11,393 matches
-
împărțit orașul în patru sectoare, analog cu zonele de ocupație în care Germania a fost împărțită. Sectoarele aliaților occidentali (Statele Unite, Regatul Unit și Franța) au format Berlinul de Vest, iar sectorul sovietic a format Berlinul de Est. Toți cei patru aliați au împărțit responsabilitățile asupra Berlinului. Oricum, în 1948, când aliații occidentali au extins reforma monetară din zonele vestice ale Germaniei în cele trei sectoare occidentale ale Berlinului, Uniunea Sovietică a impus o blocadă pe rutele de acces spre și dinspre
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
în care Germania a fost împărțită. Sectoarele aliaților occidentali (Statele Unite, Regatul Unit și Franța) au format Berlinul de Vest, iar sectorul sovietic a format Berlinul de Est. Toți cei patru aliați au împărțit responsabilitățile asupra Berlinului. Oricum, în 1948, când aliații occidentali au extins reforma monetară din zonele vestice ale Germaniei în cele trei sectoare occidentale ale Berlinului, Uniunea Sovietică a impus o blocadă pe rutele de acces spre și dinspre Berlinul de Vest, ce erau cu totul fixate în cadrul teritoriului
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
în cele trei sectoare occidentale ale Berlinului, Uniunea Sovietică a impus o blocadă pe rutele de acces spre și dinspre Berlinul de Vest, ce erau cu totul fixate în cadrul teritoriului contral de sovietici. Transportul aerian berlinez, condus de cei trei aliați occidentali, a trecut peste această blocadă, furnizând mâncare și alte oferte orașului din iunie 1948 până în mai 1949. În 1949, Republica Federală Germană a fost fondată în Germania de Vest și includea toatea zonele controlate de americani, britanici și francezi
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
și alte oferte orașului din iunie 1948 până în mai 1949. În 1949, Republica Federală Germană a fost fondată în Germania de Vest și includea toatea zonele controlate de americani, britanici și francezi, nu însă și zonele din Berlin ce aparțineau aliaților vestici, pe când marxist-leninista Republică Democrată Germană a fost proclamată în Germania de Est. Berlinul occidental a rămas oficial un oraș ocupat, dar politic s-a alătudat Republicii Federale Germane, în ciuda izolării geografice a Berlinului de Vest. Transportul aerian către Berlinul
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Vest erau limitate la nivel sectorial. În timpul Războiul Rece, parteneriatele reflectuau diferitele blocuri de putere, Berlinul de Vest având parteneriate cu capitalele occidentale, iar Berlinul de Est având parteneriate mai mult cu orașe ale țărilor Pactului de la Varșovia și a aliaților lor. Sunt mai multe proiecte comune cu multe alte orașe, precum Beirut, Belgrad, Săo Paulo, Copenhaga, Helsinki, Johannesburg, Mumbai, Oslo, Shanghai, Seoul, Sofia, Sydney, New York City și Viena. Berlin participă la asociațiile orășenești internaționale, precum Uniunea Capitalelor Uniunii Europene, Euroorașele
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Are cel mai mare dinozaur montat din lume (un Giraffatitan) și o specie prezervată de pasăre timpurie, Archaeopteryx. În Dahlem, sunt diferite muzee ale artei și culturii mondiale, precum Muzeul de Artă Asiatică, Muzeul Etnologic, Muzeul Culturilor Europene, precum și Muzeul Aliaților (un muzeul al Războiului Rece) și Muzeul Brücke (un muzeu de artă). În Lichtenberg, în locul unde se afla fostul Minister pentru Securitatea Statului al Germaniei de Est "(Stasi)", se află Muzeul Stasi. Locul punctului de control Charlie, unul dintre cele
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
avute despre Germanii din România și i-a felicitat pe românii care plecau din armata austriacă. Antantiștii care doreau Transilvania înapoi s-au întors împotriva poporaniștilor, care deplângeau soarta românilor din Basarabia, regiune aflată sub opresiunea Imperiului Rus cu consimțământul aliaților. Teoreticianul poporanist Garabet Ibrăileanu, editor al publicației " Viața Românească", l-a acuzat pe Iorga că nu a venit deloc în sprijinul basarabenilor. Iorga a reflectat asupra temelor politice în raportul predat Academiei în 1915, intitulat " Dreptul la viață al statelor
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
pentru miile de oameni descurajați și deziluzionați și împotriva trădătorilor care se strecură peste tot.” Scopul a fost din nou reflectat în prelegerile ce au urmat (unde a discutat despre „principiul național”) și în alte lucrări; acestea contemplau asupra angajamentului Aliaților ("Relations des Roumains avec les Alliès", „Relațiilor românilor cu Aliații; "Histoire des relations entre la France et les roumains", „Istoria relațiilor dintre Franța și România”), caracterului național ("Sufletul românesc") sau împotriva scăderii moralului ("Armistițiul"). Idealul lui de regenerare morală în timpul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
