10,216 matches
-
m (înspre partea superioară). Materialele de construcție provin din rezervația paleontologică Repedea aflată în apropiere, fiind calcare sarmatice sfărâmicioase, de slabă calitate. Rezistența scăzută la intemperii a acestor materiale a făcut ca zidul să se ruineze în timp, el fiind refăcut între anii 1985-1987 pe porțiunile căzute. Zidul era susținut de contraforturi pe toate laturile, dar în prezent s-au mai păstrat doar două dintre acestea pe latura de vest a incintei. Pentru mărirea rezistenței zidăriei s-au introdus în zid
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
cele trei niveluri de pardoseală deasupra pivniței, datate 1629?, 1667 și 1728. În anul 1678, doamna Dafina Dabija a dăruit Mănăstirii Bârnova, unde era înmormântat soțul ei, mai multe sate lăsate de acesta cu limbă de moarte. Doamna Dafina a refăcut casa egumenească, locuind o perioadă în ea. În anul 1728, domnitorul Grigore al II-lea Ghica se mută vremelnic împreună cu toată curtea sa la Bârnova, mai ales spre a se feri din calea epidemiei de friguri care a bântuit Iașul
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Ghica se mută vremelnic împreună cu toată curtea sa la Bârnova, mai ales spre a se feri din calea epidemiei de friguri care a bântuit Iașul în vremea domniei sale. Cronica Ghiculeștilor ne spune că domnitorul a făcut aici diverse amenajări, a refăcut clădirile din incintă care erau degradate complet și a înălțat zid de împrejmuire prevăzut cu creneluri și foișor de pază. "“Și văzând Grigore Vodă, acolo la mănăstire, casele stricate și pustii..., s-a apucat cu cheltuiala sa și a făcut
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
strădania preotului paroh Mihai Clipa, s-au efectuat multiple lucrări de restaurare și amenajare: s-a decopertat partea din interior, cât și partea din exteriorul acesteia, s-a consolidat biserica, s-au reparat pereții crăpați din interiorul bisericii, s-a refăcut fațada în întregime, s-au restaurat și cafasul și amvonul, s-a introdus încălzire centrală prin pardoseală și s-a pictat biserica în stil neobizantin. Biserica a fost sfințită la 2 mai 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
pământ despărțite de o stradă. Deși biserica este pomenită în textele mai multor autori români și străini ca fiind construită de întemeietorul Bucureștilor, ciobanul Bucur, unele cercetări ulteriore au concluzionat că edificiul este construit în secolul al XVII-lea, fiind refăcută în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Alte cercetări au stabilit că biserica a fost construită în prima jumătate a secolului XVII, pentru a folosi ca paraclis al mănăstirii Radu Vodă. Există și opinii ale cercetătorilor care susțin că
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
fiind convins că în realitate biserica a fost ridicată în 1568 de Alexandru Vodă, zis Ciobanu, fiul lui Mircea Vodă pe locul cimitirului mănăstirii Radu Vodă. În 1938 Grigore Ionescu în ghidul Bucureștiului afirmă că în 1869 biserica a fost refăcută și i s-a creat o nouă identitate mai veche cu 300 de ani decât în realitate. Până în anul 1974 mulți dintre cei care au studiat istoria bisericuței au considerat că ctitorul edificiului nu poate fi ciobanul Bucur, aceștia apreciind
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la 13 iulie 1774. Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroasă din tot ansamblul mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei. Clădit în secolul al XVII-lea împreună cu palatul, paraclisul este refăcut 1723. Amintirea acestui moment se regăsește pe inscripția grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra ușii. Inscripția este în versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Mitropoliei. Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a fost construită pe timpul lui Constantin Șerban Cârnul cu scopul de a fi locuință pentru starețul mănăstirii. După 1668, când Radu Leon numește mănăstirea ca noul sediu al mitropoliei țării, vechiul palat este refăcut și i se aduc diverse adăugiri, de-a lungul timpului, palatului îi sunt construite corpuri noi. Între 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adaugă un corp palatului, astăzi corpul principal al palatului, format din sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
secretarul episcopal armean de Liov) spune că din porunca voievodului sus-menționat toate bisericile și mănăstirile armenilor din Suceava au fost dărâmate cu tunurile și arse și distruse până la temelie. La scurtă vreme, lăcașurile de cult armenesc din Suceava au fost refăcute. În anul 1693 trăiau în Suceava aproximativ 3.000 de armeni, care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca) (unde își avea reședința episcopul armean). Fiecare preot paroh
