90,618 matches
-
al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Tematica să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
și Muzicologilor din România. Tematica să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957 "„Codex Caioni” și unele probleme
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții ale cântecului patriotic, în „Studii de muzicologie”, vol. VII, Editura Muzicală, București, 1971 Articolele monografice: E. Caudella, P. Ciuntu, D.G. Kiriac, G. Dima, I. Ivanovici, K. Mikuli, I. Mureșianu, G. Musicescu, C. Porumbescu, Ț. Popovici, E. Wachmann, I. Vorobkievici, în "Grove’s Dictionary of Music and Musicians", London, 1972 "Dimitrie
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
dorien, une paralelle", în revistă „Muzică”, București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Dima”, Cluj-Napoca, 1986 "Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail Sadoveanu", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XXI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1991 Harry Maiorovici - "Dialogue of the Arts", în: "Studia Iudaica", nr. 2, Editura Sincron, 1993, p. 144-145
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Literară, Luceafărul, Observator Cultural, Adevărul Literar și Artistic, Secolul XX, Diverta Magazin ș.a. S-a remarcat că traducător al celebrului scriitor albanez Ismail Kadare, din opera căruia a publicat până în prezent (ianuarie 2017) 26 de volume, la cele mai cunoscute edituri din România. În afară de proza, a tradus din poezia și publicistica lui Kadare în paginile de cultură ale presei românești. Apreciindu-i muncă, romancierul albanez a declarat despre el că este „cel mai fidel și mai bun traducător” al său. Întâlnirea
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
contribuție la evoluția tehnicii pianistice, prezentată în cadrul sesiunii științifice Zilele Academice Timișorene (2006); "Alma Cornea Ionescu", publicat în volumul Facultatea de Muzică din Timișoara (2006). Băcilă Dan, Cătană Speranța, Cîrnu Marius, "Începuturile învățământului muzical timișorean și contribuții aduse dezvoltării sale", Editura Mirton, Timișoara, 2005; Bodo Maria, ""Leo Freund - Un muzician desăvârșit" ," Revistă de cultură, Știință și Practică Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică”, ediția a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
desăvârșit" ," Revistă de cultură, Știință și Practică Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică”, ediția a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik Márta - Kerekné Fekete Éva, “A Zenedétöl a Zenemüvészeti Karig”, Editura Litofilm, Szeged, 2013; Giulvezan Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene"," Editura Brumar, Timișoara,1996; Grup de autori, "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", Editura Aegis, Timișoara, 2006; Petroman Lucia și Petroman Pavel, „Muzicieni de marcă din Timișoara, la Timișoara
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică”, ediția a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik Márta - Kerekné Fekete Éva, “A Zenedétöl a Zenemüvészeti Karig”, Editura Litofilm, Szeged, 2013; Giulvezan Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene"," Editura Brumar, Timișoara,1996; Grup de autori, "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", Editura Aegis, Timișoara, 2006; Petroman Lucia și Petroman Pavel, „Muzicieni de marcă din Timișoara, la Timișoara și la ei acasă”, Editura Eurostampa, Timișoara, 2006; Stancovici
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik Márta - Kerekné Fekete Éva, “A Zenedétöl a Zenemüvészeti Karig”, Editura Litofilm, Szeged, 2013; Giulvezan Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene"," Editura Brumar, Timișoara,1996; Grup de autori, "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", Editura Aegis, Timișoara, 2006; Petroman Lucia și Petroman Pavel, „Muzicieni de marcă din Timișoara, la Timișoara și la ei acasă”, Editura Eurostampa, Timișoara, 2006; Stancovici Felicia, " Urme în memoria timpului...Confesiuni", Editura Datagroup, Timișoara, 2015; Tolcea Marcel, O Școală a Muzicii
