24,313 matches
-
națională nu mai poate să se concentreze pe instrumentul militar În contracararea unor amenințări convenționale, ci că este necesară reformarea profundă a acestuia În condițiile interoperabilității și eficienței necesare NATO, pentru a fi adaptat contracarării cu maximă eficiență a noilor amenințări de securitate. Cu toate acestea, strategia eșuează În a identifica și delimita resursele necesare și adecvate unui astfel de efort conjugat. Mai mult, trebuie subliniat faptul că pentru Întâia oară este schițată, la nivel minimal, structura instituțională care participă la
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
deficiențelor apărute. Figura 10.2. SPPBE, instrumentul necesar adoptării unor decizii realiste Prin implementarea SPPBE s-a dorit obținerea unui instrument eficient care să permită decidenților să ia În considerare o multitudine de factori, de cele mai multe ori cu efecte contrare (amenințări la adresa securității naționale, mediul economic, dezvoltările tehnologice, resursele disponibile), care au un impact major asupra capabilităților militare necesare. Se urmărește În acest mod realizarea unei corelări mai bune Între intrări (resursele alocate) și capabilitățile militare rezultate. Principalele obiective urmărite prin
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
planificare a apărării specific Războiului Rece, caracterizat de rigiditate și centralizare excesivă. Exista o corelare deficitară Între resursele financiare alocate și misiunile stabilite. Structura de forțe a armatei era supradimensionată și greoaie, fiind incapabilă să facă față noilor riscuri și amenințări generate de un mediu politico-strategic În continuă schimbare. Existau stocuri importante de echipamente Învechite, depășite moral și fizic, incompatibile cu standardele NATO. Caracterul expediționar, capacitatea de a reacționa rapid și de a fi dislocate În vederea Îndeplinirii unor misiuni la mare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
s-au confruntat cu Întrebări surprinzătoare: „Lucrează serviciile de informații În mod eficient și În conformitate cu legea?” ; „Oare liderii politici folosesc aceste informații În scopuri politice?”; „Au oare serviciile de informații nevoie de prevederi legale și resurse suplimentare În lupta cu amenințările teroriste?”. Acestea, și alte Întrebări, ilustrează cele două scopuri ale supravegherii serviciilor de informații În societățile democratice: să mențină aceste instituții În limita mandatelor lor legale și să asigure eficacitatea lor. Acest capitol Își propune să compare practicile naționale de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ca vechime, spionajul a devenit un factor crucial În politica externă și de securitate a unui stat (Knigthley, 1988). Serviciile de informații sunt componente-cheie ale oricărui stat, deoarece Îndeplinesc patru funcții esențiale (Lowenthal, 2003, pp. 2-5): 1) să avertizeze asupra amenințărilor și surprizelor strategice; 2) să asigure expertiza pe termen lung; 3) să sprijine procesul de luare a deciziilor de către politicieni; 4) să mențină caracterul secret al informației, surselor, mijloacelor și metodelor. Perioada de după Războiul Rece este caracterizată de amenințări asimetrice
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
asupra amenințărilor și surprizelor strategice; 2) să asigure expertiza pe termen lung; 3) să sprijine procesul de luare a deciziilor de către politicieni; 4) să mențină caracterul secret al informației, surselor, mijloacelor și metodelor. Perioada de după Războiul Rece este caracterizată de amenințări asimetrice, de atacuri-surpriză ale organizațiilor teroriste și de războaie civile, cu efecte secundare periculoase. În special În acest context, se simte nevoia, din ce În ce mai mult, după cum spunea Donald Rumsfeld, de a obține informații și analize de mare acuratețe (Departamentul American al
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Întărească decizii deja luate de administrația la putere sau, mai rău, ca informațiile să fie folosite Împotriva oponenților politici. Se poate considera că serviciile de informații sunt politizate dacă: - deservesc politicienii, și nu politicile publice (de exemplu, dacă avertizările despre amenințări sunt folosite În sprijinul unei „campanii a fricii” organizate de către Guvern În timpul campaniei electorale); - administrația modifică rapoartele primite de la serviciile de informații; - sunt Înființate departamente ale serviciilor de informații În scopuri politice; - ofițerii de informații și șefii lor sunt numiți
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
peste patru milioane de palestinieni (UNHCR, 2006). Din aceste motive, gestionarea crizelor și a conflictelor a devenit una dintre cele mai importante preocupări În domeniul studiilor de securitate. Această preocupare rămâne extrem de importantă și În contextul internațional actual În care amenințările de securitate au devenit din ce În ce mai complexe și semnificativ diferite de cele din secolul precedent. În primul rând, se poate observa În apariția unor noi tipuri de tensiuni, crize și conflicte. Multe din acestea sunt de intensitate scăzută, implicând În mod
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
