91,767 matches
-
ani , datorită excipientului alcool benzilic ( vezi pct . 4. 3 și 4. 4 ) . Pacienți cu insuficiență renală În cazul pacienților cu boală renală în stadiu terminal , trebuie utilizată o doză inițială de 135 micrograme ( vezi pct . 5. 2 ) . Indiferent de doza inițială sau de gradul insuficienței renale , pacienții trebuie monitorizați , iar în cazul apariției reacțiilor adverse , doza de Pegasys trebuie redusă corespunzător pe parcursul tratamentului . Pacienți cu insuficiență hepatică În cazul pacienților cu ciroză compensată ( de exemplu , Child- Pugh A ) , Pegasys s- a
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
cu vârsta până la 3 ani , datorită excipientului alcool benzilic . Teste de laborator efectuate înainte de inițierea și în timpul tratamentului Înaintea inițierii tratamentului cu Pegasys , pentru toți pacienții se recomandă testele hematologice și biochimice standard . Următoarele valori pot fi considerate ca valori inițiale pentru inițierea tratamentului : Numărul de trombocite ≥ 90. 000/ mm Numărul absolut de neutrofile ≥ 1500/ mm - Funcția tiroidiană controlată corespunzător ( TSH și T4 ) Testele hematologice trebuie repetate după 2 și 4 săptămâni , iar testele biochimice trebuie efectuate la 4 săptămâni . În
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
8 ) . Rareori s- au observat scăderi progresive după 8 săptămâni de tratament . Scăderea ANC a fost reversibilă după reducerea dozei sau întreruperea tratamentului ( vezi pct . 4. 2 ) , atingând valori normale în săptămâna 8 la majoritatea pacienților și revenind la valoarea inițială la toți pacienții după aproximativ 16 săptămâni . Tratamentul cu Pegasys s- a asociat cu scăderi ale numărului de trombocite , care au revenit la valorile anterioare începerii tratamentului în timpul perioadei de supraveghere post- tratament ( vezi pct . 4. 8 ) . În unele cazuri
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
4. 8 ) . Ca și în cazul altor interferoni , este necesară prudență la administrarea Pegasys în asociere cu alte medicamente cu potențial mielosupresiv . Administrarea de Pegasys și ribavirină în terapie asociată în tratamentul pacienților cu hepatită C cronică la care tratamentul inițial nu a dat rezultate nu a fost studiată adecvat la pacienții la care s- a întrerupt tratamentul înainte de finalizare , datorită evenimentelor adverse hematologice . Medicii care iau în considerare tratamentul la acești pacienți trebuie să evalueze atent riscul comparativ cu beneficiul
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
semne de decompensare hepatică în timpul tratamentului , Pegasys trebuie întrerupt temporar . Ca și în cazul altor interferoni alfa , la pacienții tratați cu Pegasys , inclusiv la cei la care s- a obținut răspunsul virologic , s- a observat creșterea valorilor ALT peste valorile inițiale . Dacă , în ciuda reducerii dozei , creșterea valorilor ALT este progresivă și semnificativă clinic sau este însoțită de bilirubină directă crescută , tratamentul trebuie întrerupt definitiv ( vezi pct . 4. 2 și pct . 4. 8 ) . Spre deosebire de hepatita C cronică , în hepatita B cronică , exacerbările
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
a acidozei lactice . Pacienții infectați concomitent care au ciroză avansată și primesc terapie HAART pot prezenta , de asemenea , un risc crescut de decompensare hepatică și posibil de deces dacă sunt tratați cu ribavirină în asociere cu interferoni , inclusiv Pegasys . Variabilele inițiale la pacienții cirotici infectați concomitent , care pot fi asociate cu decompensarea hepatică , includ : bilirubină serică crescută , Nu se recomandă utilizarea concomitentă a ribavirinei și zidovudinei , datorită riscului crescut de a dezvolta anemie ( vezi pct . 4. 5 ) . Pacienții infectați concomitent trebuie
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
95mg ; interval de la 30 mg până la 150mg ) , tratamentul cu Pegasys 180 micrograme s . c . o dată pe săptămână , pentru o perioadă de 4 săptămâni , a fost asociat cu o concentrație medie de metadonă cu 10 % până la 15 % mai mare decât concentrația inițială . Semnificația clinică a acestor constatări nu este cunoscută ; oricum , pacienții trebuie monitorizați pentru simptome și semne de toxicitate determinate de metadonă . În special la pacienții cărora li se administrează o doză mare de metadonă , riscul de prelungire al QTc trebuie
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
2b pegilat/ ribavirină datorită toxicității hematologice au fost excluși din înrolarea în acest studiu clinic . Într- un alt studiu clinic , pacienții cu fibroză avansată sau ciroză care nu au răspuns la tratament ( scorul Ishak de la 3 la 6 ) și numărul inițial al trombocitelor mai mic de 50000/ mm au fost tratați timp de 48 săptămâni . Rezultatele anormale hematologice ale testelor de laborator , observate în timpul primelor 20 de săptămâni ale studiului clinic , au inclus anemie ( 26 % din pacienți au prezentat un nivel
