului agricol, menționind recolte record la cultura cartofului în județul Cluj, sătul Aruncuta . În realitate recoltatul cartofului încă nu începuse { " mă uitam la televizor și- am ramas perplex fiindcă eu participăm în fiecare an ,alături de mama, la " scosul cartofului " - povestește G.T din Cluj
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
nume. Din punct de vedere pedologic pământul de pe platou este un cernoziom degradat, cu un strat gros de aproape un metru, foarte bun pentru agricultură, chiar și în anii secetoși. Teribila secetă din anii 1946-47 nu a afectat prea mult recoltele din Covei. După 1970, în urma drenajelor și a desecărilor, stratul de apă freatică a coborât, umezeala din aer s-a redus și efectele negative se observă în starea vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
la aplicații practice în navigație: el a studiat mișcarea stelelor din Carul Mic, după care navigau fenicienii, după cum relatează Callimachos în "Pfeiffer". În plus, el a demonstrat caracterul practic al filozofiei sale, atunci când și-a folosit cunoștințele ca să prezică o recoltă bogată de măsline și să pună monopol pe presele de ulei de măsline (cf. Aristotel, "Politica"). Thales a călătorit foarte mult, fiind implicat și în comerț. În timpul călătoriilor sale, a adunat o mulțime de cunoștințe pe care le-a dat
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
în 1985 cu încă 50% față de anii precedenți. Peisajul social seamănă teribil cu cel descris de George Orwell în romanul "1984". Oamenii sunt mânați în turmă la demonstrațiile de susținere a regimului și a dictatorului. Elevii, studenții și militarii adună recoltele prin „muncă voluntar-patriotică” sau „practică agricolă”, eufemisme folosite pentru munca obligatorie. (Practica agricolă devine „materie de studiu” anuală în toate facultățile, „nota” obținută având pondere în calcularea mediei de absolvire). Întreaga țară capătă aspectul unui uriaș lagăr de concentrare, din
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
să râmâna timp de 6 luni pe an, însemnand Toamna și Iarna. Fiind rugat de Demetra, Zeus a acceptat ca Persefona să stea în infern numai jumătate din an, însemnand perioada rece a anului, când Demetra pleacă de pe Olimp și recoltele se veștejesc. Când vine Primavara și Persefona se întoarce din infern, natura devine din nou verde. Vedeți la "Legendă". Legenda despre Persefona începe atunci când Hades, zeul morții, s-a îndrăgostit de frumoasa fiică a lui Zeus și a Demetrei. Știind
Persefona () [Corola-website/Science/299603_a_300932]
-
inaniție devine un fenomen obișnuit. În ciuda resurselor foarte mari economice și tehnologice ale lumii moderne, foametea mai lovește numeroase regiuni ale planetei, în special țările în curs de dezvoltare unde domnește sărăcia. a este de asociată în mod natural cu recoltele proaste din perioadele de secetă, ploi abundente, epidemii, lipsă de provizii și în mod artificial cu războiul și genocidul. În ultimele câteva decenii, a apărut o interpretare mult mai nuanțată care leagă foametea de condițiile economice și politice dintr-o
Foamete () [Corola-website/Science/299590_a_300919]
-
mai crede încă în sorții de izbândă a Revoluției Verzi în lupta cu foametea. "Revoluția Verde" a început în la sfârșitul secolului al XX-lea cu folosirea de hibrizi de înaltă productivitate. Acești hibrizi contribuie nu numai la obținerea unor recolte mari, dar pot deasemenea stabiliza producțiile în timp. Criticile aduse atrag atenția asupra faptului că odată cu începerea folosirii acestui sistem, este nevoie de tot mai mulți fertilizatori chimici și pesticide, care pot avea ca rezultat final degradarea mediului. De aceea
Foamete () [Corola-website/Science/299590_a_300919]
-
Agricultura cooperativizată este o formă de organizare în agricultură în care țăranii nu sunt plătiți de obicei cu bani, ci mai degrabă primesc o cotă parte din recoltă. Procesul de înființare a fermelor colective poartă numele de colectivizare. Uniunea Sovietică a întreprins prima campanie de colectivizare în masă în perioada 1929-1933. Țăranii colectiviști sovietici (colhoznici) primeau o parte din recoltă după ce se făceau livrările obligatorii către fondul statului
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
ci mai degrabă primesc o cotă parte din recoltă. Procesul de înființare a fermelor colective poartă numele de colectivizare. Uniunea Sovietică a întreprins prima campanie de colectivizare în masă în perioada 1929-1933. Țăranii colectiviști sovietici (colhoznici) primeau o parte din recoltă după ce se făceau livrările obligatorii către fondul statului. Însă acest gen de organizare sovietică este exemplul tipic pentru "colectivizarea forțată" și nu trebuie confundată cu "colectivizarea voluntară", precum cele care au loc kibuț. În Uniunea Sovietică, colectivizarea a fost introdusă
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
fondul de stat aberant de mari, de cele mai multe ori țăranii obțineau mult mai puțin pentru munca lor decât în timpurile de dinaintea colectivizării, mulți dintre ei refuzând să mai lucreze. În foarte multe cazuri, efectele imediate ale colectivizării au fost reducerea recoltelor de cereale și înjumătățirea șeptelului și cel mai grav, apariția foametei în 1932-33. În Ucraina, în perioada secetei din 1932 - 1933, după ce Stalin a forțat agricultorii să intre în colhozuri, au murit mai multe milioane de țărani de foame. Această
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
