14,396 matches
-
permanent la Fiul ei. Ea este Maica Iubirii și a Durerii. Prin inima ei de Mama a trecut sabia ucigașa a Durerii. Nesfârșit de mare și adâncă a fost durerea ei când a văzut pe Fiul judecat și răstignit nefiind vinovat. Noi ne întristam când ne gândim ce mult a suferit. Suferință a fost fără margini, cum altă nu mai poate fi. A suferit alături de Fiul ei și amândoi S-au jertfit. Unul pe Cruce iar altul pe altarul Durerii. A
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
pot, îmi dau abia acum seama, să comentez această remarcabilă carte, tocmai fiindcă îmi convine prea mult, îmi e prea la îndemână s-o aprob, sunt de aceeași părere cu autorul. Dar de acord nu sunt. Aș avea o conștiință vinovată dacă aș fi acum atât de sincer. Apărându-l acum pe Sartre ca funia pe spânzurat, încerc să fac pe advocatus diaboli, adică pe advocatus Sartri. Ar fi vrut el să joace rolul diavolului, tare i-ar mai fi plăcut
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva zile ostașii au făcut haz de procedeu, dar după un timp unii dintre ei au raportat neregula. Căpitanul s-a supărat foc și a cerut să fie pedepsiți cei vinovați. Unul dintre reclamanți a ajuns la colonel și colonelul a venit în control. În fața soldaților, căpitanul i-a acuzat că „mârlanii nu se mai satură de țuică și că spun minciuni” și ca dovadă i-a propus colonelului să-i
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am mai putut opri. După un timp, am fost dat afară din clasă pentru că tulburam liniștea cu plânsul meu plin de sughițuri. Am ajuns acasă tot plângând, părinții s-au supărat rău. Ei au fost convinși că eu nu eram vinovat. Am avut sughițuri și visuri urăte, cu speriatul în somn câteva nopți, dar la școală nu m-am mai dus. În toamna care a urmat am mers din nou în clasa I-a dar nu la „domnu” Tănăsescu, ci la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ca bărbat care am cunoscut viața intimă, am apreciata că n-aș mai putea duce cu curăție jugul monahismului. În acest fel mi-am zis: „decât un călugăr fățarnic, păcătos, dar lăudat de credincioși, mai bine să fiu un preot vinovat și învinuit pentru recăsătorire, dar mai puțin vinovat în cugetul meu, predispus la orice sacrificiu pentru a sluji proporului în aceste timpuri atât de potrivnice. În aceste condiții m-am recăsătorit. Recăsătorirea mea a fost un bun prilej pentru părintele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
apreciata că n-aș mai putea duce cu curăție jugul monahismului. În acest fel mi-am zis: „decât un călugăr fățarnic, păcătos, dar lăudat de credincioși, mai bine să fiu un preot vinovat și învinuit pentru recăsătorire, dar mai puțin vinovat în cugetul meu, predispus la orice sacrificiu pentru a sluji proporului în aceste timpuri atât de potrivnice. În aceste condiții m-am recăsătorit. Recăsătorirea mea a fost un bun prilej pentru părintele inspector bisericesc Teodor Bodnar pentru a fi scos
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe moarte călcând”. COLECTIVIZAREA. În anii 1954-55 în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire, după multe prelucrări cu activiștii de partid, insuccesul a fost trecut pe capul subsemnatului. „Popa este vinovat. Popa îi învață să nu accepte colectivizarea”. Am fost chemat la primărie și prelucrat cu amenințări. Porunca finală a fost să-i conving pe oameni în biserică, la slujbă, să se înscrie în colectivă. În Duminica respectivă trebuia să-i
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
greu de deschis, ca să înțeleagă că ei nu gândeau mai profund decât cei din timpul dictaturii lui Ceaușescu, care a creat un ghetou nu numai pentru evrei, dar și pentru bieții țigani, încărcându-i de toate relele de care erau vinovați cei ce dețineau puterea. A fost o polemică dură, demnă de a ilustra cuvintele: A vorbi în vânt! Dar Vilma îmi e dragă, dincolo de opiniile noastre! Betty Mondanos a făcut un film cu mine, în parcul din apropierea Casei Poeziei. La
