90,085 matches
-
prototipul tancului greu Neubaufahrzeug și un model la scară al mortierului pentru a cerceta presiunea extrem de mare asupra terenului și modul în care se poate manevra un vehicul atât de masiv. Teste de tragere au avut loc în iunie 1939. Testele finale au avut loc la Unterlüß în mai 1940. În total au fost construite doar 7 obuziere . Primele 6 au fost numite "Adam", "Eva", "Thor", "Odin", "Loki", si "Ziu"; cel de-al șaptelea, cel de cercetare și teste ("Versuchs-Gerät"), nu
Mörser Karl () [Corola-website/Science/327586_a_328915]
-
iunie 1939. Testele finale au avut loc la Unterlüß în mai 1940. În total au fost construite doar 7 obuziere . Primele 6 au fost numite "Adam", "Eva", "Thor", "Odin", "Loki", si "Ziu"; cel de-al șaptelea, cel de cercetare și teste ("Versuchs-Gerät"), nu a primit nici un nume. Livrarea celor 6 vehicule de producție a avut loc în perioada noiembrie 1940 - august 1941. În februarie 1941 au avut loc discuții cu privire la creșterea razei de acțiune a mortierului iar în mai 1942 au
Mörser Karl () [Corola-website/Science/327586_a_328915]
-
diferite de transmisii, motoare și suspensii într-un număr divers de combinații. Tabelul de mai jos arată cum era echipat fiecare vehicul. După mai 1944 motoarele pe benzină au fost înlocuite de cele diesel. Despre modelul Nr. VII, cel de teste, nu se cunosc multe informații, iar datele de jos nu au fost niciodată confirmate. <br> Proiectilele originale de 60 cm ("schwere Betongranate") erau special proiectate pentru a perfora betonul și puteau face un crater de 15 m lățime și 5
Mörser Karl () [Corola-website/Science/327586_a_328915]
-
Betongranate 040") însă acestea nu au fost folosite în luptă până în anul 1944. Nr. II Eva cât și Nr. V Loki au fost capturate de forțele armate americane în perioada dintre 21 martie și 11 aprilie 1945. Nr. VII, de teste, a fost capturat în Hillersleben și transportat la Aberdeen Proving Grounds, Maryland însă în final a fost vândută ca fier vechi. Nr. VI Ziu a fost capturat de Armata Roșie, probabil după ocuparea orașului Jüterbog pe 20 aprilie 1945. Acesta
Mörser Karl () [Corola-website/Science/327586_a_328915]
-
boala denga și alte infecții virale (infecții cauzate de virusuri). O persoană prezintă probabil boala denga, dacă are febră și două dintre următoarele simptome: greață și vărsături, erupții cutanate, dureri generalizate, un număr redus de leucocite, un rezultat pozitiv la testul garoului. În regiunile în care boala este frecventă, orice semne de avertizare, plus febra, semnalează, de obicei, faptul că persoana suferă de boala denga. Semnele și simptomele de avertizare se manifestă, de obicei, înainte de agravarea bolii. Testul garoului este util
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
rezultat pozitiv la testul garoului. În regiunile în care boala este frecventă, orice semne de avertizare, plus febra, semnalează, de obicei, faptul că persoana suferă de boala denga. Semnele și simptomele de avertizare se manifestă, de obicei, înainte de agravarea bolii. Testul garoului este util, dacă nu poate fi efectuat niciun test de laborator. Pentru a face testul garoului, un profesionist din domeniul sănătății înfășoară garoul unui tensiometru în jurul brațului, pentru o durată de 5 minute, după care observă punctele roșii apărute
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
este frecventă, orice semne de avertizare, plus febra, semnalează, de obicei, faptul că persoana suferă de boala denga. Semnele și simptomele de avertizare se manifestă, de obicei, înainte de agravarea bolii. Testul garoului este util, dacă nu poate fi efectuat niciun test de laborator. Pentru a face testul garoului, un profesionist din domeniul sănătății înfășoară garoul unui tensiometru în jurul brațului, pentru o durată de 5 minute, după care observă punctele roșii apărute pe piele. Dacă numărul punctelor roșii este mare, probabilitatea ca
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
plus febra, semnalează, de obicei, faptul că persoana suferă de boala denga. Semnele și simptomele de avertizare se manifestă, de obicei, înainte de agravarea bolii. Testul garoului este util, dacă nu poate fi efectuat niciun test de laborator. Pentru a face testul garoului, un profesionist din domeniul sănătății înfășoară garoul unui tensiometru în jurul brațului, pentru o durată de 5 minute, după care observă punctele roșii apărute pe piele. Dacă numărul punctelor roșii este mare, probabilitatea ca persoana examinată să sufere de febra
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