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene"," Editura Brumar, Timișoara,1996; Grup de autori, "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", Editura Aegis, Timișoara, 2006; Petroman Lucia și Petroman Pavel, „Muzicieni de marcă din Timișoara, la Timișoara și la ei acasă”, Editura Eurostampa, Timișoara, 2006; Stancovici Felicia, " Urme în memoria timpului...Confesiuni", Editura Datagroup, Timișoara, 2015; Tolcea Marcel, O Școală a Muzicii în „Drapelul Roșu”, Timișoara, 1984; Tomi Ioan, „Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica Banatul 60 de ani”, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2007
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", Editura Aegis, Timișoara, 2006; Petroman Lucia și Petroman Pavel, „Muzicieni de marcă din Timișoara, la Timișoara și la ei acasă”, Editura Eurostampa, Timișoara, 2006; Stancovici Felicia, " Urme în memoria timpului...Confesiuni", Editura Datagroup, Timișoara, 2015; Tolcea Marcel, O Școală a Muzicii în „Drapelul Roșu”, Timișoara, 1984; Tomi Ioan, „Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica Banatul 60 de ani”, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2007; Tomi Ioan, „Lexicon Muzicieni din Banat,” vol.II, Editura Eurostampa, Timișoara
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
și la ei acasă”, Editura Eurostampa, Timișoara, 2006; Stancovici Felicia, " Urme în memoria timpului...Confesiuni", Editura Datagroup, Timișoara, 2015; Tolcea Marcel, O Școală a Muzicii în „Drapelul Roșu”, Timișoara, 1984; Tomi Ioan, „Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica Banatul 60 de ani”, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2007; Tomi Ioan, „Lexicon Muzicieni din Banat,” vol.II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012; Vulpe Damian, ""Alma Cornea Ionescu, O viață dăruită pianului"," Editura Tempus, Timișoara, 1996; Vulpe Damian, Învățământul muzical timișorean cu școlile lui în „Deceniu muzical
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
timpului...Confesiuni", Editura Datagroup, Timișoara, 2015; Tolcea Marcel, O Școală a Muzicii în „Drapelul Roșu”, Timișoara, 1984; Tomi Ioan, „Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica Banatul 60 de ani”, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2007; Tomi Ioan, „Lexicon Muzicieni din Banat,” vol.II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012; Vulpe Damian, ""Alma Cornea Ionescu, O viață dăruită pianului"," Editura Tempus, Timișoara, 1996; Vulpe Damian, Învățământul muzical timișorean cu școlile lui în „Deceniu muzical universitar”, Oradea, 2005;
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Drapelul Roșu”, Timișoara, 1984; Tomi Ioan, „Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica Banatul 60 de ani”, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2007; Tomi Ioan, „Lexicon Muzicieni din Banat,” vol.II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012; Vulpe Damian, ""Alma Cornea Ionescu, O viață dăruită pianului"," Editura Tempus, Timișoara, 1996; Vulpe Damian, Învățământul muzical timișorean cu școlile lui în „Deceniu muzical universitar”, Oradea, 2005;
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Eliade. Scrierea ei a fost începută în august 1955 la Täsch (Elveția), dar a fost repede abandonată, fiind reluată ulterior și finalizată în noiembrie 1967 la Chicago (SUA). Nuvela a fost publicată în anul 1968 într-un volum tipărit de Editura Caietele Inorogului din Paris, apoi a apărut în următorii ani în traducere franceză și germană, înainte de a fi inclusă în volumul "În curte la Dionis", tipărit în anul 1981 de Editura Cartea Românească din București. Subiectul nuvelei îl constituie anchetarea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
publicată în anul 1968 într-un volum tipărit de Editura Caietele Inorogului din Paris, apoi a apărut în următorii ani în traducere franceză și germană, înainte de a fi inclusă în volumul "În curte la Dionis", tipărit în anul 1981 de Editura Cartea Românească din București. Subiectul nuvelei îl constituie anchetarea de către Securitate a bătrânului Zaharia Fărâmă, fost director al unei școli primare de pe strada Mântuleasa, și relatarea de către acesta a unor întâmplări stranii petrecute într-un trecut apropiat.<ref name="Ștefănescu
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
