12,426 matches
-
d-l Titulescu. Noi, românii, înțelegem că d-l Titulescu este un talent, este mai puțin o inteligență și aproape deloc o înțelepciune. Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui înțelept fără talent, decât unui talent lipsit de înțelepciune”122. Răspunsurile lui Titulescu la aceste critici și totodată justificarea acțiunilor diplomatice cât și 120 Doru Dina , Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu , Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți “, 2004 , p.12. 121 Horia Sima , De ce trebuia să plece
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
dogmele centrale ale credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu, "înțelepciune", "direptate", "bărbăția", "înfruntarea poftelor" etc.). Analiza lingvistică a lexicului Bucoavnei bălgrădene relevă că vocabularul lucrării totalizează un număr de 768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic este explicit. Sunt prezentate ulterior o serie de "Fabule și istorioare" cum ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în lupta îndelungată și grea pentru progres social, împotriva exploatării și asupririi sociale și naționale, a dominației străine, pentru apărarea ființei sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai demnă" (Programul PCR, 1975, p. 8). Expresie a "înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii", în fapt, a întregii suflări a "națiunii noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate, de întrupare instituțională a idealului social și național, Partidul pretinde loialitate supremă și recunoașterea unanimă a rolului de călăuză politică a maselor. Dacă istoria modernă a României (1821-1918
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interne. Așa cum nu sunt capabili nici de a-i lămuri cuiva în mod satisfăcător ideile conținute în operele lor. Una dintre cele mai vechi "dovezi" în acest sens o întâlnim în textul platonic. Socrate, care se adresează, în căutare de înțelepciune, mai întâi politicienilor și mai apoi barzilor, descoperă cu uimire și recunoscută jenă ("mi-e rușine, atenieni!", exclama) că, ori de câte ori le cere acestora din urmă vreo analiză a scrierilor lor, asistenta răspunde cu mult mai multă siguranță și coerentă decât
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
toate greutățile sufletului. De fapt, totul și toți ne dau lecții de viață. Totul trebuie învățat din afară și pe dinafară, iar singurul lucru care mi-l îngădui e să mă refugiez în ceva care să-mi umple sufletul de înțelepciune și să-l hrănească cu bunătate și iubire. Școala ar trebui să fie un mijloc de descoperire a sinelui și să însemne mai mult decât predare - învățare, să scoată în evidență experiența, umanitatea, sensibilitatea. Pe lângă toate acestea școala ar trebui
Mintea trebuie să se miște în armonie. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Păduraru Diana Georgiana, Iftime Valentina () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1977]
-
lecții ci și prietenii care încearcă să ne ofere mereu așa-zisele „lecții de viață”, experiențe noi prin care dacă mintea este în echilibru cu sufletul ne redescoperim pe sine. Învățăm de la lume lucruri bune și rele dar mintea, izvorul înțelepciunii noastre, trebuie să ne armonizeze reacțiile, opiniile care sunt iscate de experiențele de viață. Uneori unii își alungă suferințele, lipsa de iubire și afectivitate în droguri, fumat, alcool, ceea ce le oprește zborul spre o viață mai bună, soluționând situațiile și
Mintea trebuie să se miște în armonie. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Păduraru Diana Georgiana, Iftime Valentina () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1977]
-
deloc și nici nu-și putea permite îndoieli. Doar nu visa vedenii anormale și inexistente în acel moment, ca și cum s-ar fi drogat cu hașiș, opiu sau vin, care înjosesc rațiunea și sluțesc sufletul! Toate acestea le putea cântări cu înțelepciune după ce ieșea din starea bolnăvicioasă. Clipele acestea erau tocmai un singur efort neobișnuit al conștiinței de sine- dacă ar trebui să exprimăm această stare într-un cuvânt -, a conștiinței de sine și în același timp a simțirii propriei ființe, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-o Aglaiei Ivanovna după plecarea lui Gavrila Ardalionovici... Mi se pare că nu vă miră nimic, prințe, adăugă el privind cu suspiciune chipul calm al interlocutorului. Se spune că a nu te mira de nimic este o dovadă de mare înțelepciune. După părerea mea, ar putea la fel de bine să fie o dovadă de mare prostie... De altfel, nu la dumneavoastră fac aluzie, scuzați... Astăzi am ghinion în expresii. — Știam de ieri că Gavrila Ardalionovici... începu prințul și își înghiți vorba, vădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