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
ore de la administrarea primei doze de Pegasys și este urmată de a doua fază de scădere care continuă în următoarele 4 până la 16 săptămâni la pacienții care obțin un răspuns susținut . Ribavirina nu a avut efect semnificativ asupra cineticii virale inițiale în primele 4 până la 6 săptămâni la pacienții tratați cu asociere de ribavirină și interferon alfa- 2a pegilat sau interferon alfa . 95 Toate studiile clinice au înrolat pacienți cu hepatită B cronică cu replicare virală activă măsurată prin ADN VHB
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
și în funcție de genotip , încărcătura virală anterioară tratamentului și răspunsul viral rapid în săptămâna 4 sunt prezentate pe scurt în Tabelul 7 și respectiv Tabelul 8 . Rezultatele studiului NV15942 oferă rațiunea pentru recomandarea schemelor de tratament în funcție de genotipul viral , încărcătura virală inițială și răspunsul viral în săptămâna 4 ( vezi Tabelele 1 , 7 și 8 ) . În general , diferența între schemele de tratament nu a fost influențată de încărcătura virală sau de prezența sau absența cirozei ; de aceea , recomandările de tratament pentru genotipul 1
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
0001 ) . Răspunsul viral susținut obținut cu o durată a tratamentului de 16 săptămâni și cu 24 săptămâni a fost examinat într- o analiză retrospectivă a unui subgrup de pacienți care au prezentat ARN VHC negativ în săptămâna 4 și LVL inițial ( vezi Tabelul 10 ) . Tabelul 10 : Răspuns viral susținut general și pe baza răspunsului viral rapid în săptămâna 4 pentru genotipul 2 sau 3 la pacienții infectați cu VHC după terapia asociată Pegasys și ribavirină Studiul NV17317 24 săptămâni - 10, 6
Ro_781 () [Corola-website/Science/291540_a_292869]
-
că Tasigna determină prelungirea repolarizării cardiace ventriculare într- un manieră dependentă de concentrație . În studiul de Fază II efectuat la pacienți cu LGC în fază cronică și accelerată , care prezentau rezistență sau intoleranță la tratamentul cu imatinib , modificarea față de valoarea inițială a valorii medii la starea de echilibru a intervalului QTcF ponderată în funcție de timp a fost de 6 și , respectiv , 8 msec . La < 1 % dintre acești pacienți s- au observat valori ale QTcF > 500 msec . Nu s- a observat
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
gt; 500 msec . Nu s- a observat în studiile clinice apariția episoadelor de torsadă a vârfurilor . Într- un studiu efectuat la voluntari sănătoși , la care expunerile sistemice la medicament au fost comparabile cu cele observate la pacienți , modificarea față de valoarea inițială a valorii medii a intervalului QTcF ponderat în funcție de timp , calculată prin excluderea rezultatelor obținute în cazul administrării placebo , a fost de 7 msec ( IÎ ± 4 msec ) . La nici un subiect nu s- au observat valori ale QTcF > 450 msec . Pe lângă
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
după începerea tratamentului cu Tasigna și a fost susținut ( nu s- a atins mediana duratei acestuia ) . Dintre cei 156 pacienți care au prezentat RCM , la 43 pacienți ( 27, 6 % ) s- a pierdut RCM . La pacienții care prezentau RHC în momentul inițial RCM s- a obținut mai repede ( 1 lună față de 2, 8 luni ) . Dintre pacienții care în momentul inițial se aflau în FC dar nu prezentau RHC , la 70 % s- a obținut RHC , mediana duratei de obținere a RHC a fost
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
156 pacienți care au prezentat RCM , la 43 pacienți ( 27, 6 % ) s- a pierdut RCM . La pacienții care prezentau RHC în momentul inițial RCM s- a obținut mai repede ( 1 lună față de 2, 8 luni ) . Dintre pacienții care în momentul inițial se aflau în FC dar nu prezentau RHC , la 70 % s- a obținut RHC , mediana duratei de obținere a RHC a fost de 1 lună și nu s- a atins mediana duratei RHC . La cei 119 pacienți aflați în FA
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
320 ) Total ( n=119 ) 86 ( 74- 94 ) 7 10 52 ( 42- 62 ) 39 13 47 32 15 49 ( 43- 54 ) 34 14 ASL = absența semnelor de leucemie/ răspuns medular 1 114 pacienți aflați în FC au prezentat RHC în momentul inițial și , de aceea , nu au fost evaluabili din punct de vedere al răspunsului hematologic complet Datele privind eficacitatea administrării la pacienții cu LGC- CB nu sunt disponibile . Cele două brațe de tratament s- au inclus , de asemenea , în studiul de
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
întrebați înainte de a lua acest medicament . 3 . CUM SĂ LUAȚI TASIGNA Luați întotdeauna Tasigna exact așa cum v- a spus medicul dumneavoastră . Trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur . Cât Tasigna trebuie să luați • Doza inițială este de 800 mg pe zi . Pentru a obține această doză trebuie să luați două capsule de 200 mg de două ori pe zi . Când trebuie să luați Tasigna Luați capsulele : • de două ori pe zi ( la interval de aproximativ
