90,618 matches
-
și sunt nesatisfăcătoare; el a recomandat realizarea de noi traduceri și în special a poveștii „teribil de amuzante” „Ivan Turbincă”. Povestea „Ivan Turbincă” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Iwan mit den Ranzel”, în vol. "Rumänische Märchen", Editura Wilhelm Friederich, Leipzig, 1882, pp. 96-118; traducere de Mite Kremnitz), poloneză („Iwan Turbinka”, în vol. "Prozaicy rumunscy: Nowele i szkice", Biblioteka Tygodnika illustrowanego, Varșovia, 1934; traducere de Konstancya Mayzlowna), italiană („Ivan Bisaccina”, în vol. "Antologia della narrativa romena", Editura Guanda
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Märchen", Editura Wilhelm Friederich, Leipzig, 1882, pp. 96-118; traducere de Mite Kremnitz), poloneză („Iwan Turbinka”, în vol. "Prozaicy rumunscy: Nowele i szkice", Biblioteka Tygodnika illustrowanego, Varșovia, 1934; traducere de Konstancya Mayzlowna), italiană („Ivan Bisaccina”, în vol. "Antologia della narrativa romena", Editura Guanda, Modena, 1956; traducere de Giuseppe Petronio), rusă („Ivan Turbinka”, în vol. "Moldavskie skazki", Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1957; traducere de Grigori Perov; volumul a fost reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
în vol. "Prozaicy rumunscy: Nowele i szkice", Biblioteka Tygodnika illustrowanego, Varșovia, 1934; traducere de Konstancya Mayzlowna), italiană („Ivan Bisaccina”, în vol. "Antologia della narrativa romena", Editura Guanda, Modena, 1956; traducere de Giuseppe Petronio), rusă („Ivan Turbinka”, în vol. "Moldavskie skazki", Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1957; traducere de Grigori Perov; volumul a fost reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
italiană („Ivan Bisaccina”, în vol. "Antologia della narrativa romena", Editura Guanda, Modena, 1956; traducere de Giuseppe Petronio), rusă („Ivan Turbinka”, în vol. "Moldavskie skazki", Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1957; traducere de Grigori Perov; volumul a fost reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Samâe krasivâe țvetî: Stranițî narodnogo tvorcestva; Moldavskie pisateli detiam", Editura Literatura artistică
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
1956; traducere de Giuseppe Petronio), rusă („Ivan Turbinka”, în vol. "Moldavskie skazki", Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1957; traducere de Grigori Perov; volumul a fost reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Samâe krasivâe țvetî: Stranițî narodnogo tvorcestva; Moldavskie pisateli detiam", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1990; o altă traducere a fost realizată de M. Kogan și
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Samâe krasivâe țvetî: Stranițî narodnogo tvorcestva; Moldavskie pisateli detiam", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1990; o altă traducere a fost realizată de M. Kogan și publicată în 1960 în vol. "Rumînskie skazki", tipărit de Editura Gostilizdat din Moscova), letonă („Ivans Turbinka”, în vol. "Moldaviesu stati", vol. 1, L.V.I., Riga, 1960; traducere
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Perov a mai fost publicată în vol. "Samâe krasivâe țvetî: Stranițî narodnogo tvorcestva; Moldavskie pisateli detiam", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1990; o altă traducere a fost realizată de M. Kogan și publicată în 1960 în vol. "Rumînskie skazki", tipărit de Editura Gostilizdat din Moscova), letonă („Ivans Turbinka”, în vol. "Moldaviesu stati", vol. 1, L.V.I., Riga, 1960; traducere de Janis Bunduls), slovenă („Ivane Tourbinka”, în vol. "Romunske pravljice", Mladinska knjiga, Ljubljana, 1970; traducere de Niko Kuret), engleză („Ivan and His Bag”, în
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
vol. "Moldaviesu stati", vol. 1, L.V.I., Riga, 1960; traducere de Janis Bunduls), slovenă („Ivane Tourbinka”, în vol. "Romunske pravljice", Mladinska knjiga, Ljubljana, 1970; traducere de Niko Kuret), engleză („Ivan and His Bag”, în vol. "Fairy Tales and Legends from Romania", Editura Eminescu, București, 1971, pp. 284-300; traducere de Ioana Sturdza; o altă traducere omonimă a fost realizată de Ana Cartianu și R.C. Johnston și tipărită în vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
