8,989 matches
-
habsburgii i-au lăsat practic pe români pe mâna grofilor unguri. Ce a însemnat acest lucru pentru români a fost limpede pentru viitorul împărat Iosif II, care a călătorit incognito prin Transilvania. Doar Biserica Unită putea oferi o oarecare alinare, slujind renașterii spiritului național românesc. În 1783-1784, Iosif, împărat acum, a emis cîteva decrete ca să îmbunătățească situația iobagilor români. Bunele lui intenții, date fiind ignoranța și suferințele oamenilor, au dus la răscoala sîngeroasă condusă de Horia, Cloșca și Crișan. Trupele imperiale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
există nimic în zilele noastre care să semene cu jurnalistica europeană de la sfîrșitul veacului. "Neamul românesc" nu a fost însă menit să fie un ziar de scandal! El era purtătorul de cuvînt al lui Nicolae Iorga, intelectualul român par excellence, slujindu-i drept linie întîi în lupta sa pentru naționalismul cultural românesc 65. El i-a insuflat ziarului propriul său spirit și puține dintre paginile acestuia erau potolite. Lui Iorga îi era greu să opteze între etica jurnalistică și justiție, îndemnul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
motivația lui era simțul datoriei față de România. Așa cum își amintea profesorul Mihai Berza, Iorga reflecta într-o zi: "Mi-am făcut astăzi datoria și nici nu i-am făcut României vreun rău..."114 Ceea ce voia să spună era că își slujise țara bine. Numai prin muncă neobosită pentru atingerea idealurilor naționalismului său cultural putea Iorga să simtă că se află la înălțimea acestora. În memoriile lui, Iorga vorbește puțin despre soția, copiii și ceilalți membri ai familiei sale. El era figura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau Bayard, cavalerul fără teamă și prihană. În istoria românilor nici nu prea era loc pentru asemenea atitudini. Iorga a fost cel care a încercat să acționeze ca acești cavaleri străluciți, cu slabe rezultate practice. Stere, Tzigara-Samurcaș sau Marghiloman au slujit România și s-au înscris în ultimă instanță pe linia tradiției istorice, așa cum explica profesorul Andrei Oțetea. George Enescu, marele maestru, a venit și el la Iași ca să-i aline și să ridice moralul oamenilor 57. Sarcina Misiunii Militare Franceze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, numai polonezii veneau acasă la el "purtînd uniforma Țarului". Își amintea de acești "ofițeri superiori care nu doreau nimic mai mult în interesul națiunii lor decît distrugerea cît mai rapidă și totală a armatei în care erau forțați să slujească"76. Iorga a fost vizitat acasă și de un alt musafir purtînd uniforma rusească. Un soldat basarabean, Buzdugan, care avea să devină o sursă importantă de informații. Buzdugan era un poet autodidact care colabora la un ziar din Chișinău. El
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sistem potrivit căruia partidul care primea 40% din voturi beneficia automat de majoritatea locurilor din Cameră, iar cele care primeau mai puțin de 2% nu beneficiau de nici un loc. Acest lucru avea drept scop reducerea numărului de facțiuni politice și slujea stabilirii unui sistem mai sănătos, alcătuit eventual din două partide. În realitate, abuzurile electorale continuau să fie în vigoare. Legile rămîneau literă de carte, dar guvernele făceau practic ceea ce aveau de gînd să facă61. Putem urmări viața parlamentară a acestei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rînd responsabili de aceste excese. Majoritatea românilor (mai ales țărănimea) erau prea buni la suflet ca să ia parte la ele. Ei erau de cele mai multe ori neutri, dar neutralitatea în astfel de împrejurări constituie o cantitate egală cu zero care le slujește celor mai puternici într-o luptă inegală. În afară de reacțiile străine (România făcea parte din Sistemul civilizat de la Versailles), poate că cel mai trist efect al tuturor acestor lucruri a fost o dezastruoasă dare înapoi a tot ceea ce făcuse Iorga pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decît sumele reale. Și, dată fiind poziția politică a lui Iorga, aceste atacuri veneau atît din partea regimului liberal, cît și din cea a lui Cuza și a mișcării studențești antisemite. Iorga a ajuns curînd între ciocan și nicovală. N-au slujit la nimic gesturile pe care le-a făcut, lăsîndu-și casa din București ca moștenire poporului român. Toate acestea nu au avut nici un efect. Liberalii, Cuza și studenții (chiar și economistul democrat Virgil Madgearu) n-au putut rezista tentației de a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