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
mari decât riscurile sale în cazul tratamentului de primă linie al pacienților cu carcinom cu celule renale avansat care prezintă cel puțin trei din factorii de risc pentru prognostic prezentați mai jos : • interval mai mic de un an de la diagnosticul inițial de carcinom cu celule renale , • scor de performanță Karnofsky mai mic de 70 , • hemoglobina sub limita inferioară a valorilor normale , • valoarea corectată a calcemiei mai mare de 10 mg/ dl , • lactat dehidrogenaza mai mare de 1, 5 ori față de limita
Ro_1060 () [Corola-website/Science/291819_a_293148]
-
tratarea simptomelor acestei afecțiuni : polakiurie ( nevoia de urinare frecventă ) , micțiuni imperioase ( nevoia bruscă de a urina ) , precum și incontinența imperioasă ( lipsa bruscă de control a urinării ) . Acest medicament poate fi eliberat doar pe bază de rețetă . Cum se utilizează TOVIAZ ? Doza inițială recomandată de TOVIAZ este de 4 mg , o dată pe zi . Comprimatele se înghit întregi , cu un pahar de apă , nu trebuie mestecate și pot fi luate cu sau fără alimente . În mod normal , eficacitatea tratamentului va fi observată de pacient
Ro_1064 () [Corola-website/Science/291823_a_293152]
-
Tractocile trebuie efectuat de un medic cu experiență în tratamentul nașterilor premature . Tratamentul trebuie început cât mai curând posibil după stabilirea diagnosticului de naștere prematură . Tractocile se administrează intravenos în trei etape , timp de maximum 48 de ore : o injecție inițială ( 6, 75 mg ) , urmată de o perfuzie cu doze mari ( 300 micrograme/ min ) cu o durată de trei ore , apoi o perfuzie cu doze mai mici ( 100 micrograme/ min ) care durează până la 45 de ore . Doza totală de Tractocile administrată
Ro_1069 () [Corola-website/Science/291828_a_293157]
-
de MIRCERA pentru a se obține controlul adecvat al simptomelor anemiei . Se recomandă monitorizarea valorii hemoglobinei la fiecare 2 săptămâni până la stabilizare , după care , periodic . Pacienții care nu sunt tratați curent cu un factor de stimulare al eritropoezei ( FSE ) : Doza inițială recomandată este de 0, 6 micrograme/ kg , administrată o dată la fiecare 2 săptămâni în injecție unică intravenoasă sau subcutanată pentru a obține creșterea valorii hemoglobinei peste 10 g/ dl ( 6, 21 mmol/ l ) . Doza poate fi crescută cu aproximativ 25
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
decât doza administrată anterior o dată la fiecare 2 săptămâni . Pacienți tratați curent cu un FSE : La pacienții tratați curent cu un FSE se poate face schimbarea tratamentului la MIRCERA administrat o dată pe lună în injecție unică intravenoasă sau subcutanată . Doza inițială de metoxi polietilen glicol - epoetină beta variază în funcție de doza săptămânală de darbepoetină alfa sau epoetină în momentul substituției , conform tabelului 1 . Prima administrare se va face în locul următoarei doze de darbepoetină alfa sau epoetină . Tabelul 1 : Dozele inițiale de MIRCERA
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
subcutanată . Doza inițială de metoxi polietilen glicol - epoetină beta variază în funcție de doza săptămânală de darbepoetină alfa sau epoetină în momentul substituției , conform tabelului 1 . Prima administrare se va face în locul următoarei doze de darbepoetină alfa sau epoetină . Tabelul 1 : Dozele inițiale de MIRCERA Doza anterioară Doza anterioară săptămânală de intravenos sau administrată intravenos intravenos sau subcutanat o dată pe ( UI/ săptămână ) < 40 40- 80 > 80 < 8000 8000- 16000 > 16000 120 200 360 Dacă sunt necesare ajustări ale dozei
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
a se face schimbarea la tratament cu MIRCERA pentru a menține concentrații stabile ale hemoglobinei . În perioada de evaluare ( săptămâna 29- 36 ) , concentrația medie și valoarea mediană a hemoglobinei la pacienții tratați cu MIRCERA a fost virtual identică cu valoarea inițială . Eritropoetina este un factor de creștere care stimulează în principal producția de eritrocite . Receptorii pentru eritropoetină pot fi exprimați pe suprafața diferitor celule tumorale . Supraviețuirea și progresia tumorii au fost examinate în cinci mari studii controlate care au inclus un
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
de MIRCERA pentru a se obține controlul adecvat al simptomelor anemiei . Se recomandă monitorizarea valorii hemoglobinei la fiecare 2 săptămâni până la stabilizare , după care , periodic . Pacienții care nu sunt tratați curent cu un factor de stimulare al eritropoezei ( FSE ) : Doza inițială recomandată este de 0, 6 micrograme/ kg , administrată o dată la fiecare 2 săptămâni în injecție unică intravenoasă sau subcutanată pentru a obține creșterea valorii hemoglobinei peste 10 g/ dl ( 6, 21 mmol/ l ) . Doza poate fi crescută cu aproximativ 25
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]