1971, pp. 284-300; traducere de Ioana Sturdza; o altă traducere omonimă a fost realizată de Ana Cartianu și R.C. Johnston și tipărită în vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991) și franceză („Ivane Tourbinka”, în vol. "Contes roumains", Editura Cavallioti, București, 2002, pp. 65-80; traducere de Micaela Slăvescu). „Ivan Turbincă” a avut parte de mai multe adaptări dramatice pentru teatrele românești (la Teatrul Național din București, Teatrul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
fost realizată de Ana Cartianu și R.C. Johnston și tipărită în vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991) și franceză („Ivane Tourbinka”, în vol. "Contes roumains", Editura Cavallioti, București, 2002, pp. 65-80; traducere de Micaela Slăvescu). „Ivan Turbincă” a avut parte de mai multe adaptări dramatice pentru teatrele românești (la Teatrul Național din București, Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, Teatrul de Nord din Satu Mare etc.). Povestea l-
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
din Iași; el a devenit mai târziu un cercetător pasionat de literatură italiană la Universitatea din Cagliari și la Universitatea din Trieste, unde a creat celebra „Școală triestină”. A condus din 1967, timp de mai multe decenii, revista "Problemi" pentru editura Palumbo. În 1984 a devenit președinte al „Istituto Gramsci”. Militant antifascist fervent, s-a apropiat de marxism în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a început să se dedice unei intense activități politice și sindicale în Partidul Socialist Italian
Giuseppe Petronio () [Corola-website/Science/335591_a_336920]
-
ieșind din paralizia regimului totalitar și a războiului - aspira să evolueze spre democrație. Edoardo Sanguineti a scris despre el: „Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai contribuției sociologice, de inspirație marxistă, adusă literaturii”. A publicat volumul "Antologia della narrativa romena" (Editura Guanda, Modena, 1956), în care a inclus traduceri ale unor scrieri românești în proză printre care și povestea „Ivan Turbincă” („Ivan Bisaccina”) de Ion Creangă.
Giuseppe Petronio () [Corola-website/Science/335591_a_336920]
-
modul în care este descrisă cumnata lui Prepeleac conduce la o morală implicită: „dacă vrei să desparți o familie, cheamă o femeie”. Povestea „Dănilă Prepeleac” a fost tradusă în mai multe limbi străine: rusă („Danila Prepeliak”, în vol. "Moldavskie skazki", Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1957; traducere de Grigori Perov; volumul a fost reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
desparți o familie, cheamă o femeie”. Povestea „Dănilă Prepeleac” a fost tradusă în mai multe limbi străine: rusă („Danila Prepeliak”, în vol. "Moldavskie skazki", Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1957; traducere de Grigori Perov; volumul a fost reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Grozdia radosti: Stihi, rasskazî, skazki", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1986, și "Moldavskaia
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
în mai multe limbi străine: rusă („Danila Prepeliak”, în vol. "Moldavskie skazki", Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1957; traducere de Grigori Perov; volumul a fost reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Grozdia radosti: Stihi, rasskazî, skazki", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1986, și "Moldavskaia literatura: Hrestomatia dlia srednih spețialinîh ucebnîh zavedenii", Editura Lumina, Chișinău, 1988), germană
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Perov; volumul a fost reeditat de Editura de Stat a Moldovei în 1964, 1965 și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Grozdia radosti: Stihi, rasskazî, skazki", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1986, și "Moldavskaia literatura: Hrestomatia dlia srednih spețialinîh ucebnîh zavedenii", Editura Lumina, Chișinău, 1988), germană („Dănilă Prepeleac”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de Rudolf Lichtendorf; a fost reeditată în vol. "Die Märchentruhe. Zusatzlektüre für
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
și 1967 și de Editura Lumina din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Grozdia radosti: Stihi, rasskazî, skazki", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1986, și "Moldavskaia literatura: Hrestomatia dlia srednih spețialinîh ucebnîh zavedenii", Editura Lumina, Chișinău, 1988), germană („Dănilă Prepeleac”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de Rudolf Lichtendorf; a fost reeditată în vol. "Die Märchentruhe. Zusatzlektüre für kleine Schulkinder", vol. 6, Editura Ion Creangă, București, 1976), maghiară („Karó Dani”, Editura Tineretului
