64,222 matches
-
individualizarea pedepsei și tratarea individului astfel încât acesta, în momentul în care este eliberat din închisoare să își modifice comportamentul într-un mod satisfăcător. Pentru că cele mai multe teorii susțin determinarea pedepsei în funcție de faptă, când de fapt autorul este cel care trebuie sancționat, teoria dezvoltată de școala juridico-penală sociologică propune deplasarea accentului pus în dreptul penal de la faptă la autorul acesteia. Reeducarea, intimidarea și neutralitatea sunt consecințe esențiale și posibile ale pedepsei, ce trebuie diferențiate în funcție de trei tipuri de delincvenți: "adaptabili", "inadaptabili" și "ocazionali". Pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de delincvenți, cei ocazionali, este alcătuită din cei pentru care fapta a avut un caracter episodic, accidental, iar pericolul de recidivă este foarte mic. În aceste cazuri, pedeapsa are rolul de a restabili autoritatea legii ce a fost încălcată 147. Teoriile reeducării privesc delictul ca patologie, iar pedeapsa ca o terapie ce vizează tratarea delincventului. La fixarea felului și întinderii pedepsei se ține seama mai mult de tipul de infractor, de periculozitatea și antecedentele lui, decât de tipul de delict comis
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o terapie ce vizează tratarea delincventului. La fixarea felului și întinderii pedepsei se ține seama mai mult de tipul de infractor, de periculozitatea și antecedentele lui, decât de tipul de delict comis 148. 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste "Cea mai izbitoare trăsătură a discursului moral contemporan este că, în mare parte, e folosit pentru a exprima dezacorduri; iar cea mai izbitoare trăsătură a disputelor prin care se exprimă aceste dezacorduri este caracterul lor interminabil", notează
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rivale se află într-un puternic dezacord. Date fiind aceste contradicții, mulți filosofi au încercat să sugereze diverse modalități, mai mult sau mai puțin stângace, de a le combina astfel încât să se evite conflictele, încercând să demonstreze că cele două teorii se află doar într-un dezacord aparent și propunând diferite argumente pentru soluționarea acestei dispute. Metoda adoptată de cei mai mulți gânditori a fost confruntarea celor două teorii, reținerea părților bune ale acestora și eliminarea părților slabe. În acest demers, criticile formulate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a le combina astfel încât să se evite conflictele, încercând să demonstreze că cele două teorii se află doar într-un dezacord aparent și propunând diferite argumente pentru soluționarea acestei dispute. Metoda adoptată de cei mai mulți gânditori a fost confruntarea celor două teorii, reținerea părților bune ale acestora și eliminarea părților slabe. În acest demers, criticile formulate deja de alți autori anteriori au fost benefice, ambele părți dispunând de argumente care demonstrează atrocitatea consecințelor teoriei rivale. Teoriile retributiviste au atras numeroase critici, așa încât
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de cei mai mulți gânditori a fost confruntarea celor două teorii, reținerea părților bune ale acestora și eliminarea părților slabe. În acest demers, criticile formulate deja de alți autori anteriori au fost benefice, ambele părți dispunând de argumente care demonstrează atrocitatea consecințelor teoriei rivale. Teoriile retributiviste au atras numeroase critici, așa încât se poate spune despre această teorie că nu a fost atât o istorie a schimbării și a acumulării, cât una a definirii și apărării. Vom descrie pe scurt la ce se referă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
gânditori a fost confruntarea celor două teorii, reținerea părților bune ale acestora și eliminarea părților slabe. În acest demers, criticile formulate deja de alți autori anteriori au fost benefice, ambele părți dispunând de argumente care demonstrează atrocitatea consecințelor teoriei rivale. Teoriile retributiviste au atras numeroase critici, așa încât se poate spune despre această teorie că nu a fost atât o istorie a schimbării și a acumulării, cât una a definirii și apărării. Vom descrie pe scurt la ce se referă aceste critici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și eliminarea părților slabe. În acest demers, criticile formulate deja de alți autori anteriori au fost benefice, ambele părți dispunând de argumente care demonstrează atrocitatea consecințelor teoriei rivale. Teoriile retributiviste au atras numeroase critici, așa încât se poate spune despre această teorie că nu a fost atât o istorie a schimbării și a acumulării, cât una a definirii și apărării. Vom descrie pe scurt la ce se referă aceste critici și cum se apără retributivismul împotriva lor. Prima dintre criticile aduse teoriei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
