10,776 matches
-
infinitivul precedat de prepozițiile spre sau pentru este mai frecvent în enunțurile în care circumstanțialul precede subiectul-predicat: Pentru a ajunge la timp, trebuie să iei avionul. În funcție de planul semantic al relației de dependență, circumstanțialul de finalitate urmează verbului regent: „Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
proveniență: • participiul provenit din verbe intranzitive, având sens activ, este determinat de circumstanțiale și de atribut circumstanțial sau complement predicativ: „Iară ceilalți popi, înlemniți cu mâinile la piept, cât pe ce să cadă amețiți din picioare, de frică și de rușinea arhipăstorului.” (I. Creangă) • participiul provenit din verbe tranzitive, având sens pasiv, este determinat de complement de agent: „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un crai mâncat de molii.” (M. Eminescu) „Să sărim
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
esența semantică verbală și expresia nominală a acestor structuri, cu subiectul în ele înseși, un subiect specific fără a avea originea în protagoniștii actului de comunicare: e duminică, e frig, e iarnă, mi-e frică, mi-e sete, mi-e rușine etc. le acordă o identitate proprie, reprezentând, împreună cu verbele impersonale - cu subiectul inclus în planul lor semantic: plouă, fulgeră, viscolește, se-nserează etc., categoria verbelor de stare și realizând sintactic predicatul stării. SUBIECTULTC "SUBIECTUL" Concomitent cu concretizarea funcției de predicat, predicația
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nu. Poate fiecare vorbă sună diferit în urechile diferiților oameni - numai individul, același rămâind, o aude într-un fel.” (M. Eminescu, P.L., 25) d. complex: Petrache, rămas cum îl știai, nu se prea împiedică de principii... e. propozițional (atributiva circumstanțială): „Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!” (I.L.Caragiale, Teatru, 143) f. multiplu: „Și frate-meu cel mare, nătâng și neastâmpărat, cum îl știi, fuga la ușă să deschidă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dilema Veche, nr. 503/3-9 octombrie, 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Prețul căderii zidului", în Revista DilemaVeche, nr. 492/18-24 iulie 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Protestul ca semn al normalității", Revista Dilema Veche, nr.406/24-30 noiembrie, 2011. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Rușinea ca dimensiune a moralei umane", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 27 februarie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Strategia identitară deschisă", în Revista Dilema Veche, nr. 516/31 Decembrie, 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Traiul pe datorie și efectele sale", în
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
scris și participări la vreun festival, acțiunea inițiată de cotnă reni. — Trebuie să mișcăm țara, domnule dragă, se înfier bânta bătrâna. I am scris domnului Iorga să ne vină în ajutor, el cunoaște cel mai bine trecutul Cotnarilor. E o rușine să ajungă în asemenea hal. Un tânăr învățător, care era un fel de secretar al asociației, lansa apeluri către diferite personalități. Primise și câteva răspunsuri. De pildă, G. Topîrceanu er a suferi nd și scria că se luptă cu apa
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bunul său — care a fost în bătălia aceea cu căpitanul Tur culeț — că mulți leși au pierit aice și că împăratul lor de n ecaz mare își bătea ulanii cu sabia și le zicea: „Nadba umi rác jak psy“, adecă: „Rușine să muriți ca cânii“. — Cantemir s a purtat cu mare minte atunci; el era bu n domn. — Bun și nu prea. A omorât doi bunătate de boieri, pentru că-l da pe foaie și nu-l lasă să și facă mendr
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