multe ori, înainte de a stabili diagnosticul de denga, profesionistul din domeniul sănătății face diferite analize, pentru a exclude probabilitatea că pacientul suferă de una din condițiile de mai sus. Dacă o persoană suferă de boala denga, prima schimbare observabilă în testele de laborator este numărul mic de leucocite. Numărul mic de trombocite și acidoza metabolică sunt, de asemenea, semne ale febrei denga. Dacă persoana suferă de forma severă a febrei denga, analiza sângelui poate evidenția și alte modificări. Forma severă a
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
febrei denga a fost schimbată oficial, vechea clasificare se mai folosește în mod frecvent. În sistemul vechi de clasificare propus de OMS, febra denga hemoragică era împărțită în patru stadii, numite gradele I-IV: Febra denga poate fi diagnosticată prin teste de laborator microbiologice. Se pot efectua câteva teste diferite. Unul dintre teste (izolarea virusului) izolează (sau separă) virusul denga în culturi (sau probe) de celule. Un alt test (detectarea acidului nucleic) detectează prezența acidului nucleic al virusului, folosind metoda numită
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
se mai folosește în mod frecvent. În sistemul vechi de clasificare propus de OMS, febra denga hemoragică era împărțită în patru stadii, numite gradele I-IV: Febra denga poate fi diagnosticată prin teste de laborator microbiologice. Se pot efectua câteva teste diferite. Unul dintre teste (izolarea virusului) izolează (sau separă) virusul denga în culturi (sau probe) de celule. Un alt test (detectarea acidului nucleic) detectează prezența acidului nucleic al virusului, folosind metoda numită reacția de polimerizare în lanț (PCR). Cel de-
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
mod frecvent. În sistemul vechi de clasificare propus de OMS, febra denga hemoragică era împărțită în patru stadii, numite gradele I-IV: Febra denga poate fi diagnosticată prin teste de laborator microbiologice. Se pot efectua câteva teste diferite. Unul dintre teste (izolarea virusului) izolează (sau separă) virusul denga în culturi (sau probe) de celule. Un alt test (detectarea acidului nucleic) detectează prezența acidului nucleic al virusului, folosind metoda numită reacția de polimerizare în lanț (PCR). Cel de-al treilea test (detectarea
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
patru stadii, numite gradele I-IV: Febra denga poate fi diagnosticată prin teste de laborator microbiologice. Se pot efectua câteva teste diferite. Unul dintre teste (izolarea virusului) izolează (sau separă) virusul denga în culturi (sau probe) de celule. Un alt test (detectarea acidului nucleic) detectează prezența acidului nucleic al virusului, folosind metoda numită reacția de polimerizare în lanț (PCR). Cel de-al treilea test (detectarea antigenilor) evidențiază antigenii specifici virusului denga. Un alt test determină prezența anticorpilor în sânge, pe care
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
dintre teste (izolarea virusului) izolează (sau separă) virusul denga în culturi (sau probe) de celule. Un alt test (detectarea acidului nucleic) detectează prezența acidului nucleic al virusului, folosind metoda numită reacția de polimerizare în lanț (PCR). Cel de-al treilea test (detectarea antigenilor) evidențiază antigenii specifici virusului denga. Un alt test determină prezența anticorpilor în sânge, pe care organismul îi produce pentru a lupta împotriva virusului denga. Testul de izolare a virusului și cel de detectare a acidului nucleic sunt mai
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
culturi (sau probe) de celule. Un alt test (detectarea acidului nucleic) detectează prezența acidului nucleic al virusului, folosind metoda numită reacția de polimerizare în lanț (PCR). Cel de-al treilea test (detectarea antigenilor) evidențiază antigenii specifici virusului denga. Un alt test determină prezența anticorpilor în sânge, pe care organismul îi produce pentru a lupta împotriva virusului denga. Testul de izolare a virusului și cel de detectare a acidului nucleic sunt mai eficiente decât testul de detectare a antigenilor. Însă aceste teste
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
folosind metoda numită reacția de polimerizare în lanț (PCR). Cel de-al treilea test (detectarea antigenilor) evidențiază antigenii specifici virusului denga. Un alt test determină prezența anticorpilor în sânge, pe care organismul îi produce pentru a lupta împotriva virusului denga. Testul de izolare a virusului și cel de detectare a acidului nucleic sunt mai eficiente decât testul de detectare a antigenilor. Însă aceste teste sunt mai costisitoare și, prin urmare, nu sunt disponibile în multe din regiunile de răspândire a bolii