teorie că nu a fost atât o istorie a schimbării și a acumulării, cât una a definirii și apărării. Vom descrie pe scurt la ce se referă aceste critici și cum se apără retributivismul împotriva lor. Prima dintre criticile aduse teoriei retributiviste a pedepsei atrage atenția asupra faptului că acesta nu este altceva decât o formă mai rațională a răzbunării din epoca primitivă. La această obiecție s-a argumentat că teoria retributivistă susține aplicarea pedepsei pentru fapte săvârșite în trecut și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cum se apără retributivismul împotriva lor. Prima dintre criticile aduse teoriei retributiviste a pedepsei atrage atenția asupra faptului că acesta nu este altceva decât o formă mai rațională a răzbunării din epoca primitivă. La această obiecție s-a argumentat că teoria retributivistă susține aplicarea pedepsei pentru fapte săvârșite în trecut și că aceasta trebuie să fie adecvată naturii faptei. Prin urmare, gravitatea pedepsei trebuie să fie determinată de gravitatea faptei. Câteodată, pedeapsa retributivistă este confundată cu noțiunea de răzbunare, dar există
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a provoca o suferință unei alte persoane. O altă distincție esențială între cele două noțiuni este aceea că pedeapsa este aplicată doar făptuitorului, în timp ce răzbunarea poate afecta și persoane nevinovate, familia sau rude ale făptuitorului. A doua obiecție adusă acestei teorii se referă la faptul că în loc să asigure un răspuns la întrebarea care este sursa dreptului nostru moral de a adăuga un nou rău, adică pedeapsa, celui deja existent, respectiv infracțiunea, susținătorii acesteia pur și simplu afirmă dogmatic că, în anumite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare, previne impunerea unor pedepse excesive ca urmare a unor acte de răzbunare. Pedeapsa capitală poate fi considerată o formă de pedeapsă care încă mai apelează la legea talionului. K. G. Armstong explică de ce se crede așa de des că teoriile retributiviste sunt cu necesitate barbare. "Acuzația care izvorăște din această concepție greșită se referă la faptul că există doar o singură astfel de teorie lex talionis. De fapt, toate teoriile retributiviste susțin în legătură cu fixarea sancțiunilor că trebuie să existe o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai apelează la legea talionului. K. G. Armstong explică de ce se crede așa de des că teoriile retributiviste sunt cu necesitate barbare. "Acuzația care izvorăște din această concepție greșită se referă la faptul că există doar o singură astfel de teorie lex talionis. De fapt, toate teoriile retributiviste susțin în legătură cu fixarea sancțiunilor că trebuie să existe o proporție între severitatea pedepsei și gravitatea infracțiunilor. Stabilirea unei limite superioare a pedepselor, este considerată o datorie. Dar compensarea nu trebuie să fie de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
G. Armstong explică de ce se crede așa de des că teoriile retributiviste sunt cu necesitate barbare. "Acuzația care izvorăște din această concepție greșită se referă la faptul că există doar o singură astfel de teorie lex talionis. De fapt, toate teoriile retributiviste susțin în legătură cu fixarea sancțiunilor că trebuie să existe o proporție între severitatea pedepsei și gravitatea infracțiunilor. Stabilirea unei limite superioare a pedepselor, este considerată o datorie. Dar compensarea nu trebuie să fie de același fel, iar în unele cazuri