răstimp N au voit să se supuie, N-au lăsat al luptei câmp; De când soarele răsare Cei mai mulți din ei nu scap... Cum se duc de-a rostogolul De Cotnar loviți în cap! Și tămăduit de rane Orice radical erou De rușine să se spele, Ofensiva ia din nou. III Când văzduhul clocotește De ciocnirea-ngrozitoare Ici și acolo câte unul, Cade - cade, dar nu moare. Și de-aceea cu mândrie Radicalii fruntea port Când se spune după luptă Că-s căzuți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu ea, ca apoi să îi facă propuneri indecente. A. a refuzat avansurile lui, însă acesta a imobilizat-o și a obligat-o să întrețină relații sexuale cu el. După consumarea faptei minora a fost lăsată să plece acasă. De rușine aceasta nu a spus nimic mamei sale, însă s-a dus la o vecină cu care se înțelegea bine și i-a spus ce traumă a suferit. Vecina a fost cea care a anunțat-o pe mamă, care a reclamat
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
vede când presupune că îl văd alții și modul cum se vede când presupune că se vede el însuși; între cum crede că îl văd alții și cum crede că este. Nu învățăm decât atunci când am ajuns să ne fie rușine de greșeala noastră (sau că am mai greșit încă o dată). Este întotdeauna sănătos să știm cât de puțin știm. Multe nu are trebui să se întâmple dacă am da întâietate sufletului. Viața ne ține permanent în lațul urgențelor și al
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
că are mai bun. ...sentiment de viață răsuflată... ...trăim vieți răsuflate... ...vieți sufletești avortate... Esența educației nu este aceea de a crea și de a impune norme, ci de a încuraja manifestarea potențialului copilului. Ar fi să ne fie mereu rușine de noi înșine... de cât de ignoranți suntem. În fond, niște plebei... (cu fumuri, cu ifose, doar zgomote false și vulgare...). Educația este un fapt pentru alienarea sau pentru lupta cu alienarea ființei omenești? Educația este un fapt pentru integrarea
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Știu că sunt dator... lui Dumnezeu, părinților, copiilor, Ștefaniei, fraților... Diferențele dintre oameni nu țin atât de inteligență, cât de tupeu și de bun simț, de modul cum se descurcă și cum îi cenzurează sau nu caracterul. Diferențele țin de rușinea de sine, de îndrăzneală sau de timiditate... A fost întotdeauna greu să ne recunoaștem - la un moment dat - propriile neputinți? Permanenta preocupare pentru adaptarea la schimbările externe nu ne permite să trăim în profunzime. Trăirile negative - egoismul, ura, invidia, gelozia
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Judecății de Apoi au început cu violență încă din tim‑ pul lucrului. Aresina îl denunță public inchiziției declarând că această pictură ar putea situa pe autor printre luterani, iar maestrul de ceremonii al papei de‑ clară că pictura este o rușine pentru un loc sfânt potrivindu‑se cel mult într‑o baie, sau într‑o cârciumă. După moartea papei Paul al III‑lea, atacurile au devenit mai furibunde cul‑ minând pe vremea papei Paul al IV‑lea, care a dispus ca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
esser di sasso, Mentre che il danno e la vergogna dura. Non veder, non sentir, m’è gran ventura; Però non mi destar; deh! Parla basso!” ,,Scump îmi e visul și mai mult ființa de piatră, cât timp nenorocirea și rușinea durează. Să nu văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite a fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Judecății de Apoi au început cu violență încă din tim‑ pul lucrului. Aresina îl denunță public inchiziției declarând că această pictură ar putea situa pe autor printre luterani, iar maestrul de ceremonii al papei de‑ clară că pictura este o rușine pentru un loc sfânt potrivindu‑se cel mult într‑o baie, sau într‑o cârciumă. După moartea papei Paul al III‑lea, atacurile au devenit mai furibunde cul‑ minând pe vremea papei Paul al IV‑lea, care a dispus ca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
esser di sasso, Mentre che il danno e la vergogna dura. Non veder, non sentir, m’è gran ventura; Però non mi destar; deh! Parla basso!” ,,Scump îmi e visul și mai mult ființa de piatră, cât timp nenorocirea și rușinea durează. Să nu văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite a fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