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca) (unde își avea reședința episcopul armean). Fiecare preot paroh era întreținut de 150 de familii. Biserica "Sfânta Cruce" a fost refăcută de mai multe ori (o restaurare având loc loc în 1878), ceea ce îi conferă aspectul unei construcții din secolul al XVIII-lea. Deși destinată cultului armean, prezintă numeroase elemente arhitectonice comune cu bisericile moldovenești. Biserica armenească cu hramul "Sf. Treime
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
sguduit și clădirea liceului”. După primul război mondial, s-a renunțat la folosirea acestei linii ferate urbane care a fost dezafectată. Abia în anul 1935 s-au efectuat lucrări de restaurare a naosului și altarului bisericii. Bolta naosului a fost refăcută, la partea superioară din ghips fiind folosită ca armătură o plasă de sârmă. Turla de deasupra naosului nu a mai putut fi reconstruită. În interior, sub stratul de tencuială mai nouă, s-au găsit resturi de pictură veche pe zidul
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
secretarul episcopal armean de Liov) spune că din porunca voievodului sus-menționat toate bisericile și mănăstirile armenilor din Suceava au fost dărâmate cu tunurile și arse și distruse până la temelie. La scurtă vreme, lăcașurile de cult armenesc din Suceava au fost refăcute. În anul 1551 a fost construit turnul-clopotniță, iar la sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), clădirea bisericii a fost refăcută de către un oarecare Simion (în armeană Șima), de unde a venit și denumirea bisericii. Biserica
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
distruse până la temelie. La scurtă vreme, lăcașurile de cult armenesc din Suceava au fost refăcute. În anul 1551 a fost construit turnul-clopotniță, iar la sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), clădirea bisericii a fost refăcută de către un oarecare Simion (în armeană Șima), de unde a venit și denumirea bisericii. Biserica este închinată Sf. Simion Dzerun (Simion cel bătrân). Istoricul Gheorghe Balș presupunea că vechea construcție a dispărut. Lucrări de reparații ale bisericii s-au efectuat în
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
sprijinea inițial pe stâlpi de stejar, dar reparațiile n-au ținut cont de vechiul sistem de construcție și golurile rămase prin scoaterea stâlpilor au fost zidite. În anul 1926 a fost pusă o piatră de mormânt soților Hadzi care au refăcut biserica. Biserica "Sf. Simion" din Suceava a fost folosită ca biserică de cult până în anul 1969 când, din cauza gravelor fisuri și a împuținării comunității armene, a fost închisă. După închiderea bisericii, mormântul soților Hadzi a fost profanat de către persoane necunoscute
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
de odinioară. Pictorul elimina detaliul nesemnificativ, gestul incidental pentru a sesiza durabilul. Culoarea se așterne în câmpuri largi, monocrome. Tonurile luminoase, degajate de impurități ce compun o lume aerata, în care meditația se instaurează că o modalitate de a se reface comuniunea cu o natură pură și vitală. Cu aceleasi posibilități de esențializare, pictorul abordează și alte genuri, ca portretul (Tudor Vianu; Tudor Arghezi) și compoziții de evocare istorică. Este, de asemenea, autorul unor lucrări de artă monumentala, realizate în frescă
Constantin Piliuță () [Corola-website/Science/308427_a_309756]
-
în contextul doctrinii moldovenismului promovat de către aceștia. Oportun deteriorată de mâini cu atât de curajoase, cu cât erau anonime și acționau noaptea, Lupoaica a fost demontată de pe soclu pentru restaurare, și în ciuda faptului că unii donatori se oferiseră să o refacă, ea zace și acum în subsolul Muzeului. Există mărturii că lucrările de restaurare au fost zădărnicite din motive politice. După constituirea Alianței pentru Integrare Europeană în iulie 2009, un șir de proiecte culturale înghețate de guvernarea comunistă, printre care și
Statuia Lupoaicei din Chișinău () [Corola-website/Science/308452_a_309781]
-
este de culoare galben-verzuie, iar savantul Gheorghe Munteanu Murgoci a demonstrat în 1902, prin lucrarea sa de doctorat, că acesta este chihlimbar, nu tămâie. La Colți, Buzău se află un muzeu al chihlimbarului. Înființat în anul 1979, muzeul a fost refăcut între 1980 și 1983. Acesta ființează într-o casă cu etaj, cu o arhitectură rurală specifică locului, construită între 1973-1974. Muzeul adăpostește o mare varietate de mostre de chihlimbar, provenite din zăcămintele extrase din minele din împrejurimi sau din alte
