10,749 matches
-
aripi de liliac. Am închis ochii așteptând să mă doboare; doream să fiu doborâtă cât mai repede deoarece nu mai puteam suporta chinurile așteptării. Am deschis ochii și-l văd evoluând nepăsător. " Vede crucea roșie ", mi-am zis, și îl admiram cât este de civilizat. Acum mă gândeam, eram nedumerită de ce se plimbă în zona noastră atât de jos. Ce este cu vânătoarea sau cu antiaeriana de nu-l semnalează? Sau poate am ajuns eu la bolșevici? Dar iată Bălți! O
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
peste case. În port zăresc 4 nave de război înecate, iar pe cheiuri, mormane de mașini, rezultatul bombardamentului în picaj al IAR 80. Câteva aerodroame cu avioane false și adevărate incendiate și pământul răscolit de bombe. Trecem pe litoral și admirăm <greu descifrabil> și alte câteva drăguțe localități balneare, apoi ne reîntoarcem pe la Dalnik. Aici, pământul este negru de găuri de obuze. Nu există metru pătrat ce să nu fi fost găurit de proiectile. Pe șosea o coloană motorizată inamică zace
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
turcilor; el predica cu atâta har încât soldații erau convinși că vor obține victoria, mai ales datorită devoțiunii „Numele lui Isus”, pe care fratele minor o răspândise în armată. Pentru Europa victoria de la Belgrad a fost o minune. Chateaubriant a admirat întotdeauna abilitățile de comunicare și de adaptare socială ale franciscanilor la orice circumstanțe. Sfântul Scaun a apreciat ca excepționale proiectele Sfântului Francisc, încă din timpul vieții sale; în 1854 Papa Pius al IX-lea a promulgat Dogma Neprihănitei Zămisliri a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să întemeieze cea de a patra Bărăție: episcopul Angelo Parsi, care a fost numit episcop de București pe 19 septembrie 1847. El a început cu vrednicie să construiască biserica, casa parohială, școala, și, în premieră, minunatul turn pe care îl admirăm și astăzi. În 1850 complexul a fost terminat. După năruirea a trei Bărății, cea de a patra s-a înălțat cu siguranță și cu grație, precum mărețele construcții de altădată, menite să dureze, ca în legenda Meșterului Manole, după atâtea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
importanța presei pentru întărirea credinței în popor și tineret...”, el „mânuiește versul cu o rară dibăcie, și reușește astfel să întipărească în mintea copiilor și tinerilor cunoștințe prețioase pentru toată viața” (1935). Episcopul Th. Cisar îi scria părintelui în 1931: „admir ușurința versificației și adaptarea gândurilor ca toți să înțeleagă și să prindă cu ajutorul frumosului din natură, cele suprafirești”. Despre lucrarea „Fericirea țării, sănătatea poporului” (1931) s-a vorbit mult, ea fiind considerată o adevărată operă socială, un mare bine făcut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
urmă, norocul îi surâde Paulinei. Curând, prietena sa Elizabeth îi mărturisește că un tânăr misterios îi ceruse s-o vadă pentru a vorbi despre ea. La baluri o văzuse înconjurată de atâta lume, încât nu îndrăznise să se apropie. O admira de la distanță și voia să știe totul despre ea. Ca și Pauline, acest necunoscut era pasionat de îndeletnicirile intelectuale. Era arhivist paleograf și voia să se dedice studiului istoriei. "Ceea ce îi speria pe ceilalți" erudiția tinerei fete "era tocmai ceea ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unei doamne, își pierde capul zărind o gleznă și cere îndurare când privirea îi alunecă pe o gambă"40. Așadar, Paul de Cassagnac le așează în fața lui pe cele cinci doamne mascate și le cere să-și descopere picioarele. Le admiră, le compară și acordă premiul întâi, cum era de așteptat, piciorușelor delicate ale Mariei, pe care nu se sfiește să le sărute de mai multe ori... Deși atras de Marie, Paul de Cassagnac sfârșește prin a se căsători cu altcineva
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
află și el salvarea în ambiguitate, în erotica actului nedus până la capăt. Când flirtează, nu caută să colecționeze, asemenea lui Don Juan, cuceriri amoroase. Se mulțumește să vadă scânteind în fața lui giuvaerele posibilelor aventuri, să surprindă reflexiile, licăririle lor. Contemplă, admiră, visează, fără a dori să posede. El nu păstrează din această femeie amprenta trupului, ci o imagine, o amintire care va prinde poate din nou viață, mai târziu, în visurile sale. În felul acesta, se ajunge foarte repede la final
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