MAI LIPSEA... "] Atât ne mai lipsea, electivitatea judecătorilor. De-o seamă de timp observasem în ziarele guvernamentale apărând ideea, ciudată pentru starea noastră de lucruri, că, precum Caradalele și Serurii se aleg spre a face acele legi de-o încăpătoare înțelepciune de cari suntem guvernați de ne merg petecele, tot așa s-ar putea alege și judecătorii, de vreme ce și în America tot aleși sunt. și 'ntr-adevăr d. C. A. Rosetti, proorocul partidului, a scris o serie de articole la gazetă în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
României, daca nu e cel mai vechi dintre ele, a văzut cel puțin mult mai de timpuriu dezvoltîndu-se la el progresul științei și al industriei apusene decât vecinele ei, Serbia și Bulgaria. El cată deci să continue a da exemplul înțelepciunii politice și a intra cu mult mai multă hotărâre poate pe calea unei admnistrații integre și severe. Acesta e adevăratul mijloc de-a exercita împrejuru-și o influență care ar fi cu atât mai utilă cu cât e vorba mai cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din România, și îndrăznea a o spune aceasta în același moment în care d. Brătianu declara în Senat că răscumpărarea era impusă de din afară, tot astfel precum Strousberg fusese odinioară impus de la Berlin și Viena. Ce patriotism și ce înțelepciune, ce sacrificiu a fost la mijloc? Ați știut că, dacă veți rezolva cestiunea izraelită în modul cel mai favorabil cu putință pentru străinătate, veți rămânea la putere și veți avea foloasele răscumpărării. Așa s-a și întîmplat. Ați stors de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
actualității, să-și deschiză urechea sufletească în liniște și în tăcere legendei trecutului. Există încă în manuscris o carte românească numită Ceasornicul Domnilor care cuprinde în mai multe volume atât înfățișări din viața trecutului cât și norme de virtute și înțelepciune. Era grea în adevăr sarcina unui Domn în zilele vechi, care împreuna în el adeseori toată răspunderea și toată suveranitatea națională, și ei erau prea buni creștini și prea buni patrioți pentru ca mărimea misiunii lor pe pământ să nu le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai ignoranți, mai neputincioși decum au intrat pe ea la 1866. Această conștiință a neputinței și nimicniciei proprii [î]i arde și [î]i mănâncă. Un temperament iute și ordinar [î]i face și mai incapabili de-a suporta cu înțelepciune căderea și ruina vădită, deci caută a-și răzbuna pe oameni nevinovați neputința lor proprie și și inventează când emisari români în Ardeal, când Daco - românia, când alte năzbutii toate. Un popor care nu e nici destul de cult, nici destul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât vecinele Bulgaria și Serbia. Mulțumită minunatei fertilități a brazdei și inteligenței locuitorilor lui, regatul de ani încoace e la un nivel pe care celelalte Principate nu-l vor atinge decât mai târziu. El trebuie să continue a da exemplul înțelepciunii politice și să intre cu mai multă rezoluțiune decum a făcut-o pîn' acum pe calea unei admnistrații integre și severe. Iată mijlocul adevărat de-a exercita împrejuru-i o influență care ar fi din cele mai folositoare, mai cu seamă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
importorul străin. Două catedre de economie politică avem în țară, amândouă ocupate de liber schimbiști și dacă un student ar îndrăzni de capul lui să zică ceva de bresle, de apărarea piețeii și muncii naționale, i se dă zero. Cu înțelepciunea suprafină importată de la Paris am ajuns a importa făina și untul de la Brașov, verdețurile murate din Franța. Românul e de felul lui om prost. Morar nu i-a dat Dumnezeu să fie, a măcina nu știe, a mura verdețuri iar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără nici o rezervă că, în sferele Ministeriului de Esterne, demisiunea d-lui Brătianu e considerată ca singurul mod al unei înlăturări pacinice a diferențelor dintre Austro-Ungaria și România. După toată probabilitatea corespondentul "N[oii ]. pr [ese] libere" și-au luat înțelepciunea din telegrama ziarului "Politik", dar n-a avut cuvânt de a vedea în ea o comunicație din sfere guvernamentale. Știrea din "Politik" a influințat-o tot atât de puțin Ministerul de Esterne ca și articolele provocatorii pe cari organul boem le aduce din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
