9,247 matches
-
său copii. Ultimul său descendent, strănepotul , a murit în 1985. Moartea copiilor a avut efecte profunde asupra ambilor părinți. Mai târziu, Mary a avut dificultăți pentru că-și pierduse soțul și copiii, iar Robert Lincoln a internat-o temporar într-un sanatoriu în 1875. Abraham Lincoln suferea de „melancolie”, condiție medicală denumită astăzi . Socrul lui Lincoln și alți membri ai familiei Todd erau fie proprietari, fie negustori de sclavi. Lincoln a fost apropiat de familia Todd, el vizitând adesea moșia Todd din
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
nici unul dintre aceștia doi nu a putut să i-o însufle. După săvârșirea crimei, tatăl său, pentru a evita arestarea băiatului dar și pentru a scăpa de rușine, îi propune iar mai apoi îl obligă să se interneze într-un sanatoriu, prefăcându-se nebun. Ajuns la sanatoriu, cei care îl însoțesc îi ordonă medicului ca Puiu să nu fie tratat ca un pacient oarecare. Se observă aici superioritatea familiei în raport cu cei din jur: ”să aveți grijă ca de ochii din cap
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
putut să i-o însufle. După săvârșirea crimei, tatăl său, pentru a evita arestarea băiatului dar și pentru a scăpa de rușine, îi propune iar mai apoi îl obligă să se interneze într-un sanatoriu, prefăcându-se nebun. Ajuns la sanatoriu, cei care îl însoțesc îi ordonă medicului ca Puiu să nu fie tratat ca un pacient oarecare. Se observă aici superioritatea familiei în raport cu cei din jur: ”să aveți grijă ca de ochii din cap de clientul dumneavoastră”. Intrarea în acest
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
pe care-l sprijini și-l ajută sa-și vândă tablourile. S-a întâlnit și cu Eminescu pe care îl admira mult; deși acesta refuză ajutorul dat de regină, Elisabeta îl va ajuta, sub anonimat, să-și plătească internarea la sanatoriu. În 1914 regele Carol se afla foarte aproape de moarte. Slăbit și aproape lipsit de puteri a asistat la începutul a ceea ce va fi Primul Război Mondial. Atașamentul și loialitatea sa fața de patria mamă au fost din nou puse la
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran. În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938, murind la reședința sa de la Pelișor. A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
și note din călătoria pe bricul „Mircea”, semnate „"Delamarina"”. În aprilie 1895 este înaintat la gradul de locotenent de marină. Bolnav de tuberculoză, și agravândui-se boala, își ia un concediu mai lung și este trimis de familie pentru tratament la sanatoriile de la Bad Wörishofen (Germania), Abbazia (Croația) și Merano (Italia). Se pare că acum scrie însemnările autobiografice „Cartea vieții mele”. Tot acum își definitivează acuarelele, pe baza schițelor de călătorie, sperând din tot sufletul să devină pictor. În aprilie 1896, simțindu
Victor Vlad Delamarina () [Corola-website/Science/302820_a_304149]
-
greutăți în îndeplinirea îndatoririlor sale de profesor. Starea aceasta l-a forțat să-și reducă orele de predare și în cele din urmă să lase neterminată predarea cursului său în toamna lui 1899. După ce a petrecut câteva luni într-un sanatoriu în vara și toamna anului 1900, Weber și soția sa au călătorit în Italia la sfârșitul anului și nu au mai revenit la Heidelberg decât în aprilie 1902. El s-a retras din nou din învățământ în anul 1903 și
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
I. Lenin a dat un decret " Cu privire la folosirea Crimeii pentru tratamenele medicale ale poporului muncitor". Prin acest decret, stațiunea, care până în acel moment avusese un statut exclusivist, a fost transformată într-o stațiune a întregului proletariat. Au fost construite numeroase sanatorii în zona înconjurătoare. Elita sovietică a început să frecventeze de asemenea stațiunea. Stalin folosea Palatul Massandra ca reședință de vară. Orașul a intrat în atenția opiniei publice mondiale în 1945, când aici a fost ținută Conferința de la Ialta a "celor
Ialta () [Corola-website/Science/303311_a_304640]
-
ucrainieni, turiștii străini fiind relativ puțini. Ialta are o foarte frumoasă faleză la Marea Neagră. Turiștii se plimbă pe faleză în toate anotimpurile anului. De-a lungul țărmului sunt mai multe plaje. De-a lungul falezei se află mai multe hoteluri, sanatorii și parcuri de distracții. În oraș sunt mai multe cinematografe, numeroase cafenele și restaurante și un mare bazar. Ialta este înfrățită cu: Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Ialta era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de
Ialta () [Corola-website/Science/303311_a_304640]