profunde față de Italia și a stabilirii recente a unei relații semnificative cu Mussolini, va putea contracara influența maghiară la Roma! O asemenea ispravă nu putea fi realizată decît de el! Orice altceva nu mai avea nici o importanță: Iorga voia să slujească interesele României. Astfel că, prin 1928, Iorga a început să dea precaut tîrcoale fascismului italian cel puțin public. Iorga discuta rareori despre ideologia sau practicile fasciste. El își amintea de promisiunea lui Mussolini cum că "Fascismul nu este marfă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta derivă atitudinea noastră"183. Inflexibilii irlandezi cereau înființarea unui stat irlandez liber, căruia Iorga i se opunea. Drept pentru care a ridicat problema centrală a oricărei mișcări naționaliste: "Va veni oare vremea cînd popoarele își vor limita ambițiile ca să slujească interesele comune ale civilizației umane?" Iorga invoca faptul că irlandezii nu-și păstraseră limba națională, tradițiile etc., el nu prea acceptînd un asemenea naționalism 184. De Gaulle critica aspru pretențiile celor care vorbeau despre națiunea algeriană. Le amintea acestora că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
declarînd că "trebuie să mi se dea puterea ca să pot trudi pentru România". Acest lucru a devenit o speranță exprimată iar și iar191. La ideea aceasta de a fi acolo unde țara avea nevoie de el și de a-și sluji țara nu a renunțat niciodată; ea l-a însoțit pînă cînd banda de teroriști legionari l-au răpit. În 1922, a început perioada dominației liberale, a stabilizării și a industrializării forțate. Din cauza situației economice dificile și a neglijării tineretului, anii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sub nivelul unei poziții politice drept o "dezertare, o trădare a cauzei", a devenit între 1931 și 1932, în împrejurări foarte nefericite, șeful unui guvern. Nu avea să fie cea mai bună șansă pentru el ca să dovedească că-și poate sluji țara. Situația nefavorabilă a contribuit în foarte mare măsură la eșecul său. Dorise dintotdeauna să-și slujească țara bizuindu-se pe popor. Dar Iorga nu a devenit prim-ministru prin voința poporului român și nici guvernul său nu a lăsat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1932, în împrejurări foarte nefericite, șeful unui guvern. Nu avea să fie cea mai bună șansă pentru el ca să dovedească că-și poate sluji țara. Situația nefavorabilă a contribuit în foarte mare măsură la eșecul său. Dorise dintotdeauna să-și slujească țara bizuindu-se pe popor. Dar Iorga nu a devenit prim-ministru prin voința poporului român și nici guvernul său nu a lăsat în urmă o impresie bună. Fapt aflat în discordanță cu marea șansă pierdută după Războiul cel Mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interesele României? Iorga credea sincer că da. El nu era avid în atitudinile sale, așa cum erau mulți dintre contemporanii săi din București. Pe parcursul acestui deceniu, presiunile asupra lumii lui Iorga au fost aproape insuportabil de puternice. Putea cineva salva sau sluji țara în vreun fel în acești ani cînd totul era scăpat de sub control în România Mare? Exista vreo alternativă constructivă? Nimic nu este mai ușor decît să împarți laude și blamuri după o jumătate de veac. În cele din urmă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
binevenită, a început destul de curînd să-și renege promisiunile 15. La 12 august 1930 s-a întors și madam Lupescu, folosind pașaportul soției economistului Mihai Manoilescu 16. Odată cu întoarcerea lui Carol, Iorga a văzut ivindu-se o posibilitate "de a sluji România". După plecarea liberalilor de la putere (cu excepția lui Gheorghe Brătianu, singurul liberal care a devenit carolist și care fusese din cauza aceasta exclus din Partidul Liberal), Gheorghe Brătianu a înființat propriul său Partid Liberal, numit "Gheorghiștii" sau "Neoliberalii". Vintilă Brătianu a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
suprem putea fi atins numai prin strîngerea rîndurilor în jurul regelui. Iorga simțea că rolul lui era să realizeze acest lucru. Juca oare ego-ul lui Iorga vreun rol în această școală a gîndirii? Sau era vorba de ambiția lui "de a sluji România"? Iorga nu avea nici o ambiție personală: ego-ul lui era să slujească România în singurul mod de care era în stare, și acesta era modul său. Maniu și Mihalache aveau să devină în anii în care aveau să vină un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că rolul lui era să realizeze acest lucru. Juca oare ego-ul lui Iorga vreun rol în această școală a gîndirii? Sau era vorba de ambiția lui "de a sluji România"? Iorga nu avea nici o ambiție personală: ego-ul lui era să slujească România în singurul mod de care era în stare, și acesta era modul său. Maniu și Mihalache aveau să devină în anii în care aveau să vină un obstacol pentru Iorga, ceea ce a dus la o ostilitate plină de ranchiună