chinuitoare numită flirt, conchide monseniorul Bolo, habar nu au că se hârjonesc cu vulpea și că felul în care acest tovarăș agreabil se îngrijește de inima lor se aseamănă cu acela în care hoțul deghizat în gentilom, prefăcându-se că admiră frumusețea unei case de bani, caută de fapt să-i pătrundă taina sau să-i afle cusurul". Femeia și fata tânără trebuie așadar să fie cu mare grijă, spun răspicat moraliștii. Dorința masculină țâșnește cu o forță atât de nestăvilită
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se prelungește și după încheierea războiului. Corsetul aruncat la gunoi rămâne definitiv acolo. "Crahul pudorii", pentru a relua expresia lui Marcel Prévost, se accelerează. În 1920, moda impune fuste și mai scurte, iar picioarelor femeilor nu numai că pot fi admirate în voie, dar pot fi și atinse de bărbați. Mâinile acestora pot urca acum până la genunchi, până la coapse, pe toată lungimea piciorului femeii, atât de minunat "pus în valoare de ciorapul de mătase, [...] această nouă invenție". Combinezoanele și corsetele sunt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
emoțiile inimii, despre bucuriile simple ale naturii, despre fericirea "de-a sta lungit / Pe iarba verde vara" sau cea "de-a strânge-o mână-n mâna sa". Pentru el... O dulce mireasmă de respiri E floare-albastră Un ochi minunat de admiri E floare-albastră Cuvinte de nu poți să-nșiri E floare-albastră, e floare-albastră, e floare-albastră La o 'ntâlnire de te-aventurezi E floare-albastră Un cântec trist de fredonezi E floare-albastră " Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză..". Mii de tineri și mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
otravă", sau țigările Lucky Strike, aceasta se americanizează și se îmburghezește. Tânăra, care o idolatriza cu toată ființa ei pe Scarlett O'Hara a cărei poză și-o prinsese în pioneze deasupra patului, alături de cea a lui Stalin și o admira pe Rita Hayworth în Gilda, își asumă în cele din urmă propria-i cochetărie. Această fostă "aprigă militantă cu șosete scurte" se străduiește acum să se îmbrace și să se fardeze precum starurile de cinema, să se transforme în vampă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zbuciumate "bombe sexy". În Franța, televiziunea nu cunoscuse încă decât o înflorire moderată, dar starurile și sex-simbolurile invadează deja revistele pentru femei și ecranele cinematografelor. În fiecare an, sute de milioane de spectatori se înghesuie în sălile întunecate pentru a admira aceste bombe pe care le exportă America și care, într-un mod chiar mai percutant decât psihanaliza, dinamitează o sumedenie de convenții. Pentru zânele căminului, care se vor sătura curând să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la fel de bine ca și cuvântul vacca”. Așa este, dar rămâne întrebarea dacă la început, atunci când Adam-Omul a dat nume primei vaci, a făcut sau nu vreo legătură între ființa desenată ca vacă și sunetele articulate, când a analizat-o, a admirat-o și a separat-o de cele văzute mai înainte. Dar chiar dacă nu am da crezare acestor opinii - respectând dreptul oricui să pornească de la alte premise primare -, tot suntem obligați să acceptăm (ne obligă rațiunea) că nu putem vorbi despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ceva foarte important, de ceva esențial și că o dimensiune cea a profunzimii a dispărut din decor. Privesc la imaginea Turnului Eiffel, a Piramidelor, a Vaticanului sau a Turnului Spaski, a templelor budiste... Sunt minunate, o, cît îmi plac! Le admir și le-aș tot vedea, dar sunt mute și aș dori să mi se povestească despre cineva, un om, care, acolo, lîngă temelia lor, a spus că... Iată de ce n-am fost niciodată în stare să îmi aduc contribuția la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Chianti îmbrăcate în cămășuțele lor de rafie, trec din mînă în mînă, de la femei la bărbați, de la cei care termină de mîncat la noii veniți. Se discută politică, artă, meserie, gospodărie. Unul are copilul bolnav, altul propune o grevă, altul admiră o mică pictură abstractă de pe perete încercînd să-i găsească un titlu. Femeile care intră sunt primite cu strigăte de bun venit, se vede că-s cliente vechi, probabil slujbașe care vin să ia prînzul în fiecare zi la Gastonne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pe bordul navelor engleze. Șeful lor, un bărbat înalt, bărbos, cu voce joasă, mă poftește să intru. Printre ei se mai află două femei: o italiancă bătrînă, care se duce la Londra să-și viziteze fiul și însoțitoarea ei, care admiră