-
în 1936. Bruno a preferat să scrie în poloneză, dar niciodată în idiș. Dar poziția antisemită tot mai răspândită în acele vremuri determină o primire mai curând negativă a publicării în 1937 a celei de-a doua colecții de povestiri, „Sanatoriul cu clepsidră” (clepsidra, pe lângă sensul ei propiu care se referă și la un ornament arhitectural, are o conotație specific poloneză: ea însoțește necrologurile din ziare, și, metaforic, te trimite cu gândul la un timp întrerupt, suspendat) , tradus în română ca
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
cu clepsidră” (clepsidra, pe lângă sensul ei propiu care se referă și la un ornament arhitectural, are o conotație specific poloneză: ea însoțește necrologurile din ziare, și, metaforic, te trimite cu gândul la un timp întrerupt, suspendat) , tradus în română ca „Sanatoriul timpului”. Deși povestirile din această a doua colecție dau dovadă de o tehnică narativă superioară colecției anterioare, ele sunt privite cu reticență de mediul literar polonez al timpului. La publicarea individuală în diverse reviste a primelor două povestiri din colecție
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
clinică de psihiatrie din Tannenfeld. Nu a terminat liceul. După izbucnirea Primului Război Mondial a vrut să se înscrie ca voluntar, dar a fost refuzat ca inapt. Între 1917 și 1919 și-a petrecut timpul mai ales în clinici de dezintoxicare sau sanatorii de recuperare. Atunci a început să scrie și literatură, dar primele sale două romane, publicate la editura Rowohlt, nu s-au bucurat de succes comercial. Se întreținea cu munci ocazionale, mai ales în domeniul agriculturii. Ulterior a fost condamnat de
Hans Fallada () [Corola-website/Science/303366_a_304695]
-
mai mare parte din viața mea". Urmează o epocă dificilă pentru poet, o epocă de "oboseală, frig și gânduri de sinucidere". O gravă depresie nervoasă, care-l va însoți cu intermitențe toată viața, îl silește să rămână câțiva ani în sanatorii, la Madrid și în sudul Franței. După o călătorie prin Franța și Italia, se retrage în 1907 în satul natal, unde scrie celebra carte "Platero și eu". În 1912 revine la Madrid unde rămâne douăzeci și cinci de ani, trăind în intimitatea
Juan Ramón Jiménez () [Corola-website/Science/302955_a_304284]
-
în sufletul ei a fost apropierea față de cei nenorociți și marginalizați." "Ori de câte ori mă gândesc la crucificarea lui Hristos, săvâșesc păcatul invidiei“", avea să scrie mai târziu în caietele sale filosofice. A murit prematur la vârsta de numai 34 ani, în sanatoriul din Ashford, Marea Britanie, unde era tratată de tuberculoză. Moartea sa a marcat mult intelectualitatea timpului său (Andre Gide, Albert Camus, la noi Nicolae Steinhardt). Albert Camus avea să afirme că o nouă Europă postbelică va trebui să țină cont de
Simone Weil () [Corola-website/Science/304580_a_305909]
-
care se cerea ieșirea din război a României. A fost deasemeni unul din inițiatorii ARLUS-ului. La 6 martie 1945 a fost numit Ministrul Sănătății în guvernul dr. Petru Groza. În această calitate a creat 60 de circumscripții rurale noi, sanatorii, 100 de case de nașteri la țară, a dirijat campanii împotriva tifosului exantematic, a febrei tifoide, a febrei recurente. La 16 iulie 1946 încetează din viață. O placă memorială situată pe imobilul din Strada Speranței 13, București, Sectorul 2, reamintește
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
contracdictorii și gruparea se destramă. În scurtă vreme izbucnește primul război mondial, Kirchner se prezintă voluntar, dar - după o primă criză de nervi - este demobilizat. Devine dependent de medicamente (Veronal, Morfină) și este tratat psihologic fără vreun succes într-un sanatoriu de lângă lacul Baden. În 1917, se stabilește în Elveția, lângă Davos, unde trăiește pictând munții și realizând diverse tapițerii. În urma unui eficient tratament de desintoxicare, în anul 1921 intervine o stabilizare a stării sale de sănătate. Începând cu 1925, călătorește
Ernst Ludwig Kirchner () [Corola-website/Science/304050_a_305379]
-
în anul 1944 a fost dusă și averea mănăstirii.În luna septembrie a anului 1949 Mănăstirea Hâncu a fost închisă. În perioada anilor ’60 - ’80 ai sec. XX pe teritoriul complexului monastic Hâncu Ministerul Sănătății al RSS Moldovenești a construit Sanatoriul de boli pulmonare “Codrii”. În acest timp, Biserica de vară a fost transformată în club de distracții pentru studenți, iar biserica de iarnă - în depozit, au fost dezgropate mormintele călugărilor înmormîntați pe teritoriul mănăstirii, au fost furate lucruri de preț