următorul cuprins: Contele Kalnocky [î]mi telegrafiază următoarele: D. de Giers, pe care tocmai [î]l văzui, pare foarte mulțumit de impresiunile reciproce ale întrevederii de la Danzig. Împăratul Alexandru s-a întors cu sentimente întărite de liniștire și satisfacțiune interioară. Înțelepciunea și neașteptata moderațiune a vorbelor principelui de Bismarck au făcut mai cu seamă un bun efect asupra împăratului și a d-lui de Giers și i-a liniștit prin asigurarea că-n nici o direcțiune nu urmărește decât scopuri pacifice. Împăratul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sa și activitatea la catedră, cu convingerile și opiniile sale, motiv pentru care amalgamarea lor nu face decât să-i umbrească formidabila sa operă științifică și filosofică. Evocatoare În acest sens este poziția academicianului Nicolae Cajal pe care, pentru acuratețea, Înțelepciunea și moralitatea ei o expunem În final: „În judecarea cazului Paulescu este necesar să subliniem de la Început că avem de a face cu o problemă de natură deosebită. Prima este importanța incontestabilă a descoperirii insulinei pentru istoria mondială a științei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai bine principiul educației continue pe care medicul va trebui să-l adopte, această deprindere atât de necesară trebuind să fie Însușită Încă din anii formării sale, prin cultivarea „unor trăsături pozitive de personalitate ca; noblețea compasiunii, setea de cunoaștere, Înțelepciunea de a răbda și năzuința spre autodepășire”, În final a unei etici profesionale fără de care există riscul, după cum spunea Gr. T. Popa „de a căpăta gustul rutinei fără explicație, al aplicației fără rațiune, al obișnuinței fără viziune”. Aceste aspecte vor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de adaptare a organismului care, dimpotrivă, presupune antrenarea mecanismelor specifice, neuroendocrine și metabolice, de o manieră concertată și adaptată agentului stressor. Capacitatea de adaptare este suficient de bine structurată și puternic susținută de sindromul general de adaptare confirmată și de Înțelepciunea populară prin expresia „să nu-i dea Dumnezeu omului cât poate duce”. Dincolo de modul de manifestare oarecum diferit de la individ la individ, sindromul general de adaptare se supune legității generale de adaptare a omului și ființelor viețuitoare la exigențele mediului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tradițională, patriarhală, a avut ca obiectiv regenerarea continuă a omului frumos, capabil de atitudini și comportamente morale care să-i permită conviețuirea În societatea În care trăiește. „Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-mi place mie” spune Înțelepciunea populară, ceea ce presupune cu necesitate că plăcerea pentru frumos trebuie formată prin educație. Iată de ce tradiția populară cuprinde o serie Întreagă de obiceiuri care au ca obiectiv pregătirea tinerei generații pentru viață. Ceata de flăcăi și ceata de fete care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Aristotel), „cei buni să nu dorească răul, iar cei răi să nu-l poată face”. Eseu susținut cu ocazia duplexului cultural Vaslui-Bacău, 2014. Bătrânețea, din perspectiva socio-medicală „Utilizarea extraordinarului potențial psihologic pe care-l posedă vârsta senectuții, susținut de experiența, Înțelepciunea, creativitatea, meticulozitatea, răbdarea și moderația ce o caracterizează, a fost, este și rămâne o soluție benefică pentru societate”. Spencer spunea cândva că existența individului pendulează Între două lumi: lumea instinctelor și lumea ideilor. Judecând evoluția ființei umane pe parcursul existenței sale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
diferă de la individ la individ În funcție de tipul de societate și modelul cultural al societății respective, În ultima parte a vieții; tihna, liniștea, meditația și contemplația fac loc lumii ideilor, În care vârstnicul poate excela prin experiența sa de viață și Înțelepciunea care derivă tocmai din această experiență. Desigur această abordare sumară și oarecum simplistă ar fi de-a dreptul idilică dacă dincolo de ea nu s-ar aduna toate avatarurile acumulate de-a lungul existenței și nu s-ar Însoți de nenumărate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]