et al., 1998) 1. Din acest punct de vedere, elementul etnic este mai degrabă o formă prin care se manifestă unii din acești factori. Implicit, conflictele actuale sunt mult mai frecvent transnaționale și regionale. Totuși, aceasta nu exclude existența unor amenințări globale și a necesității cooperării internaționale În acest domeniu. După atacurile de la 11 septembrie, terorismul a fost identificat de o mare parte a comunității internaționale, În special la nivelul decidenților, drept principala amenințare de securitate contemporană (Marshall și Gurr, 2005
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
regionale. Totuși, aceasta nu exclude existența unor amenințări globale și a necesității cooperării internaționale În acest domeniu. După atacurile de la 11 septembrie, terorismul a fost identificat de o mare parte a comunității internaționale, În special la nivelul decidenților, drept principala amenințare de securitate contemporană (Marshall și Gurr, 2005; Human Security Center, 2005; Rassmussen, 2006; ONU: Consiliul de Securitate, 2006). Recent Însă, Abbot et al. (2006) a sugerat faptul că proliferarea terorismului depinde de modul de raportare la alte probleme de securitate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
modul de raportare la alte probleme de securitate ca, de pildă, schimbarea climaterică, competiția pentru resurse, remilitarizarea la scară globală și adâncirea diferențelor Între regiunile bogate și sărace ale lumii. Atâta timp cât nu se poate răspunde În mod eficient la aceste amenințări, actualul sistem internațional de securitate ar fi sortit eșecului. De aceea, terorismul va continua să se dezvolte, iar spre mijlocul secolului s-ar putea declanșa conflicte internaționale violente de mare amploare. Pentru a răspunde acestor provocări, este deci nevoie de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internaționale violente de mare amploare. Pentru a răspunde acestor provocări, este deci nevoie de noi abordări. În plan teoretic, această necesitate s-a reflectat În transformarea conceptului de securitate. Indiferent de perioada istorică, securitatea poate fi conceptualizată ca absență a amenințărilor față de anumite valori și ca absență a temerii că aceste valori vor fi atacate (Wolfers, 1962, p. 150). Totuși, există diferențe istorice În ceea ce privește obiectul amenințării și valorile implicate. Inițial, conceptul de securitate se referea exclusiv la protejarea interesului național prin
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
transformarea conceptului de securitate. Indiferent de perioada istorică, securitatea poate fi conceptualizată ca absență a amenințărilor față de anumite valori și ca absență a temerii că aceste valori vor fi atacate (Wolfers, 1962, p. 150). Totuși, există diferențe istorice În ceea ce privește obiectul amenințării și valorile implicate. Inițial, conceptul de securitate se referea exclusiv la protejarea interesului național prin menținerea de trupe și limitarea potențialelor amenințări la adresa securității naționale (Waltz, 1979; Walt, 1991; Krause și Williams, 1997). În special după sfârșitul Războiului Rece și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a temerii că aceste valori vor fi atacate (Wolfers, 1962, p. 150). Totuși, există diferențe istorice În ceea ce privește obiectul amenințării și valorile implicate. Inițial, conceptul de securitate se referea exclusiv la protejarea interesului național prin menținerea de trupe și limitarea potențialelor amenințări la adresa securității naționale (Waltz, 1979; Walt, 1991; Krause și Williams, 1997). În special după sfârșitul Războiului Rece și datorită interdependențelor tot mai strânse Între problemele de securitate și Între actorii internaționali, conceptul clasic de securitate a fost Însă treptat Înlocuit
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sectoare distincte, dar interdependente de securitate. Din acest punct de vedere se poate vorbi de securitate militară, politică, economică, societală și de mediu 1. Inițial, chiar și această nouă perspectivă presupunea, În general, acțiunea statelor, privite ca principal obiect al amenințărilor de securitate. Totuși, În special datorită cercetării transdisciplinare și unor preocupări politice, discuțiile privind securitatea economică, societală și În domeniul mediului au contribuit la o schimbare semnificativă de paradigmă la Începutul anilor ’90. Un prim pas a fost imaginarea conceptului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
vizibil crescut, pentru problemele populației civile. Aceasta a permis și acceptarea de noi actori În sectorul de securitate, statele și forțele militare cedând o mare parte din monopolul pe care Îl aveau În domeniu. Pentru a Înțelege mai bine problematica amenințării ca sursă a conflictelor, tabelul 12.1. prezintă principalele elemente ale perspectivelor contemporane asupra securității. Tabelul 12.1. Conceptele contemporane de securitate și natura amenințărilor posibile Această nouă abordare presupune că, la rândul lor, crizele și conflictele sunt multidimensionale și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
