9,217 matches
-
în continuare Guvernul Gheorghe Tătărescu și încercările premierului de a ajunge la conducerea PNL, georgiștii au depășit însă momentul, menținând unitatea formațiunii lor politice 610. Nemulțumirile au continuat să se acumuleze, așa încât, la începutul anului 1936, în PNL-Gheorghe Brătianu se conturau trei curente cu orientări diferite: georgiștii care se opuneau tacticii folosite de partidele "Frontului Constituțional" și cereau denunțarea publică a acordului, ramura care se pronunța categoric împotriva reîntregirii liberale și cei care acționau în ascuns pentru revenirea în cadrul vechiului Partid
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că marele Lenin s-a numit așa - el voia să înfiereze crimele țarismului chiar prin pseudonimul lui! Totuși, ceea ce m-a impresionat cel mai mult nu a fost tonul vehement al acelei diatribe. Ci o întrebare derutantă care s-a conturat în capul meu în timpul recreației, pe când ceilalți elevi mă asaltau cu batjocurile lor („Uitați-vă! Dar are o coroană țarul ăsta!”, striga unul dintre ei, trăgându-mă de păr). Întrebarea aceea, în aparență, era foarte simplă: „Da, știu că era
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
s-a aplecat spre un dulăpior de lângă ușa balconului, l-a deschis și, lângă o pălărie de paie, am văzut cartea. Așezat pe covor, am ascultat-o citind. O lampă de masă îi lumina chipul. Pe perete, siluetele noastre se conturau cu o precizie halucinantă. Din când în când, o pală de aer rece, venind din stepa nocturnă, năvălea pe ușa de la balcon. Vocea Charlottei avea tonalitatea cuvintelor cărora le asculți ecoul ani de zile după ce au fost rostite: ... Or, chaque
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nu-mi mai amintea de un muzeu. Nu, nu mai părea nelocuită. Am ezitat o clipă, apoi am înșfăcat un volum vechi, pus pe pervazul ferestrei, și am ieșit. Străzile erau pustii, aburite de somn. Perspectivele lor păreau să se contureze pe măsură ce înaintam spre ele. Mă gândeam la Însemnările pe care le duceam în rucsac. În seara aceea sau a doua zi, îmi spuneam eu, voi adăuga noul fragment, care îmi venise în minte noaptea. Eram la Saranza, în ultima mea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
doar că apare „deseori”. La sfarsitul primelor două grupări de nume este o concluzie, în care autorul formulează succint ideile despre Dumnezeu pe care le conține respectivă rubrică. Se vădește astfel scopul pentru care au fost înfățișate numele respective: să contureze imaginea lui All"h. • Louis Gardet, art. „All"h” în Encyclopédie de l’Islam, Nouvelle éd. établie avec le concours des principaux orientalistes par B. Lewis, Ch. Pellat et J. Schacht, sous le patronage de l’Union Académique Internaționale, Leiden
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Mih 4,13; Ps 114,7). Semnificație de bază: stăpân universal (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.8.2. Mélek: „Împărat” (toate traducerile românești); basileús (LXX); „rex” (Vg); „Roi” (BJ); „King” (RSV). Tema regalității lui YHWH este centrală în Vechiul Testament, deși se conturează abia după stabilirea israeliților în Canaan. Evreii recurg la această reprezentare simbolică pentru a exprima relația dintre ei și Dumnezeu 207. YHWH domnește peste Israel (Jud 8,23; 1Sam 8,7). Domnește în veci (Ex 15,18), în cer (Ps
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cerului. Structura compozițională are măreția unei închinăciuni. Înscrisă în ceea ce putem numi cu îndreptățire școala ieșeană de acuarelă, unde au strălucit Max Arnold, Constantin Radinschi, Adrian Podoleanu, Eugen Mircea, Minodora Bâzgă, Mihai Zaiț și încă mulți alții, Viorica Toporaș își conturează o identitate inconfundabilă, un mod personal de a dialoga cu natura și cu ea însăși. Cu albumul de față, Viorica Toporaș face dovada autentică a înzestrării ei artistice, capacității de a visa colorat și de a oferi semenilor rezervele inepuizabile
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
grecești și venețiene îi urmează. Recentul album editat în urma unui admirabil efort de organizare a unui profil demn de a fi transmis posterități impune chipul unui artist consacrat în situația unei valide sinteze. O lume fără seamăn, în fața Mării Negre, se conturează din certe minuni ale naturii, dar și din laborioase înfăptuiri ale omului, în esență expresia unei civilizații, a unei străvechi, arhaice culturi. Totul pare spontan, un suflet cald și nobil, melodios, un suflet strălucit, chiar strălucitor, în dinamica unui joc
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