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mod evident cu punctul de vedere conform căruia dacă un om este vinovat atunci el ar trebui pedepsit. În mod natural noi am acorda victimei sau societății în general dreptul corelativ de a pedepsi făptuitorul 154. Referitor la acuzația că teoriile retributive nu sunt compatibile cu noțiunile de milă și iertare, K. G. Armstrong arată că "teoria retributivistă nu este incompatibilă cu mila. Dimpotrivă, chiar ideea retributivistă face mila posibilă, pentru că a fi milostiv înseamnă a-i da cuiva o parte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trebui pedepsit. În mod natural noi am acorda victimei sau societății în general dreptul corelativ de a pedepsi făptuitorul 154. Referitor la acuzația că teoriile retributive nu sunt compatibile cu noțiunile de milă și iertare, K. G. Armstrong arată că "teoria retributivistă nu este incompatibilă cu mila. Dimpotrivă, chiar ideea retributivistă face mila posibilă, pentru că a fi milostiv înseamnă a-i da cuiva o parte sau toată pedeapsa pe care el recunoaște că o merită"155. Victima unui viol poate să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fost, până de curând, insulta în dreptul nostru penal), dar nu toate jignirile sunt cu necesitate infracțiuni. Răzbunarea și iertarea, întoarcerea celuilalt obraz sunt individuale, în timp ce pedeapsa și recompensa sunt modalități sociale de a gestiona un comportament neplăcut 159. Obiecției că teoria retributivistă nu face altceva decât să pledeze pentru legile și ordinea socială existentă i se opune argumentația lui J. D. Mabbott, care demonstrează că pedeapsa este un corolar al încălcării legii de către un membru al societății. Susținătorii utilitarismului ar trebui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reduse întotdeauna la starea de dinainte, retribuționiștii au extins noțiunea de anulare la pricinuirea făptuitorului unei suferințe echivalentă cu răul săvârșit, adică lex talionis 161. Față de toate aceste critici aduse retributivismului, K. G. Armstrong conchide "dacă ar fi să respingem teoriile retributiviste, trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și acceptate în mod curent și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și pedepsirea unui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și pedepsirea unui om rău, chiar dacă nu este un infractor. În replică la această acuzație, utilitaristul A. M. Quinton notează într-un celebru articol că, pentru susținătorii acestei doctrine, utilitatea este "condiția morală necesară și suficientă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
manufactura penală, apar o dată cu dezvoltarea economiei de piață. În secolul al XIX-lea, sistemul industrial necesita o piață liberă a mâinii de lucru, prin urmare scade importanța muncii silnice și își face apariția o detenție cu scop corectiv 166. Împotriva teoriei prevenției s-a mai spus că nu pedeapsa însăși este cea care împiedică, ci amenințarea cu pedeapsa. Aparent potențialii infractori sunt intimidați de posibilitatea aplicării în practică a pedepselor existente, dar în realitate prevenirea depinde de publicitate care se face
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fapta săvârșită și pentru că merită acest lucru, ci este folosit ca exemplu pentru ca ceilalți să nu comită fapte asemănătoare. Kant a criticat prevenția generală spunând că niciun om nu poate fi utilizat ca mijloc pentru realizarea scopurilor sociale, iar aceste teorii prezintă riscul de a legitima intervenții punitive de maximă severitate, fără a oferi garanții procesuale 169. O obiecție adusă teoriei reeducării arată că scopul resocializant nu este practic realizabil. Practica a demonstrat că nu există pedepse corectoare sau terapeutice, iar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a criticat prevenția generală spunând că niciun om nu poate fi utilizat ca mijloc pentru realizarea scopurilor sociale, iar aceste teorii prezintă riscul de a legitima intervenții punitive de maximă severitate, fără a oferi garanții procesuale 169. O obiecție adusă teoriei reeducării arată că scopul resocializant nu este practic realizabil. Practica a demonstrat că nu există pedepse corectoare sau terapeutice, iar închisoarea este un loc cu potențial crimogen, care ajută la proliferarea infracțiunilor 170. S-a susținut, de asemenea, și faptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a da naștere unor doctrine inumane, cum ar fi cea a "omului nou", bazate pe ideea că statul trebuie să dea o mână de ajutor naturii, realizând o selecție penală de tip artificial 171. Dincolo de aceste critici, trebuie recunoscute meritele teoriilor reeducării, în special faptul că au pus accentul pe individ, care a încetat să fie considerat o ființă abstractă și nedefinită, și, de asemenea, a golit pedeapsa de caracterul moralizator, stabilind drept scop al ei reintegrarea delincventului în societate. În
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]