Chihlimbar () [Corola-website/Science/308453_a_309782]
-
Cand a fost întrebat de convingerile în legătură cu credința să, a declarat că s-a inspirat de la preotul ortodox și Omraam Mikhaël Aïvanhov. În 2007 a spus că „Trebuie să înțelegem că menirea noastră, drumul nostru pe pământ, este de a reface legătură cu Divinitatea, cu Dumnezeu.” Deși este ortodox, Gyuri Păscu a fost în pelerinaj la Lourdes, în Franța. I s-a oferit oportunitatea de a apărea într-un film maghiar, în rolul unui polițist român, si a jucat una din
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
domniei lui Mihail Suțu al II-lea (1819-1821), complexul monahal a fost devastat și incendiat de turci. Pe latura nordică a bisericii se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice cu următorul text: Lucrările din anii următori au refăcut complexul monahal și a fost supraînălțat turnul clopotniță. În anul 1847, pe latura de sud a incintei, la etaj, a fost amenajat un paraclis cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Duminica Tuturor Sfinților. Paraclisul a fost sfințit la 31 august
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
ars chiliile din incintă, clopotnița, acoperișul bisericii mari și 16 case din afara incintei. Biserica a fost reparată la începutul secolului al XX-lea, dar i s-a păstrat numai turla de pe Pantocrator, celelalte două turle nemaifiind reconstruite. Paraclisul a fost refăcut pe cheltuiala prințesei Raluca Sturza. Pictura bisericii a fost acoperită de fum și funingine și astfel, în octombrie 1928, profesorul I.D. Ștefănescu, ajutat de ieromonahii Vichentie Malău și Ghervasie Hulubariu, a curățat picturile lui Nicolae Grigorescu. Între anii 1961-1965, Mitropolia
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
consolidare și reabilitare a bisericii și a clădirilor din incintă, fiind corectate unele deficiențe structurale și refăcută pictura. De asemenea, au fost efectuate lucrări de corectare a torenților, s-a executat un dren în jurul bisericii și unul exterior, s-a refăcut canalizarea menajeră și canalizarea pluvială din incintă, s-au refăcut rețelele de alimentare cu apă, au fost consolidate fundațiile bisericii. S-au realizat intervenții și la clădirile de incintă, în special pentru corpul de sud-est și de sud-vest: s-au
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
fiind corectate unele deficiențe structurale și refăcută pictura. De asemenea, au fost efectuate lucrări de corectare a torenților, s-a executat un dren în jurul bisericii și unul exterior, s-a refăcut canalizarea menajeră și canalizarea pluvială din incintă, s-au refăcut rețelele de alimentare cu apă, au fost consolidate fundațiile bisericii. S-au realizat intervenții și la clădirile de incintă, în special pentru corpul de sud-est și de sud-vest: s-au consolidat fundațiile, s-a consolidat și restaurat aripa de est
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Sfântul Neculai"". Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de 150 ani, până în anul 1510, când a fost distrusă din temelii de tătari. Între anii 1511 și 1512, câțiva călugări vrednici au vrut să o refacă tot pe vechiul amplasament, cu sprijinul domnitorului Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul lui Ștefan cel Mare. După cum afirmă Narcis Crețulescu în lucrarea sa, ""Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
fier și eterul etilic din etanol și din vitriol. Combătând teoria umorală a lui Galenus, Paracelsus consideră că starea de boală se datorează insuficienței sau lipsei unuia dintre principiile alchimiste sare, mercur sau sulf și că medicul ar trebui să refacă echilibrul prin aportul medicamentelor. La prepararea acestora, Paracelsus a utilizat și unii compuși anorganici pe bază de cupru, mercur, plumb, arsen, antimoniu, sulf sau fier. Învățatul german Georg Bauer (supranumit și "Agricola") (1494 - 1555), în lucrarea sa "De re metallica
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
principale, pe latura sudică. Fiul său, Zsigmond Kornis renovează castelul în 1680. Tot el a reparat castelul, după ce acesta fusese deteriorat în timpul revoltei Curuților de la începutul secolului XVIII, iar în 1720 adaugă două noi bastioane octogonale în partea nordic, este refăcut turnul de la intrarea în castel, pe latura de vest, turn care mai există și astăzi. În această perioadă are loc și redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane. Sunt refăcute lucrările din lemn ale ancadramentelor ultimului etaj și scara ornamentată
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]