mitic. Și, ca În orice act de căutare, atunci când „esența” ascunsă a fost găsită, mediul care o ascundea și care a fost mijlocul prin care am putut ajunge la acea esență este abandonat. Interpretările alegorice propuse de vechii greci au conturat harta tuturor soluțiilor posibile. Astfel, povestirea mitologică „mincinoasă” poate ascunde: a) o esență divină distorsionată de relativitatea reprezentărilor umane; b) un fapt istoric transformat În poveste fabuloasă de avatarurile memoriei; c) un ansamblu de fenomene naturale, deformate de incapacitatea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de operații rituale prescrise pentru o performanță publică” (T. Jennings Jr, 1987, p. 580). Mit și mitologietc "Mit și mitologie" Definiții generaletc "Definiții generale" Eforturile de definire a mitului se lovesc de o triplă dificultate: a) multiplele definiții ale mitului conturează un câmp conceptual fluid și deseori contradictoriu; b) referentul acestui concept este neclar, deoarece segmentele culturale În care apar „constructe” etichetate drept mituri sunt extrem de eterogene: culturi „exotice” plasate pe toate meridianele planetei, culturi „antice” de mult dispărute, culturi folclorice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În semiotică, În politologie sau În cultural studies. Cele mai multe dintre definițiile pe care le consider adecvate perspectivei antropologice și ancorate Într-o investigare substanțială a unor documente de teren sau de arhivă sunt construite prin acumularea de atribute capabile să contureze identitatea aparte a acestor creații culturale și specificitatea conceptului care le circumscrie. În opinia mea, suma acestor atribute poate fi sintetizată prin referirea la câteva axe definitorii: forma de exprimare și circulație (narațiune, transmisă oral din generație În generație), rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acțiunea este complicată, cu multe episoade, În antiteză cu acțiunea simplă din povestirile nemitologice; c) timpul acțiunii este unul plasat la „Începuturi”, un timp Îndepărtat, al originilor. Timpul celorlalte povestiri este fie nedefinit, fie contemporan; d) În mit, spațiul este conturat În mod precis, este legat de regiuni și locuri bine cunoscute, cu o Însemnătate aparte pentru acel grup. În celelalte structuri narative este vag, neasociat unor locuri cunoscute sau semnificative pentru acea societate; e) În mit, eroii sunt zei și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acesta, În spațiul românesc, nu pot intra În sisteme sacrificiale animale ce reprezintă răul absolut, precum șarpele sau păianjenul, sau animale care, deși domestice, au o atitudine negativă față de om, precum calul și pisica. Medierea În interpretarea clasică a sacrificiului, conturată de Hubert și Mauss (1997), acest ritual produce o consacrare a umanului (profan): victima este sacralizată În gestul oferirii ei către divinitate, iar actul imolării aduce sacralizarea celor care participă la ceremonial. Conceptul de consacrare se referă la o „alterare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ci și să promoveze un „viitor repetitiv”, un viitor al speranței, un viitor care garantează victoria finală a revoluției din 1789 (M. Ozouf, 1976, p. 200). Astfel, Încă din primii ani de după 1789, un ansamblu ceremonial articulat Începe să se contureze și să se generalizeze, având În centrul său comemorarea evenimentelor din 1789 și impunerea elementelor simbolice care evocă semnificațiile acelui moment: Ceremonia cunoaște diferite variante, dar liturghia laică se modelează progresiv, prin cortegii alegorice, cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
funcționalități cât mai ridicate. Eficiența resurselor folosite pentru educație se caracterizează În cea mai mare măsură În calitatea factorului uman de care depind toate celelalte reurse de care dispune o țară, precum și gradul de civilizație al poporului său. Tendințele actuale conturate În cariera managerială În viziunea europeană converg În următoarele direcții: - creșterea nivelului și Îmbunătățirea conținutului științific al Învățământului - perfecționarea metodelor și procedeelor de predare - modificarea formelor și tehnicilor de evaluare - promovarea creativității și inovației prin dezvoltarea centrelor de excelență cu
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
inconfundabil personalizate. Pe dimensiunile diacroniei, "caragialismul" definește descendența "atitudinală și estetică a spiritului tutelar caragialian". Reconstituirea descendenței a impus, în prealabil, decodarea "cărții de identitate" a comicului, concept operațional proteic și glisant. Sintetica introducere în studiile teoretice, tradiționale și contemporane, conturează atât deschiderea nelimitată a sferei noționale, cât și restrângerea conceptuală excesivă. Excursul exploratoriu îi ajută să contureze "genul proxim și diferența specifică" a problematicii comice. Creația lui Caragiale trece examenul "tuturor formulărilor determinative ale comicului", exemplificând pregnant aspecte divergente. Five
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a impus, în prealabil, decodarea "cărții de identitate" a comicului, concept operațional proteic și glisant. Sintetica introducere în studiile teoretice, tradiționale și contemporane, conturează atât deschiderea nelimitată a sferei noționale, cât și restrângerea conceptuală excesivă. Excursul exploratoriu îi ajută să contureze "genul proxim și diferența specifică" a problematicii comice. Creația lui Caragiale trece examenul "tuturor formulărilor determinative ale comicului", exemplificând pregnant aspecte divergente. Five o'clock se mulează pe definiția comicului, formulată de Benedetto Croce, încât pare a fi fost conștient