publica scrierea în România sau nu. Personajele și acțiunea continuau să-l captiveze, după cum notează în însemnările din acel an. Prima sa publicare a avut loc în anul 1968 în volumul 2 al unei colecții de proză românească tipărită de Editura Caietele Inorogului din Paris; tirajul cărții a fost de 500 de exemplare. Cartea a fost tradusă în mai multe limbi străine. Traducerea în limba germană realizată de Edith Horowitz-Silbermann și tipărită în 1972 de Suhrkamp Verlag din Frankfurt a avut
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
cărții de mai multe ori. "„A fost, de altfel, primul meu succes literar în Franța; și, deocamdată, singurul”", nota Eliade în memoriile sale. Prima publicare în România a nuvelei „Pe strada Mântuleasa...” a avut loc abia în anul 1981, când Editura Cartea Românească din București a tipărit volumul "În curte la Dionis", care cuprindea cele șase nuvele ce apăruseră în volumul omonim parizian, nuvelele „Pe strada Mântuleasa” și „Tinerețe fără tinerețe”, plus alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
care cuprindea cele șase nuvele ce apăruseră în volumul omonim parizian, nuvelele „Pe strada Mântuleasa” și „Tinerețe fără tinerețe”, plus alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte dintre ele apăruseră anterior în volumul "La țigănci și alte povestiri" (Editura pentru literatură, București, 1969), iar cea de-a opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Niš, 1987; traducere de Vojislava Stojanović Georgijević, prefațată de Eugen Simion), estonă („Mîntuleasa tänavas...”, Kirjastus Perioodika, Tallinn, 1990; traducere de Riina Jesmin), norvegiană („Mântuleasa-gaten”, Solum, Oslo, 1993; traducere de Steinar Lone), cehă („V Mântuleasově ulici”, în vol. "V hájemství snu", Editura Aurora, Praga, 1996; traducere de Jiří Našinec), rusă („На улице Мынтуляса”, în vol. "Гадальщик на камешках", Editura Azbuka, St. Petersburg, 2000; traducere de Iuri Kojevnikov) și ucraineană („На улице Мынтуляса”, în vol. "Генеральские мундиры", Editura Nika-Țentr, Kiev, 2000; traducere de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
1990; traducere de Riina Jesmin), norvegiană („Mântuleasa-gaten”, Solum, Oslo, 1993; traducere de Steinar Lone), cehă („V Mântuleasově ulici”, în vol. "V hájemství snu", Editura Aurora, Praga, 1996; traducere de Jiří Našinec), rusă („На улице Мынтуляса”, în vol. "Гадальщик на камешках", Editura Azbuka, St. Petersburg, 2000; traducere de Iuri Kojevnikov) și ucraineană („На улице Мынтуляса”, în vol. "Генеральские мундиры", Editura Nika-Țentr, Kiev, 2000; traducere de Stanislav Semcinskii). Nuvela „Pe strada Mântuleasa...” a fost dramatizată de scriitorul ceho-austriac Pavel Kohout și jucată în
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
în vol. "V hájemství snu", Editura Aurora, Praga, 1996; traducere de Jiří Našinec), rusă („На улице Мынтуляса”, în vol. "Гадальщик на камешках", Editura Azbuka, St. Petersburg, 2000; traducere de Iuri Kojevnikov) și ucraineană („На улице Мынтуляса”, în vol. "Генеральские мундиры", Editura Nika-Țentr, Kiev, 2000; traducere de Stanislav Semcinskii). Nuvela „Pe strada Mântuleasa...” a fost dramatizată de scriitorul ceho-austriac Pavel Kohout și jucată în 1981 pe scenele teatrelor din Viena, Berlin și Londra. O piesă de teatru radiofonic cu o durată de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Jassyensia” și colaborator la mai multe reviste culturale, printre care „Cuvântul”, „Observator cultural” și „Tribuna”. A fost secretar general de redacție al revistei culturale „Timpul” (2004-2007). Semnează articole în Dicționarul general al literaturii române, vol. I-VI (coord. Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, 2004-2007).
Șerban Axinte () [Corola-website/Science/335739_a_337068]
-
Între lucrările publicate de pe această temă se află "Evoluția economiei din bazinul Sucevei în perioada postbelică și reflectarea acesteia în cultura și civilizația satelor" (1999) și "Prezent și perspective în economia rurală din România" (2000). A fost membru fondator al Editurii Agora, la care a publicat, în calitate de autor și coautor, numeroase cărți și studii cu caracter economico-financiar și sociologico-statistic, din care 12 cărți au ca temă probleme de contabilitate și finanțe: și în colaborare: De memorialistică s-a atașat din anul
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]