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
evidențiază antigenii specifici virusului denga. Un alt test determină prezența anticorpilor în sânge, pe care organismul îi produce pentru a lupta împotriva virusului denga. Testul de izolare a virusului și cel de detectare a acidului nucleic sunt mai eficiente decât testul de detectare a antigenilor. Însă aceste teste sunt mai costisitoare și, prin urmare, nu sunt disponibile în multe din regiunile de răspândire a bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
test determină prezența anticorpilor în sânge, pe care organismul îi produce pentru a lupta împotriva virusului denga. Testul de izolare a virusului și cel de detectare a acidului nucleic sunt mai eficiente decât testul de detectare a antigenilor. Însă aceste teste sunt mai costisitoare și, prin urmare, nu sunt disponibile în multe din regiunile de răspândire a bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
a acidului nucleic sunt mai eficiente decât testul de detectare a antigenilor. Însă aceste teste sunt mai costisitoare și, prin urmare, nu sunt disponibile în multe din regiunile de răspândire a bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată suferă de denga). Cu excepția testelor de detectare a anticorpilor, aceste teste de laborator ajută la diagnosticarea febrei denga doar la începutul fazei acute a bolii. Însă
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
de detectare a antigenilor. Însă aceste teste sunt mai costisitoare și, prin urmare, nu sunt disponibile în multe din regiunile de răspândire a bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată suferă de denga). Cu excepția testelor de detectare a anticorpilor, aceste teste de laborator ajută la diagnosticarea febrei denga doar la începutul fazei acute a bolii. Însă testele de detectare a anticorpilor pot confirma faptul
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
prin urmare, nu sunt disponibile în multe din regiunile de răspândire a bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată suferă de denga). Cu excepția testelor de detectare a anticorpilor, aceste teste de laborator ajută la diagnosticarea febrei denga doar la începutul fazei acute a bolii. Însă testele de detectare a anticorpilor pot confirma faptul că o persoană suferă de denga către sfârșitul fazei de infectare
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
multe din regiunile de răspândire a bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată suferă de denga). Cu excepția testelor de detectare a anticorpilor, aceste teste de laborator ajută la diagnosticarea febrei denga doar la începutul fazei acute a bolii. Însă testele de detectare a anticorpilor pot confirma faptul că o persoană suferă de denga către sfârșitul fazei de infectare. Organismul produce anticorpii specifici virusului denga
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată suferă de denga). Cu excepția testelor de detectare a anticorpilor, aceste teste de laborator ajută la diagnosticarea febrei denga doar la începutul fazei acute a bolii. Însă testele de detectare a anticorpilor pot confirma faptul că o persoană suferă de denga către sfârșitul fazei de infectare. Organismul produce anticorpii specifici virusului denga după 5-7 zile. Nu există vaccinuri aprobate care să prevină infectarea cu virusul denga. Drept măsură
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
gâtului). Vasele candidate potențiale includ: arterele durale, arterele din pia mater și arterele extracraniale, ca cele ale scalpului. Se crede că rolul vasodilatării arterelor extracraniale, în special, este semnificativ. Diagnosticul migrenei se bazează pe semne și simptome. Ocazional, se efectuează teste imagistice pentru a exclude alte cauze ale cefaleelor. Se crede că există un număr semnificativ de persoane care suferă de această boală și care nu au fost diagnosticate. Conform propunerii făcute de Societatea Internațională de Cefalee, migrena fără aură poate
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
de cap de tip migrenă; cu toate acestea, cercetarea a avut unele probleme metodologice. Există unele dovezi preliminare ale beneficiilor următoarelor substanțe în profilaxia migrenei: magneziu, coenzima Q(10), riboflavină, vitamina B(12), și iarba-fetei, deși este necesară utilizarea unor teste de calitate mai bune pentru a confirma aceste rezultate preliminare. Din medicina alternativă, cele mai bune dovezi le are utilizarea captalanului. Dispozitivele medicale, cum ar fi feedback-ul biologic și neurostimulatoarele, au unele avantaje în prevenirea migrenei, mai ales atunci când
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]