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
adiacente: satiric, parodic, ironic, grotesc, umoristic toate dispersate în proză, dramaturgie, poezie și publicistică. Fiecare mod operatoriu este studiat monografic, pe câteva paliere succesive. În paradigma teoretică a primei trepte, comentează străduința teoreticienilor de a preciza definiția, delimitează vecinătățile semantice, conturează interferențele, izolează nuanțele și curăță balastul parazitar, năzuind să ajungă la esența inconfundabilă, imprimată textului de Caragiale. Discursul critic este construit pe studiul atent și comentariul alert al contribuțiilor critice anterioare. Autoarea realizează astfel "un schimb profesional de idei specializate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
crea "un univers absurd, terifiant, de nesuportat, ca și disperarea din care provine". Prin revers, Caragiale extrage absurdul din realitatea extralingvistică. Prin reiterare și detașata obiectivitate ce-i ascunde "amărăciunea și dezgustul", el atribuie banalității exagerată importanță, spre a-i contura, în final, absurda insignifianță. Un absurd care constata André Lalande, în Vocabulaire technique et critique de la philosophie "designe tout ce qui est contraire au sens commun ou même à nos habitudes d'esprit". Caragiale a creat "individul" dominat de un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
demonstrează cum, "din formele benigne" ale absurdului caragialian au răsărit, "asemenea unor "flori ale răului"" plăsmuirile urmuziene. Proza și dramaturgia lui Caragiale au avut rolul unor "dependențe catalizatoare" cum le numea Paul Cornea -, au acționat ca un ferment și au conturat "transmutația creatoare" în "paginile bizare", dând, prin raportare la prototip, măsura originalității urmuziene. Loredana Ilie aduce semnificative mărturii documentare despre fascinația exercitată de opera lui Caragiale, direct sau prin reminiscențe afective. Creația amândurora se intersectează în spațiul omologiilor tematice: familia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a vorbi"33, ci un ansamblu de trăsături definitorii ale operei lui Caragiale, mai exact, o sumă de astfel de coordonate aflate la întretăierea axei tipologice cu cea tematică și cu cea a expresiei artistice. Poate cu ajutorul computerului s-ar contura silueta imaginarului caragialian, un fel de matrice cromozomială unică și irepetabilă, dar ale cărei gene se pot regăsi la descendenți din aceași dinastie literară. Depistarea în miniatură a aceluiași corpus imaginativ este practic imposibilă sau, mai grav, ar ilustra un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de spirite ale Renasterii precum François Rabelais, Michel Montaigne și Erasmus de Rotterdam dar și de filosofi precum Kant, Baruch Spinoza, Nietzsche, Kierkegaard și Vladimir Jankélévitch. Nu în ultimul rând, pornind de la considerațiile lui Kant și prefigurată la Bergson, se conturează din perspectivă neurofiziologică, psihologică și psihanalitică teoria râsului ca descărcare de energie nervoasă, ca destindere emoțională, îndeosebi prin contribuția lui Herbert Spencer (The Physiology of Laughter, 1860) și Freud (Der Witz und seine Beziehung zum Umbewußten, 1905, Humor, 1927). Se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
demonstrează absurditatea considerării acestui scriitor drept "un precursor al comunismului"28. Așa cum reiese din lucida tratare a compatibilității satirei caragialiene cu politica veche sau nouă29, Eugen Ionescu împărtășește aceeași părere. În pătrunzătorul portret pe care se simte dator să-l contureze predecesorului său ilustru, autorul Rinocerilor preciza: "În comedia sa cea mai importantă (O scrisoare pierdută) I.L. Caragiale ataca, cu aceeași obiectivitate în vehemență, pe conservatori ca și pe liberali. S-a profitat de acest fapt pentru a descoperi în opera
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
extrem de largă de nuanțe și procedee ironice, inclusiv autoironia amară și crudă (Economii, Grand Hôtel "Victoria Română", O răutate, O lămurire), sau o variantă situată la limita grotescului și a umorului negru (O făclie de Paști, Pastramă trufanda), Caragiale își conturează un univers inconfundabil, care stă mereu sub semnul dictonului A bon entendeur, salut! 3.8. Diplomație postcaragialiană Ironia este atât de indisolubil legată de numele lui Caragiale, încât orice text care i s-ar atribui și-ar putea instantaneu metamorfoza
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
semidoctul și tipurile triunghiului conjugal au acest statut de suprapersonaje cu note inconfundabile și cu valoare de prototipuri pentru tipologia din literatura postcaragialiană. Fără îndoială, Mitică și miticismul constituie emblemele evidente ale caragialismului. Dacă Negruzzi a descris Fiziologia provințialului, Caragiale conturează fiziologia bucureșteanului spiritual și volubil. În schița monografică Mitică, delimitarea arealului și a provenienței tipului studiat se face prin recursul la un silogism de tip "ionescian": "Mitică e bucureșteanul par excellence. Și fiindcă Bucureștii sunt un mic Paris și Mitică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]