unde prizonierul prins la mijloc nu are decât doua posibilități: să supraviețuiască sau să piară. Subiectul cel mai delicat al discuțiilor din tramvai (și de fapt din tot orașul) se poartă însa în jurul locului numit la țigănci. Deși „este o rușine”, „este nepermis” să vorbești despre el, „toată lumea vorbește”. Gavrilescu admira îndeosebi casa, grădina și nucii bătrâni, umbra deasă, răcoarea contrastantă cu arșita din jur. În ciuda acestui fapt, nu stie nimic despre țigănci, nici măcar când și de unde au venit. Întrebare tulburătoare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ei este cu totul alta decât percepția medicalizată potrivit căreia gravidele-s ecograme, anestezii, spaimă și spaimă, sticluțe cu sânge. Gravidele-s egale... fac de gardă fără forfotă, cu medalii pentru tăcere. La consult medical, când totu-i pe fugă, rușinea te-așteptă să ieși din clădire. Sarcina este trăită ca jenantă doar când este desconsiderat subiectul ei. Percepția contopirii în cel de-al treilea, care este tatăl și mama laolaltă, apare simplu, limpede, într-o imagine la îndemâna oricui: stăm împreună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
înaintat până aproape de biserică. Atunci s-a ivit în pridvor Maica Stareță și a început să strige la noi cu un glas plin de asprime și duritate: - Ce căutați aici în pantaloni? Cum ați ajuns până în curte? Nu vă e rușine? Asta-i rușinea rușinilor! Ieșiți afară! Am încremenit. Mama se înroșise toată, dând să fugă. Prietena mea și cu mine am început să ne scuzăm: - Ne pare rău, nu am știut că nu putem intra în pantaloni lungi. Nu ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
biserică. Atunci s-a ivit în pridvor Maica Stareță și a început să strige la noi cu un glas plin de asprime și duritate: - Ce căutați aici în pantaloni? Cum ați ajuns până în curte? Nu vă e rușine? Asta-i rușinea rușinilor! Ieșiți afară! Am încremenit. Mama se înroșise toată, dând să fugă. Prietena mea și cu mine am început să ne scuzăm: - Ne pare rău, nu am știut că nu putem intra în pantaloni lungi. Nu ne puteți da câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Atunci s-a ivit în pridvor Maica Stareță și a început să strige la noi cu un glas plin de asprime și duritate: - Ce căutați aici în pantaloni? Cum ați ajuns până în curte? Nu vă e rușine? Asta-i rușinea rușinilor! Ieșiți afară! Am încremenit. Mama se înroșise toată, dând să fugă. Prietena mea și cu mine am început să ne scuzăm: - Ne pare rău, nu am știut că nu putem intra în pantaloni lungi. Nu ne puteți da câteva minute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de la București, i-am răspuns eu, sperând că îl îmbunez că venim de departe. În acea clipă parcă a auzit o blasfemie: - Aha, de la București! Așa vă lasă pe voi astea să intrați acolo la mănăstiri? Nu aveți pic de rușine, ia ieșiți imediat afară! Acuma, pe loc, până mă uit la voi! - Ba nu, a intervenit Maica Stareță, să stea aici, să stea și să asculte ce vorbe grele a scris părintele Arsenie despre femeile ca ele, despre astea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
iertare, blândețe, astfel încât să ne oprească mai mult de răutățile și păcatele pe care le-am făcut și le-am putea face. Eu una merg la biserică așa cum mergea străbunica mea: ca să mă ferească de gândul rău. Mi-a fost rușine să mă întreb ce am căutat la mănăstirea Prislop. Dar m-am întrebat. Și mi-a fost rușine că am ajuns să mă întreb ce caut într-o anume biserică. Mă întreb însă: cît de mult îmi aparține vina pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
le-am putea face. Eu una merg la biserică așa cum mergea străbunica mea: ca să mă ferească de gândul rău. Mi-a fost rușine să mă întreb ce am căutat la mănăstirea Prislop. Dar m-am întrebat. Și mi-a fost rușine că am ajuns să mă întreb ce caut într-o anume biserică. Mă întreb însă: cît de mult îmi aparține vina pentru asta? Și mă mai întreb: un anumit lăcaș creștin, în cazul acesta mănăstirea Prislop, vrea să-și adune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
treia oară să apere ei guvernul în locul celor de la poliție. O, Doamne, câte întrebări absurde nu poți să-ți pui ca să ieși și de data aceasta la suprafață ca de obicei, cu umor, să nu mori de tristețe și de rușine că ai văzut și ai tăcut ca ultimul laș. Singura ta salvare este că, oricum, tot nu te poți apăra în cele din urmă. Vei fi, fără îndoială, atacat încă o dată că ai întors spatele clasei muncitoare. Și asta fiindcă
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]