care se strecură peste tot.” Scopul a fost din nou reflectat în prelegerile ce au urmat (unde a discutat despre „principiul național”) și în alte lucrări; acestea contemplau asupra angajamentului Aliaților ("Relations des Roumains avec les Alliès", „Relațiilor românilor cu Aliații; "Histoire des relations entre la France et les roumains", „Istoria relațiilor dintre Franța și România”), caracterului național ("Sufletul românesc") sau împotriva scăderii moralului ("Armistițiul"). Idealul lui de regenerare morală în timpul războiului a fost completat de dorința unei reforme agrare. Brătianu
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
armistițiu umilitor („Strămoșii noștrii ar fi preferat moartea”); a refuzat să reprimească catedra de la Universitatea din București. Autoritățile germane din București au reacționat, operele sale fiind interzise. Iorga s-a întors la București doar după ce România a reluat contactele cu Aliații iar armata germană a părăsit țara. Incertitudinea politică a luat sfârșit la sfârșitul toamnei, când victoria Aliaților de pe Frontul de vest a dus la înfrângerea Germaniei. Celebrând Armistițiul Compiègne, Iorga a scris: „Nu poate exista o zi mai mare ca
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Autoritățile germane din București au reacționat, operele sale fiind interzise. Iorga s-a întors la București doar după ce România a reluat contactele cu Aliații iar armata germană a părăsit țara. Incertitudinea politică a luat sfârșit la sfârșitul toamnei, când victoria Aliaților de pe Frontul de vest a dus la înfrângerea Germaniei. Celebrând Armistițiul Compiègne, Iorga a scris: „Nu poate exista o zi mai mare ca aceasta pentru întreaga lume”. A mai remarcat că Bucureștiul a devenit „un iad murdar sub conducerea cerurilor
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
primit din partea rivalilor, național-liberalii. În timpul scurtului mandat, a călătorit în toată țara, vizitând în jur de 40 de orașe și municipii, și a fost într-o vizită de stat în Franța, primit acolo de prim-ministrul Aristide Briand și de aliatul său André Tardieu. În semn de recunoaștere a meritelor sale ca albanolog, Regatul Albaniei i-a acordat lui Iorga o proprietate în orașul Saranda, în care a creat un Institut Român de Arheologie. Principalul conflict al lui Carol din mandatul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
tânărul istoric Andrei Oțetea și numindu-l pe cumnatul său Colonel Chirescu (c. Florica Iorga în 1918) în postul de prefect al județului Storojineț. Mandatul său a mai ieșit în evidență prin tensiunile crescânde între PND în București și foștii aliați din Transilvania: Iorga a ajuns la putere după lansarea unor zvonuri conform cărora PNȚ ducea o „conspirație transilvăneană”, cabinetul lui Iorga neincluzând nici un politician transilvănean. Totuși a fost deschis sașilor, Iorga creând un minister al minorităților etnice. Nicolae Iorga și-
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
de izbucnirea Al Doilea Război Mondial și a fost întristat de urmările Bătăliei Franței, evenimente care au făcut subiectul eseului "Amintiri din locurile tragediilor actuale". A lucrat la o variantă a "Prometheus Bound", o tragedie care reflecta îngrijorările față de România, aliații ei, și viitorul politic nesigur. În anul 1940 regimul lui Carol al II-lea s-a prăbușit. Neașteptata cedare a Basarabiei și Bucovinei de nord sovieticilor a șocat societatea românească și l-a revoltat pe Iorga. La două ședințe ale
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
de naziști ducând la relații tensionate între Berlin și București. Conservatorul Iorga înclina să simpatizeze cu alte forme de totalitarism sau corporatism, și, din anii '20, vedea cu respect fascismul italian. Și-a exprimat dezamăgirea față de regimul italian care era aliat al Ungariei, dar a aplaudat invazia Etiopiei din 1935, și considera că o alianță cu Italia era una mai sigură decât cea cu Mica Antantă. O componentă importantă și controversată a viziunii politice a lui Iorga, prezentă în aproape întreaga
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
în total circa 150.000 de soldați). La 25 martie 101 împăratul părăsește Roma, traversează Dunărea pe poduri de vase la Lederata (Ramna) și Dierna (Orșova) pătrunzând în Dacia prin Banat. Dio Cassius menționează episodul în care burii germanici cu aliații lor îi trimit lui Traian o ciupercă uriașă pe care era scris un mesaj prin care romanii sunt sfătuiți pentru binele lor să se întoarcă la Roma. Are loc bătălia de la Tapae, în vara anului 101, iar Decebal încearcă să
Decebal () [Corola-website/Science/296674_a_298003]
-
Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, înalță, între Drobeta și Pontes, în anii 103-105, un pod peste Dunăre, pe care legiunile romane îl trec în vara anului 105, inițiind cel de-al doilea război dacic. Abandonat de aliați, atacat prin Banat, Valea Oltului și Moldova, constrâns continuu la defensivă, Decebal se retrage în citadela din Munții Orăștiei. După cucerirea puternicelor cetăți care păzeau accesul spre capitală: Blidaru, Costești, Piatra Roșie, Bănița, Căpâlna, Tilișca, legiunile romane încep asediul Sarmizegetusei
Decebal () [Corola-website/Science/296674_a_298003]
-
iar trecerea fluviului s-a făcut undeva în zona actualului județ Mehedinți și, probabil, i-a împins pe scordisci până la Singidunum, astfel că aceștia au fost înfrânți, dar nu nimiciți total, deoarece "pe aceștia din urmă și i-a făcut aliați." Dar în urma acestei înfrângeri severe scordiscii nu au mai fost consemnați în niciun izvor al lumii antice în cursul secolului I î.Hr. După unirea cu triburile geto-dacice din zona intracarpatică, dispunând de o forță militară de apreciat, depășită doar de
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
secolului I î.Hr. După unirea cu triburile geto-dacice din zona intracarpatică, dispunând de o forță militară de apreciat, depășită doar de cea a Republicii romane, Burebista întreprinde o campanie fulgerătoare împotriva tribului celtic al boiilor conduși de către Critasiros, precum și împotriva aliaților acestora, taurisci și i-a înfrânt, undeva în zona Bratislavei de astăzi, probabil la Zemplin. Se presupune că itinerariul urmat de oastea lui Burebista a fost marcat de îngroparea unor tezaure monetare la Tótfalu, Stupova, Bratislava, Simmering etc. Efectul acestei
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
un legământ. La 23 ianuarie/4 februarie, Tudor a lansat Proclamația de la Padeș, un apel înflăcărat la încetarea robiei feudale. Conținutul excesiv de revoluționar i-a panicat pe boieri și au decis să trimită trupe pentru a-l opri pe fostul aliat sub acuzația că era tulburător și ademenitor al poporului. A emis Cererile norodului românesc prin care se evidenția scopul revoluției de la 1821, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale țării, ca și
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Calea Rahovei, călare pe armăsar. Dar totodată, în capitală, sosise Alexandru Ipsilanti, aflat în fruntea unei armate de greci, muntenegreni, bulgari și sârbi. Nedisciplinați, forțele eteriste au provocat nemulțumiri în rândul bucureștenilor, iar Tudor le-a cerut să părăsească Țara Românească. Aliatul de odinioară nu a ținut cont de înțelegerile semnate și a continuat complotul. La 21 martie, Tudor a fost arestat la conacul de la Golești, iar în noaptea din 27-28 mai, la Târgoviște, acuzat că a colaborat cu otomanii, a fost
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an (în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și forțelor poloneze spre Egiptul britanic, dar a pierdut importante teritorii în profitul aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria), România își schimbă alianțele odată cu sosirea la putere a lui Ion Antonescu. Se aliază cu Puterile Axei în octombrie 1940 și intră în război de partea acestora în iunie 1941
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
își dă acordul pentru înlăturarea prin forță a mareșalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistițiului cu Națiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit și l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaților. Participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial s-a caracterizat, așadar, prin două campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, pierdută, și cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei, câștigată. La încheierea războiului, pe planul diplomatic, doar
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
până la 23 august 1944, în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. În anii regimului lui Antonescu, România a alimentat economia de război a Germaniei cu petrol, cereale, precum și produse industriale. România a devenit o țintă a bombardamentului aliat, mai ales pe 1 august 1943, când au fost atacate câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). Deși și România și Ungaria erau aliate ale Germaniei, regimul Antonescu și-a continuat ostilitatea diplomatică față de Ungaria din cauza problemei Transilvaniei
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
260 de zile de participare la războiul antihitlerist se încheie la 12 mai 1945, lăsând loc întăririi influenței sovietice în România. În ciuda actului de la 23 august 1944, România a constituit, în ochii URSS, o pradă de război, iar în ochii aliaților apuseni, un stat dușman învins. Delegația română la tratativele de pace de la Paris a argumentat că și guvernul Pétain, singurul legal în Franța în perioada iunie 1940 - august 1944, fusese un aliat al Germaniei fără ca asta să tăgăduiască Franței dreptul
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]