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Grozdia radosti: Stihi, rasskazî, skazki", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1986, și "Moldavskaia literatura: Hrestomatia dlia srednih spețialinîh ucebnîh zavedenii", Editura Lumina, Chișinău, 1988), germană („Dănilă Prepeleac”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de Rudolf Lichtendorf; a fost reeditată în vol. "Die Märchentruhe. Zusatzlektüre für kleine Schulkinder", vol. 6, Editura Ion Creangă, București, 1976), maghiară („Karó Dani”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
și "Moldavskaia literatura: Hrestomatia dlia srednih spețialinîh ucebnîh zavedenii", Editura Lumina, Chișinău, 1988), germană („Dănilă Prepeleac”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de Rudolf Lichtendorf; a fost reeditată în vol. "Die Märchentruhe. Zusatzlektüre für kleine Schulkinder", vol. 6, Editura Ion Creangă, București, 1976), maghiară („Karó Dani”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de András Sütő) și engleză („Dănilă Prepeleac”, în vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
zavedenii", Editura Lumina, Chișinău, 1988), germană („Dănilă Prepeleac”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de Rudolf Lichtendorf; a fost reeditată în vol. "Die Märchentruhe. Zusatzlektüre für kleine Schulkinder", vol. 6, Editura Ion Creangă, București, 1976), maghiară („Karó Dani”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de András Sütő) și engleză („Dănilă Prepeleac”, în vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991; traducere de Ana Cartianu
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Ion Creangă, București, 1976), maghiară („Karó Dani”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de András Sütő) și engleză („Dănilă Prepeleac”, în vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991; traducere de Ana Cartianu și R.C. Johnston; o altă traducere intitulată „Danilo the Pole” a fost realizată de Zoea Onița și tipărită în 2001 de Editura Emia din Deva (32 p.+il.)). „Dănilă Prepeleac” a avut parte
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991; traducere de Ana Cartianu și R.C. Johnston; o altă traducere intitulată „Danilo the Pole” a fost realizată de Zoea Onița și tipărită în 2001 de Editura Emia din Deva (32 p.+il.)). „Dănilă Prepeleac” a avut parte de mai multe adaptări dramatice pentru teatrele românești, dintre care una a fost reprezentată în mod tradițional pe scena Teatrului „Ion Creangă” din București. Studioul cinematografic Animafilm a realizat
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Masivul Piatra Craiului sau Munții Rodnei), el și colaboratorii săi au înregistrat numeroși taxoni noi în România în acest domeniu pentru Europa, de exemplu, "Plasmopara (Bremiella) baudysii". Lucrarea sa inițială despre biologia celulară și subcelulară, citologie și parazitologie, publicată la Editura Ceres din București în 1974, a fost "Metode și tehnici în micologie" scrisă în limba română. Deși netradusă în alte limbi la vremea respectivă, a fost considerată cel mai bun studiu dedicat metodologiei micologice. El a fost foarte nemulțumit de
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
Siv "Barbro" Pauline Andersson (n. 22 iunie 1937) este o traducătoare suedeză din limba italiană și (într-o măsură mai mică) din limba română. Între 1973 și 1978 a tradus pentru editura Coeckelberghs opt cărți din limba română, inclusiv patru cărți ale lui Zaharia Stancu; apoi, ea s-a concentrat pe limba italiană. Printre scriitorii italieni pe care i-a tradus se numără Francesco Alberoni, Umberto Eco și Claudio Magris. De asemenea
Barbro Andersson () [Corola-website/Science/335658_a_336987]
-
medio-bulgară, rusă, franceză) pe tema dată. În anii 2014-2015, a beneficiat, din partea Academiei Române, de o bursă de cercetare asupra baladei sud-dunărene (teren, arhive și biblioteci de la Sofia și Veliko Târnovo). "Meșterul Manole - portret sud-dunărean"; prefață prof. univ. dr. Silviu Angelescu, Editura Sophia, București, 2012, ISBN: 978-973-136-317-2 "Școala de înviat morți," Editura Lumea credinței, București, 2013, ISBN: 978-606-93222-2-2 "Sfântul Dimitrie cel Nou, patronul Bucureștilor. Adevăr și legendă", Editura Agapis, București, 2014, ISBN: 978-973-8440-84-5. Ciocioi, Gheorghiță, "Ghidul mănăstirilor din Basarabia", Editura Arca învierii
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]