9,643 matches
-
Și nu oricare, ci prima dragoste. Ce caraghioasă eram, ar fi trebuit să apuc atunci avidă tot ceea ce mi se cuvenea, iar eu mă satisfăceam cu visuri fără păcat. Iar păcatul, nesăvârșit la timpul său, nu va mai avea niciodată farmec. Teamă... dorință... nesiguranță... pluteam și Încercam să știu unde sunt. Vedeam cerul, simțeam vântul, auzeam vorbele, dar eu, eu mă risipisem În toate sevele pământului. Și simțeam pulsând, gata să-mi spargă trupul, toate sevele pământului. Acum, sunt ciudat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-ți poți pune toate nădejdile. E foarte simpatic, un suflet minunat, numai că-i cam lasă-mă să te las. Doar dacă nevastă-sa s-ar ține de capul lui poate că s-ar mai mișca, fiindcă ea singură are farmecul și darul de a-i stimula energia somnolentă... După o clipă de spaimă, tânărul Herdelea spuse cu nouă încredere: ― Atunci tot aș putea spera, căci cumnată-mea mi-a arătat mare simpatie când ne-am întîlnit, astă-vară... ― Nici prea multă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ori, parc-ar fi vrut s-o învețe pe dinafară. Completa din sufletul lui toate veștile. Se simțea din nou acasă, în Ardeal, în lumea unde fiece amănunt, oricât de neînsemnat, avea o rezonanță vie pentru întreaga lui fire. Sub farmecul amintirilor, cuprins de o nostalgie dureroasă, vru să se apuce pe loc să răspundă, ca și când numai astfel și-ar fi putut ușura inima. Pe masă erau câteva cărți aduse de acasă, biblioteca lui, apoi caiete cu însemnări, cu crâmpeie de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înțelege. Cearta încetează. În acest moment, împăratul Hsien Feng atinge culmea plăcerii. Întregul palanchin se zgâlțâie, iar Shim îmi pune delicat pantoful înapoi în picior. Sunt fericită că escapada noastră l-a scos pe împărat din depresie. Mă complimentează pentru farmecul meu, însă eu nu sunt întru totul așa cum par. La suprafață sunt plăcută, puternică și sigură pe mine, dar în spatele măștii mă simt izolată, încordată și, într-un fel vag, dar foarte real, nemulțumită. Teama mă însoțește permanent și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
În 1750, împăratul Chien Lung s-a hotărât să copieze peisajul pe care îl admira în sud, în preajma Lacului de Vest din Hangchow și Soochow. I-a luat cincisprezece ani să construiască ceea ce el a numit „un oraș cu un farmec poetic“. Stilul arhitectural sudic a fost copiat cu fidelitate. Când a fost gata, palatul era transformat într-o pictură vie de o frumusețe fără egal. Îmi plăcea foarte mult să mă plimb pe Lunga Promenadă, un coridor acoperit împărțit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
altă parte și am așteptat să mă observe cineva. Hei! Hei! Cum ziceai că te cheamă? am auzit-o În timp ce observam restul grupului. Era o egalitate surprinzătoare Între bărbați și femei, principala lor trăsătură comună fiind nivelul aproape tulburător de farmec pe care-l aveau cu toții. Începusem să mă holbez la ei când am simțit o bătaie pe spate. Hei, spuse slăbănoaga. Cum te cheamă? — Pe mine? am Întrebat prostește, convinsă că Încă vorbea la telefon. Ea râse. Fără bunăvoință. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mișcat nimic. Nici tu, nici eu... L-am auzit chicotind, Încântat de propria inteligență, dar am continuat să merg. —Bine. Cum vrei tu. N-am timp de istericale chiar acum, dar te găsesc eu. Acum pe bune, femeile rezistă rar farmecului meu, așa că poți să mă consideri cu adevărat intrigat. Lasă-ți numărul la portar și te sun eu. Motorul motocicletei Vespa porni, iar el se Îndepărtă cu viteză și, deși fusesem insultată și părăsită, tot simțeam că am câștigat cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dau seama câtuși de puțin cât de morbid de gelos părea tonul meu. Și că așa și arătam. —Bette? Oare ești cumva geloasă? Întrebă Elisa, aplecându-se ca să-mi șoptească În ureche. Și eu care credeam că ești imună la farmecele lui Weston. Mă bucur să constat că ești o americancă cu sânge În vine până la urmă. Firește, doar dacă pe tine te interesează, asta nu Înseamnă că e reciproc... —Frate! Philip! Aici, strigă Danny, și Înainte să-mi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
capacitate maximă lesa ei extensibilă și aruncându-se În poala lui. Bună, cățelușule, ce mai faci? Bette, cine e drăgălașul ăsta? —Încântător, spuse bruneta, măsurând-o pe Millington cu răceală. Desigur, prefer Cavalier King Charles, dar și terierii pot avea farmecul lor. Miau. Bună, sunt Bette, am reușit să spun, Întinzându-i mâna fetei. Am Încercat să-i zâmbesc călduros lui Sammy, dar Îmi Închipui că părea o grimasă. —O, suntem formale, nu-i așa? spuse ea, cu un râs scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