credincioasa mea traistă din păr de capră revenită la starea ei normală, uscată. Tovarășii noștri de drum ne întind o sticlă de vin acrișor și împart cu noi o traistă de pere. Mă simt bine, mi-e cald în suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ca oaspeți, să folosim primii cele două linguri pe care le deține familia. După noi, castronul cu brînză și lingurile trec la Ganjur și la Sandan, apoi la gazde. Sătui pînă la refuz, suntem invitați afară, în fața iurtelor, pentru a admira herghelia. Fiica cea mare a familiei are vreo 7 ani, vîrstă la care, în mod normal, se poate cîștiga "nadom"-ul5 la Ulan-Bator. "Caii iuți" sunt aleși cam trei-patru dintr-o sută și pe un astfel de cal se aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ne dăm seama cînd am ajuns în Kutaisi. Guram se grăbește să ne cazeze la cel mai bun hotel al orașului, ca oaspeți ai Literaturii pentru tineret după care ne propune să facem o plimbare cu piciorul, pentru a-l admira mai bine. Lăsăm bagajul la hotel și pornim agale pe străzile largi, cu parcuri bogate și oameni frumoși, ca-n întreagă Georgia, țara cu cei mai frumoși oameni pe care i-am întîlnit pe unde-am colindat. Ieșim dintr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
bani. Câte prostii nu face tinerețea! Să vorbesc de impresiile mele de prin muzeele Romei, impresiile de atunci. Am intrat întâi în galeria Borghese, din Pineio, unde lucra o copie Sabin Popp, un Sf. Gerome. M-am minunat și am admirat în toate felurile o cunoștință veche, "Venus de Canove" sau Paolina Borghese, sora lui Bonaparte, pentru că a fost tema de examen la intrarea mea la Școala de Belle Arte din Iași. O lucrare de Tițian "Venus și Cupidon" atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a vedea ce obiecte prezintă interes pentru înaltul locatar. Dezamăgirea ei fu destul de mare când descoperi doar tablourile tovarășului Dej, un pat din lemn, o masă pitica pe care se află o lampă de gaz și două scaune. Neavând ce admira, se prefăcu imediat plictisita, iar profesorul pentru a înviora atmosferă, încerca să o sărute pe gură. Reacția ei fu rapidă și plină de dispreț; deschise imediat ușa și scuipa cu scârba peste prag, ștergându-se imediat cu un șervețel puternic
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pentru faptul că începuseră să mă intereseze multe lucruri, cum lucra Securitatea, pe cine proteja, pe cine supraveghea, cui făcea dosare și cu ce scop. Dar de la el nu puteai scoate nimic, era foarte bine instruit și mai ales îl admirăm în mod deosebit pentru hipercorectitudinea de care dădea dovadă, pentru a nu putea nimeni să-l șantajeze pe tatăl său. - Când am venit la întâlnire, Lăură, zise el, am luat deja o hotărâre. Că dacă ai să vrei, tot n-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
un respect deosebit pentru cultura rusă, respect cultivat de o bună profesoară din liceu care știuse s-o atragă foarte mult prin frumusețea ei și mai ales prin pasiunea cu care se dăruia profesiei de dascăl. Aproape de aterizare, începuse să admire măreția marelui oraș care se vedea din înălțimi că un parc imens bine amenajat, cu multă verdeața, cu clădiri masive, bulevarde largi, circulate intens. Există în ea dorința embrionică de independență, îi plăcea să se simtă sigură pe ea în
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
se depărta de grup, în Turcia, Lăură colinda nestingherita străzile și magazinele până a doua zi dimineață. Preferă librăriile unde se găseau multe cărți în limbi străine și ale căror rafturi se înălțau parcă până la cer. Vizita magazinele cu aur, admira bijuteriile scumpe, negocia prețurile, deși nu prea cumpăra mai nimic. Se alesese doar cu câteva scule de mohair după o noapte întreagă de shopping. Se mai abătea uneori pe la câte o moschee, isi cumpărase un covoraș special pentru rugăciune, pentru că
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
limbajul metaforic îndărătul căruia se ascundeau lucruri grave, remarcase modul absolut inteligibil și ușor descifrabil al “corespondentelor” dintre “semnificant” și “semnificat”, deoarece era destul de bine inițiată în teoriile lui Saussure. Dar nici ea nu trecuse neobservată de profesorul care îi admira tăcut frumusețea perfectă, îi adoră în tăcere luminițile ochilor, străduindu-se să exprime ceea ce era mai bun în el. Entuziasmată, dar totodată uluita și fascinată în același timp de discursul clar, concis, la obiect, dar cât se poate de voalat
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]