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mașină și m-a dus la dispensar. Aveam pneumonie. Temperatura trecea ușor de patruzeci de grade. 54 O ducem direct la spital, nu mai așteptăm salvarea, a spus instructorul. În spital am primit vizita secretarei Tălmaș, care se simțea oarecum vinovată pentru excesul de zel. Vizita secretarei ce răspundea de sănătate în județ i-a determinat pe medici să-mi dea îngrijirea cea mai bună, astfel încât, în scurt timp, m-am făcut bine. După ieșirea din spital, am primit câteva zile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mai plec seara la oraș și nu știu ce face ea, nici nu mă interesează, drept să vă spun. Cum să nu te intereseze, tovarășa? Un cadru de partid are o viață imorală sub ochii mata și mata rămâi indiferentă? Te faci vinovată și părtașă cu ea. Mata știi multe, dar nu vrei să 97 spui. Astăzi nu pleci nicăieri. Stai aici în birou cu tovarășul Negru și îi spui tot ce știi. Cu aceste cuvinte a încheiat discuția după care a lăsat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
goi pe ger și pe ninsoare, am părăsit cu mii de oseminte meleagul dintre Dunăre și Mare... ... La ora când cobor, legat În fiare, Să-mi ispășesc osânda cea mai grea, Cu fruntea-n slavă strig din Închisoare; Nu-s vinovat fașă de țara mea!... Nu-s vinovat c-am Îndârjit șacalii Când am Închinat cu sufletul durut Că nu dau un Ceahlău pe toți Uralii Și că urăsc hotarul de la Prut. Județul Izmail a răspuns invitației noastre prin Dl. Anatol
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
părăsit cu mii de oseminte meleagul dintre Dunăre și Mare... ... La ora când cobor, legat În fiare, Să-mi ispășesc osânda cea mai grea, Cu fruntea-n slavă strig din Închisoare; Nu-s vinovat fașă de țara mea!... Nu-s vinovat c-am Îndârjit șacalii Când am Închinat cu sufletul durut Că nu dau un Ceahlău pe toți Uralii Și că urăsc hotarul de la Prut. Județul Izmail a răspuns invitației noastre prin Dl. Anatol Cucoș, președintele Alianței Democrat Creștine a Românilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de călători englezi(1998). Pentru prima dată sunt dezvăluite documente inedite nu doar pentru a Îmbogăți un patrimoniu ci și pentru a furniza materialul documentar În susținerea cauzei unui popor defăimat de prea multă vreme și menținut Într-o ignoranță vinovată. Născut În comuna Băiasa (Grecia) unde a urmat școala primară, continuă gimnaziu din Janina liceul Comercial din Salonic și deține licențe de la Academia de Înalte studii comerciale și industriale din București. Ajuns În Canada i se conferă cele mai Înalte
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din 12 ianuarie 1882, determinat de critica făcută de M. Kogălniceanu. Analizând motivele care l-au determinat pe Kogălniceanu să atace convenția, Carp considera că nu puteau să fie decât două: fie dorea să redeschidă vechi lupte, fie considera convenția vinovată de tot răul care era atunci. Indiferent care au fost motivele lui Kogălniceanu, Carp s-a văzut obligat să arate, Încă o dată, că aceasta reprezenta „primul act internațional care a fost Încheiat de Statul român Înaintea ruperei legăturilor ce
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
timpul de a ne deștepta! Și dacă este un lucru de care mă bucur În Tratatul de la Berlin, este că el ne obligă să deschidem ochii, și ne obligă a studia starea noastră socială”. Carp nu-i considera pe evreii vinovați de starea În care se afla țara, considerând ca era mai degrabă o problema de organizare a statului: „o țară care pe lângă o Constituțiune liberală, ca a noastră, nu are o organizare socială conservatoare, acea țară este pierdută de mai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
oră de doctorul P., care, în prezent, face contravizita. Vreau să-i cumpăr o pâine, așa cum cerea, (primul meu impuls a fost, toată viața, credulitatea, iar mila o slăbiciune personală care deseori m-a nenorocit), dar mă trezesc din această vinovată candoare, îi dau bani și ea intră la primul bar. Am acceptat complicitatea, din pudoare, nu i-am spus că doctorul P. este plecat din țară, că de asta sunt eu, aici, ca să-l înlocuiesc, nu am avut curajul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
actualilor colegi care i-au succedat. Bustul sugerează forța internă și puterea fizică a lui Avasilcăi, un om tare, calm și foarte perseverent, un om care merită să fie astfel onorat. Mi-a fost intern și secundar. Mă simt cumva vinovat, în fața chipului său (eu sunt în viață, în timp ce el mai tânăr a avut alt destin). * Ca în majoritatea spitalelor din țară, și aici s-a înființat o capelă. Unele spitale au construit și câte o biserică, în intenția de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