m-am deranjat să sun pe numărul meu de la fixul lor. — Chiar merge foarte bine, am spus repede. Mult mai bine decât mă așteptam. În general Îmi plac colegii. Petrecerile Încă mă distrează, deși Îmi dau seama că Își pierd farmecul foarte repede. Cunosc un milion de oameni noi. În general pare o soluție bună pentru momentul ăsta. Dădu o dată din cap, de parcă ar fi procesat, dar mi-am dat seama că voia să spună ceva. Ce e? am Întrebat. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Încă nu aveam vești de la Sammy. Îmi petrecusem câteva zile retrăind visătoare Sărutul, rememorând felul În care Sammy mă trăsese din mașină și Întrebându-mă când o să ia În sfârșit legătura cu mine, dar chestia asta Începuse să-și piardă farmecul. Și, de parcă situația nu era suficient de neagră, Abby nu Încetase să scrie despre mine, chiar dacă lipsisem din oraș cinci zile În cap. Toată chestia era În ceață, dar știam cu certitudine că Abby nu fusese prezentă la Festivalul Recoltei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ei nu e prea interesat de obligațiile ei sociale. —E măritată? Asta era cea mai bună veste pe care o primisem pe ziua respectivă. —Vorbești serios? Întrebă Elisa, uluită. Crezi că e cea mai vizibilă mondenă din Manhattan doar pentru farmecul ei? Soțul ei e un fel de viconte austriac - nu că titlurile nobiliare austriece n-ar fi pe toate drumurile - unul dintre cei din topul 100 Forbes cu cei mai bogați oameni Încă de la Începutul anilor ’80. Ce dracu’, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cu vreo agenție din aia care angajează toți tipii sexy ca să fie barmani și chestii de-astea? Râse zgomotos. — Nu, n-am mers niciodată pe drumul ăsta, dar apreciez că tu consideri că aș Îndeplini criteriile lor În materie de farmec. — Atunci chiar că nu Înțeleg. De multe ori oamenii ne cunosc la Bungalow și apoi ne angajează pentru petrecerile lor particulare, chestii din astea. Vara trecută lucram ca barman acolo și Isabelle venea foarte des. Cred că a Început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nemțoaică decepționată să descopere nu „geniul”, ci „normalitatea” marelui moralist. Motivul femeii tinere ce se constitue în metaforă a vieții la ora crepusculului e frecvent. Thomas Mann l-a tratat în Lotte la Weimar unde Goethe se lasă sedus de farmecul juvenil al unei ființe ce se constitue în speranța de reînnoire. Un autor german a scris Conversația familiei Stein în timp ce domnul Goethe e absent în jurul aceleiași teme, iar marele regizor Klaus Mikael Grüber cînd a montat Faust a reunit pe
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
1964; Johann Peter Eckermann, Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieții sale, București, 1965; Hermann Hesse, Nuvele, I-II, București, 1967; Aimée Sommerfelt, Drumul la Agra, București, 1968; Heinrich Heine, Opere alese, I, București, 1970 (în colaborare); Francis Cârco, Farmecul Parisului, București, 1970; Elenă Văcărescu, Ana de Noailles,Versuri, pref. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, București 1971 (în colaborare cu Demostene Botez); Émile Verhaeren, Poeme, București, 1973; Friedrich Gerstäcker, Pirații de pe Mississippi, București, 1975. Repere bibliografice: Vladimir Streinu, Autori monodiști, RFR, 1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
Le Dictionnaire sentencieux definește cuvântul: "Felurite chipuri de a se îmbrăca, de a scrie și de a se purta pe care francezii le sucesc și răsucesc într-o mie de deosebite maniere pentru a căpăta mai multă drăgălășenie, mai multe farmece și adesea pentru a deveni mai ridicoli". Această modă care contaminează totul; este un fel de a se orienta al fiecărei civilizații. Ea este felul de gândire ca și costumul, vorba cu duh, ca și gestul de cochetărie, felul de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de a deveni atrăgătoare sexual. Dacă își dă jos prompt țesătura exterioară, ea simpatizează social și sexual cu mediul ei; dacă trece mult până își dă pelerina jos, ea perseverează într-o anumită distanță, deoarece este sceptică cu privire la calitățile și farmecul ei sau pentru că nu se simte în armonie cu cei care o înconjoară și nu dorește să împărtășească intimități cu ei (J.C. Flügel, 1930/2007, 