parte din monopolul pe care Îl aveau În domeniu. Pentru a Înțelege mai bine problematica amenințării ca sursă a conflictelor, tabelul 12.1. prezintă principalele elemente ale perspectivelor contemporane asupra securității. Tabelul 12.1. Conceptele contemporane de securitate și natura amenințărilor posibile Această nouă abordare presupune că, la rândul lor, crizele și conflictele sunt multidimensionale și generate de mai mulți factori, frecvent interdependenți. De asemenea, majoritatea crizelor și conflictelor contemporane depind de contextul local și regional, dar pot afecta Întreaga societate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
structurile relevante pentru domeniu, ca, de pildă, dreptul public internațional sau unele instituții precum Consiliul de Securitate al ONU. Mai degrabă, transformările În gestionarea crizelor și conflictelor au fost promovate de apariția unor noi fenomene internaționale, În special a noilor amenințări de securitate, dar și de percepția noilor conflicte de către comunitatea internațională. Capitolul de față prezintă această problematică, explicând În detaliu cum și de ce există o schimbare semnificativă În practica gestionării crizelor și a conflictelor. În plus, sunt explorate implicațiile acestor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
status quo. Criza economică din perioada interbelică este exemplul clasic pentru a ilustra acest sens. În relațiile internaționale, noțiunea are Însă și alte conotații. În mod tradițional, ea se referă la acele situații În care actorii internaționali au percepția unei amenințări ce se poate concretiza În evenimente neprevăzute În care există o mare probabilitate de utilizare a mijloacelor violente, precum și un timp scurt de reacție politică (Brecher și Wilkenfeld, 1982). Crizele politico-diplomatice din timpul Războiului Rece pot fi, de pildă, analizate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a păcii. Din punct de vedere politic, această problematică generează un interes semnificativ pentru dezvoltarea unor structuri instituționale și legale care să permită o pace durabilă. În fine, studiile de securitate sunt preocupate de aspecte precum modalitățile de abordare a amenințărilor violente sau procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR). În acest context, este ușor de observat că strategia de consolidare a păcii este similară strategiei de transformare a conflictelor. Ambele postulează necesitatea eliminării cauzelor conflictelor și Întăririi legăturilor dintre părților
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
organizației vor rezolva diferendele lor internaționale prin mijloace pașnice, În așa fel Încât pacea și securitatea internațională, precum și justiția să nu fie puse În primejdie; 4. Toți membrii organizației se vor abține, În relațiile lor internaționale, de a recurge la amenințarea cu forța sau la folosirea ei, fie Împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat, fie În orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite; 5. Toți membrii Națiunilor Unite vor da acesteia Întreg ajutorul În orice acțiune Întreprinsă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de utilizare a forței, și anume cele În care aceasta este compatibilă cu scopurile organizației (art. 2, 43-44). Acestea sunt În primul rând cazurile de autoapărare, dar și orice alte situații considerate de Consiliul de Securitate al ONU ca fiind amenințări la adresa păcii și securității internaționale 1. Pe baza acestui argument, Consiliul de Securitate al ONU permite trimiterea În zone de conflict de trupe pentru menținerea păcii, deși Carta nu are prevederi specifice În acest sens. Aceste excepții de la principiul limitării
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Ca și În cazul doctrinei „războiului just”, astfel de principii sunt Însă dificil de pus În practică. Din punct de vedere instituțional, În lipsa unor definiții juridice universal acceptate, Consiliul de Securitate este cel care, actualmente, trebuie să identifice cazurile de amenințare Împotriva păcii, de Încălcări ale păcii și de acte de agresiune, precum și să decidă ce acțiuni se impun (Carta Națiunilor Unite, art. 39). Recursul la forță trebuie să fie, desigur, ultimul mijloc pentru a restabili pacea; de aceea, Consiliul dispune
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
putut fi activat doar de trei ori - În cazul Coreei, Rhodesiei și al Africii de Sud. În alte trei cazuri - Palestinaxe "Palestina" (1984), Insulele Falkland (1982) și tensiunile dintre Iranxe "Iran" și Irakxe "Irak" (1987) -, Consiliul de Securitate a admis existența unei amenințări la adresa păcii și securității internaționale, dar nu a impus nici o măsură coercitivă (Escudero, 2002). ONU a intervenit totuși În aproape 50% din situațiile de criză sau conflicte internaționale din timpul Războiului Rece (Wilkenfeld și Brecher, 1984). Analizele realizate În cadrul International
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a conflictelor Contextul contemporan de securitate Încheierea Războiului Rece a Însemnat, printre altele, sfârșitul bipolarității, ceea ce a generat o dezbatere aprinsă despre noua natură a structurii sistemului internațional. Unele voci susțineau că Statele Unite sunt capabile să facă față oricărei noi amenințări (Krauthamer, 1991), ceea ce Însemna că sistemul devenea unipolar. Pe de altă parte, existau numeroși susținători ai multipolarității, deși În diferite variante. Pentru unii, multipolaritatea se asocia procesului de dobândire a puterii de către mai mulți actori internaționali (Hoffman, 1990), iar pentru
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]