scăzut de la circa 3% la doar 1%. În ciuda oricăror prognoze, puțini oameni au decis să fie agricultori privați datorită competiției acerbe și lipsei de acces la împrumuturi ieftine. În teorie, agricultura de stat și spiritul comunitar avansat pot face ca recoltele în sistemul cooperatist să fie mai ridicate decât în cea din sectorul privat. La sfârșitul deceniului al nouălea al secolului trecut, Ungaria , cu o agricultură cooperativizată pe scară largă, exporta mai multe produse alimentare decât o țară ca Franța, care
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
le găsim în Flandra. În Elveția, ziua Sf. Martin este o sărbătoare gastronomică celebrată în Ajoie, din cantonul Jura (a se consulta articolul wikipedia: St. Martin - fête suisse). Întrucât data sărbătorii Sf. Martin cade spre sfârșitul anului agricol, al perioadei recoltelor, odinioară locuitorii înarmați cu torțe se adunau într-o piață, unde organizau un mare ospăț, la lumina unui foc de tabără. În Germania și Austria, sărbătoarea Sf. Martin, simbol al milosteniei, este mereu celebrată prin retrageri cu torțe pe străzi
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
notarul, directorul școlii - le-au întâmpinat fără prejudecăți. Către orele amiezii, subțiindu-se rândurile trupelor, se părea că preluarea autorității se făcuse si pe raza comunei noastre, lumea își vedea de treburi, căci era o zi însorită de toamnă, culesul recoltei neputând aștepta, mai ales otava... Și, deodată, au răsunat împușcături, ce deveneau persistente, se auzeau strigăte de groază, neliniștea și neputința își dăduseră mâna, soldați înarmați se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moșnegii; încep să ardă case, primăria
Masacrul de la Treznea () [Corola-website/Science/299748_a_301077]
-
100.000 km² de teren împărțite în 16 milioane de proprietăți agricole. După revoluție până la colectivizare, țăranii au avut controlul asupra 3.140.000 km² terenuri agricole împarțite între 25 de milioane de proprietari. Înainte de revoluție, țărănii produceau 50% dintre recoltele de cereale și consumau 60 % din recolta totală. După revoluție proporția s-a schimbat la 85 % produs - 80 % consumat. Acest rezultat a făcut să apară unele cantități de cereale ce puteau fi vândute pe piața, inclusiv la export. Deși condițiile
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
16 milioane de proprietăți agricole. După revoluție până la colectivizare, țăranii au avut controlul asupra 3.140.000 km² terenuri agricole împarțite între 25 de milioane de proprietari. Înainte de revoluție, țărănii produceau 50% dintre recoltele de cereale și consumau 60 % din recolta totală. După revoluție proporția s-a schimbat la 85 % produs - 80 % consumat. Acest rezultat a făcut să apară unele cantități de cereale ce puteau fi vândute pe piața, inclusiv la export. Deși condițiile variau pe vastul teritoriu rusesc, iar diferitele
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
alimentare (продналог). Aceasta a dus însă la îmbunătățirea situației materiale a păturii capitaliste a țărănimii și anume a chiaburilor - culaci - ceea ce era inacceptabil pentru comuniști. Conducerea bolșevică a identificat greutăți în aprovizionarea cu cereale la începutul anului 1928 (care implica recolta anului 1927), apreciind că ar exista o criză în agricultură. Stalin a dat vina pe chiaburi, pe care-i acuza că ar fi sabotat colectarea cerealelor. Planul de colectare a cerealelor la prețul stabilit de stat nu a fost îndeplinit
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
criză în agricultură. Stalin a dat vina pe chiaburi, pe care-i acuza că ar fi sabotat colectarea cerealelor. Planul de colectare a cerealelor la prețul stabilit de stat nu a fost îndeplinit cu aproximativ cu 2 milioane de tone. Recolta a fost bună, dar a fost stocată în hambare. Politburo a refuzat să ridice prețul de achiziție, în loc de aceasta dispunând confiscarea a 2,5 milioane tone de cereale. Confiscările de alimente au descurajat țăranii să mai cultive pământul, iar în
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
la măsuri de rechiziționare. În 1929 mișcarea de rezistență a țăranilor a devenit generală, au apărut revolte, alimentele au început să fie ascunse, îngropate sau vândute în loc să fie predate. Atunci când nu mai puteau ascunde sau nu mai puteau scăpa de recolte sau furaje, acestea erau arse sau aruncate în râuri. Comitetul Central a hotărât în noiembrie 1929 să înceapă un program național de colectivizare. Colectivizarea era un proces încurajat încă din timpul revoluției, dar numai 2% dintre gospodării erau cuprinse în
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
decât în perioada dinaintea colectivizării și în multe cazuri ei au refuzat să mai muncească. În foarte multe cazuri, efectul imediat al colectivizării a fost reducerea producției de cereale și scăderea la jumate a șeptelului. În ciuda planurilor inițiale, colectivizarea și recoltele proaste din anii 1932 și 1933 au dus la o situație total diferită de cea la care se așteptaseră liderii comuniști. Comitetul Central al Partidului Comunist a dat însă vina pe culaci, care ar fi organizat rezistența împotriva colectivizării. Era
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
dat însă vina pe culaci, care ar fi organizat rezistența împotriva colectivizării. Era adevărat că, în parte, țăranii stocaseră cerealele în așteptarea unor prețuri mai mari și că în special chiaburii se opuseseră colectivizării. Fuseseră acte de sabotaj, (arderi ale recoltelor, măcelăriri ale animalelor), acte de distrugere a proprietăților și atacuri asupra conducătorilor sau membrilor fermelor cooperatiste. Guvernul sovietic a răspuns acestor acte de sabotaj prin tăierea aprovizionării cu alimente a zonelor unde se manifesta opoziție la colectivizare, în special în
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]