131). În lucrările amintite anterior, preocuparea de a studia vestimentația și motivațiile adoptării acesteia nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe cadrul natural, mai ales pe rîuri și pe apa curgătoare. Călătorii europeni erau foarte impresionați de frumusețea romantică a peisajului din Balcani. Iată un fragment dintr-o celebră relatare a uneia dintre aceste călătorii: "Un oraș turcesc are un farmec aparte indiferent de locul unde este situat și privit din orice punct. Credincios instinctelor pastorale ale strămoșilor săi, turcul caută întotdeauna să învăluie orașul prozaic cu poezia naturii; el multiplică spiralele ca să compenseze acoperișurile și oriunde înalță o casă sădește
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
urmașilor pe linie de cercetare și de predare este, de asemenea, remarcabilă 16. Cărțile au fost reeditate în engleză și traduse în mai multe limbi; în 1994, volumul Modern Austria (Austria modernă) apărea în japoneză. A predat cu succes și farmec în mai multe universități americane și din 1984 a fost recunoscută ca profesor emerit. La 12 martie 1992, Academia Română a cinstit-o cu calitatea de membru de onoare, la recomandarea doamnei academician Cornelia Bodea. Propunerea se baza pe meritele științifice
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
asemenea conduită echivala cu o excentiricitate virtual perdantă. A suportat însă cu stoicism dezamăgirile sau nedreptățile, care l-au urmărit într-o severă ritmicitate și cărora le-a contrapus cinstea și demnitatea, în relațiile cu oficialitățile de orice fel, plus farmecul personal, bonomia și generozitatea, în raporturile cu cei din jur: colegi, prieteni, vecini, rude, cunoștințe etc. „Generozitatea - în expresia colegului și prietenului Victor Spinei, cel care s-a îngrijit de apariția ultimei lucrări a istoricului - a constituit una din dimensiunile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în cumul, cu Catedra de Istorie Universală, dar nu pentru noua disciplină înscrisă în orarul facultăților, ci pentru a preda un curs de istorie generală și alte câteva cursuri speciale, studenților Facultății de Istorie-Filosofie. Pregătirea profesională deosebită, asociată măiestriei didactice, farmecului personal și, nu în ultimul rând, perfectei compatibilizări a propriilor resurse intelectuale cu formatul și structura cursurilor predate i-au asigurat nu numai prețuirea și admirația studenților, ci și respectul desăvârșit al colegilor de catedră și al conducerii Facultății. Profitând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Evocând, bunăoară, un ilustrativ episod din tinerețea profesională a lui Leonid Boicu, regretatul istoric Gheorghe Platon nota peste timp: „...l-am admirat și l-am stimat pentru inteligența și spiritul său, aflate mereu în activitate febrilă, care-i confereau un farmec și o atracție deosebită. În dezbaterile curții mărunte, ce aveau loc periodic, când se citeau, se discutau și se amendau, prin coroborarea datelor, referate de lucru sau lucrări pregătite pentru tipar, Leonid Boicu își manifesta din plin cunoștințele, își dezvăluia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și o atracție deosebită. În dezbaterile curții mărunte, ce aveau loc periodic, când se citeau, se discutau și se amendau, prin coroborarea datelor, referate de lucru sau lucrări pregătite pentru tipar, Leonid Boicu își manifesta din plin cunoștințele, își dezvăluia farmecul, tactul și delicatețea cu care știa să-și formuleze opiniile”. Din mulțimea și diversitatea tematică a acelor dezbateri, memorialistul invoca una cu motivații și efecte speciale. Prezentând însuși, în toamna anului 1958, textul unei comunicări ce urma a fi cuprinsă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale în jurul unei sticle de Cotnari, fie în «crama» primitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
secol chestiunea orientală intră într-o fază decisivă, grație rolului pe care începe să-l joace Rusia ca proaspătă putere europeană. Albert Sorel n-a adâncit începuturile chestiunii orientale, dar afirmația sa, citată mai sus, a influențat mulți istorici datorită farmecului stilistic, metodei și largii viziuni în care a tratat chestiunea orientală în secolul al XVIII-lea. Într-o manieră asemănătoare, dar cu sobrietatea-i caracteristică, istoricul francez a fost continuat de Andrei Oțetea printr-un studiu special. Istoricul român plasează
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]