englezește în 1979, apare în românește (Polirom, 2007) sub denumirea Copacul, într-o excelentă traducere de Veronica Focșeneanu. Dacă, în general, travaliul traducătorului este menționat în penumbră, cred că în privința volumului Copacul o astfel de discuție ar fi nepotrivită, chiar vinovată. Aici traducerea deține un rol foarte important. într-o epocă în care traducerile din engleză sunt deseori bizare, lexicul englez devenind în românește o dominantă atroce, distrugând sensul textului, care și el devine aberant, Veronica Focșeneanu reușește să transmită savoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mult mai trainice decât ale femeii, care ar avea mai mare nevoie de forță a trupului. Cred, de altfel, că Domnul este misogin; cel puțin așa rezultă din graba cu care a procedat dând pe seama femeii păcatul primitiv, făcând-o vinovata principală a cunoscutului delict primordial. Și tot femeii i-a destinat cele mai grele treburi: aceea de a naște "în dureri" și de a se lega de produsul biologic destinat supraviețuirii speciei încă dinainte de a-l naște, urmând a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este și asta, deseori, dar o fi dreptul ei..,), cât din cauza unor circumstanțe sociale și familiale neîndurătoare Așa se face că apare pe lume acea ființă care este un înger dinainte condamnat la o viață urâtă "copilul nedorit". Nu știu cât de vinovată este mama. Originea răului este mai ales în afara ei. Sufletul este învins, de obicei, de ceea ce i se împotrivește "din afară", din ce i se impune. În astfel de chestiuni, de copii abandonați, uitați pe scări, în gară, la poarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
contemporan s-a depărtat, s-a detașat de carte este adevărată numai în varianta că omul actual, în special tineretul, este "alungat" de carte; cartea actuală este uneori străină de sufletul omului, încât, în loc să atragă, este evitată. Nu tineretul este vinovat; reacția lui este un reflex de autoapărare, un gest de profilaxie. Trebuie să recunoaștem că televiziunea cu variantele pe care le oferă, face o concurență serioasă cărții, dai nu o concurență necinstită, pentru că oferă, într-un mod mai comod și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ilustru. Voiam sa devin ceva deosebit, fără a avea un plan anume, nici un talent, o vocație. Una însă, o vocație, tot aveam. Mă lăudam că îmi place aventura. Învățam foarte bine, dar asta parcă mă făcea să mă simt cumva vinovat față de alți colegi. Iubeam "aventura" și respectam "curajul", dar nu știu dacă eram curajos. Oricum, ascultam orbește zicala latinească "audaces fortuna juvat", pe îndrăzneți îi ajută soarta; era deviza noastră, a organizației de "gașcă" din care făceam parte. Știam o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Spera în protecția Lorzilor care-l sprijiniseră, dar aceștia l-au arestat și l-au trimis în Anglia, în 1700, unde a fost închis la Newgate Prison. Judecat pentru uciderea propriului tunar și pentru acte de piraterie, a fost găsit vinovat și a fost spânzurat public în 1701, pe Docul Execuțiilor din Londra. Uns cu catran, trupul său a stat expus pe estuarul Tamisei mult timp, spre pildă celor care s-ar mai fi apucat de piraterie. Ca o ironie a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
bine de două ceasuri și începuseră să apară hainele celor 14 azvârliți la rând în groapa comună, am aflat de la un camarad despre cele întâmplate în cursul nopții în închisoarea fortului, unde fuseseră uciși cei 50 sau 60 de arestați vinovați de uciderea Căpitanului și a celorlalți legionari în timpul prigoanei. Firește, procedeul suprimării unor acuzați înainte de judecare este condamnabil din toate punctele de vedere și dacă această represiune ar fi fost ordonată de conducerea Mișcării Legionare sau de către un singur factor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
proclama niciodată conducătorul lor, reacțiunea lui a fost tot mai accentuată, și asasinatele de la 27 Noiembrie i-au slujit drept „nobil” pretext pentru punerea în aplicare a planurilor sale. Provocând tulburările din Ianuarie 1941, prin lovitura de stat, el este vinovat de toate întâmplările rușinoase de atunci și de toate nenorocirile ce s-au abătut după aceea asupra țării, într-un regim de dictatură sprijinită numai pe baionete și pe Serviciul Secret, fără nicio apropiere de vreuna dintre categoriile sociale (ca să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]