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
știm, pioșenia ortodoxă a lui Iorga lăsa foarte mult de dorit. Atitudinea lui justificată față de ortodoxie a contribuit la intensificarea freneziei lui Cernăianu. Studiul acestuia era consacrat Bisericii Ortodoxe române și națiunii române. El scotea în evidență faptul că din moment ce slujea credința ortodoxă, era obligat să aibă îndoieli asupra devoțiunii ortodoxe a lui Iorga. Aducea multe citate din Iorga ca argumente ale acuzației sale. Bazîndu-se pe citate din scrierile criticilor sau ale dușmanilor lui Iorga, ca Eugen Lovinescu sau Mihail Dragomirescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a deveni tribun al generației tranșeelor, fostul "Apostol" al tineretului și-a văzut în sfîrșit împlinită viziunea de-o viață. Fusese solicitat să-și ajute țara în împrejurări extrem de dificile. Înainte de numirea sa, Iorga i-a spus Regelui Carol: Voi sluji pe Majestatea Voastră doar conform idealurilor în care cred". Ulterior, s-a referit la propriul său guvern ca la o "sarcină lipsită de sprijin și înțelegere" și făcea următoarea remarcă: " Dacă aș fi avut un partid puternic sau o națiune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în numele lui Dumnezeu, al lui Hristos și al Ortodoxiei, ducînd o luptă neobosită împotriva a ceea ce considerau ei că este rău. Făceau întotdeauna aprecieri corecte privind situația României. Numai țelurile în vederea atingerii cărora se presupunea că aceste metode realiste vor sluji drept instrumente erau absurde. Detașamentele teroriste ale legionarilor aveau această viziune a răului, dar după comiterea unor acte violente, se predau de obicei ca să ispășească încălcările săvîrșite în numele unui țel superior. Deși credincioșii n-ar trebui să fie convinși că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era și altceva. Începînd cu 1927, Mussolini a început să sprijine revizionismul maghiar. Influențat de ego-ul său, Iorga credea că diplomația sa personală ca latin în sprijinul lui Mussolini ar putea contracara influența maghiară la Roma. Ceea ce însemna că putea "sluji interesele României". Iorga considera acest lucru drept "misiunea" sa și (ca și mulți alți europeni contemporani cu el) spera că Mussolini îl va contrabalansa pe Hitler. Părerile lui intime despre Mussolini sau despre politica italiană nu erau deloc identice cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît să slujească năzuințelor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (așa cum i-a spus ginerelui său, contele Ciano), națiunile mici nu erau decît niște "pioni" pe tabla de șah internațională, iar noi știm la ce fel de soartă se referea el128. Iorga scotea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a aripii drepte. El repeta fără încetare: "Eu sînt alături de rege". Iorga (ca orice naționalist) spera să realizeze unitatea națională în jurul regelui, continuînd să ia atitudine împotriva partidelor politice și a Legiunii. Continua să spere că va fi solicitat "ca să slujească (interesele) României". La 6 iunie 1936, Iorga s-a întîlnit cu Beneš, aflat în vizită în România, și l-a rugat să-i spună regelui că: "România are nevoie de un guvern de unitate națională și că numai el (Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politice". Iar în final: "Metoda lui Iorga și abordarea de către el a istoriei nu trebuie să fie considerate drept metodă științifică în adevăratul sens al cuvîntului", întrucît, după părerea lui Dománovszky, nici un instinct istoric și nici o intuiție istorică nu pot sluji umplerii unui hiatus istoric lipsit de documentație. Totuși, instinctul sau intuiția sînt considerate de către unii istorici ca fiind de cea mai mare valoare pentru știința istoriei (și nu numai pentru erudiția istorică a lui Iorga). Dománovszky dă foarte multe citate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la școala lui de la Veneția. Pe moment, Iorga nu s-a gîndit cu seriozitate la această propunere. "Țara mea ar putea să aibă încă nevoie de mine!", spunea el. Cînd va sosi momentul acesta, vreau să fiu aproape ca să-mi slujesc țara!" Ne putem da seama de cît de dezinteresat își iubea el patria, pentru care era gata să facă orice sacrificiu. S-a spus că nu poți decît să fii crucificat pentru credința ta. Autorul cărții de față i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]