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
protosinghelul Pavel (Fructu). În anul 1946 stareț este numit ieromonahul Nicodim (Chicu). După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice, în conformitate cu hotărîrea Comitetului Executiv județean nr. 119 din 12.03.1946, conform actului de transmitere din 08.03.1946, între mănăstire și sanatoriul de tuberculoză “Vorniceni”, s-a decis: “De a transmite sanatoriului 1 ha - pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
Nicodim (Chicu). După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice, în conformitate cu hotărîrea Comitetului Executiv județean nr. 119 din 12.03.1946, conform actului de transmitere din 08.03.1946, între mănăstire și sanatoriul de tuberculoză “Vorniceni”, s-a decis: “De a transmite sanatoriului 1 ha - pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
Ciuciuleni 9 ha pămînt arabil și 5 ha vie.” Între anii 1945-1947 mănăstirea transmite organizațiilor de stat peste 70 ha de pămînt ca fiind “inutile”. Pînă în anul 1946 pe teritoriul mănăstirii Hâncu se afla căminul lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului de tuberculoză din Vorniceni. În conformitate cu Hotărîrea Consiliului de Miniștri a IPCC din 29.10.1946 nr.1130-463c. obligă Ministerul Sănătății, ca din data de 14.11.1946, să sisteze funcționarea căminului lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului pe teritoriul Mănăstirii Hâncu
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului de tuberculoză din Vorniceni. În conformitate cu Hotărîrea Consiliului de Miniștri a IPCC din 29.10.1946 nr.1130-463c. obligă Ministerul Sănătății, ca din data de 14.11.1946, să sisteze funcționarea căminului lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului pe teritoriul Mănăstirii Hâncu. În acelaș an ordinul a și fost executat. În anul 1947 pe teritoriul Mănăstirii Hâncu nu funcționa nici o întreprindere de stat. În anul 1947 la conducerea mănăstirii este ales ieromonahul Feognostopul. În anul 1949 stareț al
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
Moldovei în afară de mănăstirea Japca au fost închise. Iar în luna septembrie a anului 1949 a fost închisă și Mănăstirea Hâncu. În perioada anilor ’60 - ’80 ai sec. XX pe teritoriul complexului monastic Hâncu, Ministerul Sănătății al RSS Moldovenești a construit Sanatoriul “Codrii”, pentru tratarea bolilor pulmonare. Iar prin dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 162(a) din 14.06.1978, edificiile și gospodăria auxiliară a sanatoriului este transmisă Universității de Stat de Medicină din or. Chișinău, utilizate în calitate de complex de odihnă pentru
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
80 ai sec. XX pe teritoriul complexului monastic Hâncu, Ministerul Sănătății al RSS Moldovenești a construit Sanatoriul “Codrii”, pentru tratarea bolilor pulmonare. Iar prin dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 162(a) din 14.06.1978, edificiile și gospodăria auxiliară a sanatoriului este transmisă Universității de Stat de Medicină din or. Chișinău, utilizate în calitate de complex de odihnă pentru studenții și colaboratorii universității. De asemenea, a fost înființat un complex de producere și cultivare a plantelor medicinale, aici fiind cultivate, pentru studiu, peste
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
kilometrii depărtat de Ansbach (1900). Aceasta uzină, împreună cu acea construită în1966 la Schlauersbach, oferă 98% din apa potabilă pentru municipiu. După al Doilea Razboi Mondial Ansbach a aparținut zonei de ocupație americane. Administrația militară americană a înființat într-un fost sanatoriu de tuberculoză în cartierul de astăzi Strüth, un lagăr „DP” pentru persoane deplasate (displaced persons) care numai puteau să se întoarcă în patria lor din motive politice, între ele și mulți români. Astăzi, acolo este situată „Clinica Rangau”, un spital
Ansbach () [Corola-website/Science/304231_a_305560]
-
kilometrii depărtat de Ansbach (1900). Aceasta uzină, împreună cu acea construită în1966 la Schlauersbach, oferă 98% din apa potabilă pentru municipiu. După al Doilea Razboi Mondial Ansbach a aparținut zonei de ocupație americane. Administrația militară americană a înființat într-un fost sanatoriu de tuberculoză în cartierul de astăzi Strüth, un lagăr „DP” pentru persoane deplasate (displaced persons) care numai puteau să se întoarcă în patria lor din motive politice, între ele și mulți români. Astăzi, acolo este situată „Clinica Rangau”, un spital
Ansbach () [Corola-website/Science/304373_a_305702]