10,287 matches
-
Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape, prin desișul pădurilor, sub învelișul de frunze, în pamântul negru al pădurilor se adăpostește o mare lume de ființe, care de la cele mai mici și nevoiașe care își
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
de ființe, care de la cele mai mici și nevoiașe care își ascund pe unde pot umila lor existență și până la speciile cele mai mari și sălbatice- dar această bogăție a mers descrescând. Raportul stabilit de natură între mediul natural și faună, îi asigură acesteia o situație dintre cele mai satisfăcătoare pe lângă factorii geografici, împrejurările economice ale timpurilor trecute erau cu deosebire foarte prielnice liberei dezvoltări a faunei. În evoluția faunei însă, schimbarea ocupațiilor locuitorilor a avut consecințe fatale, aducând o perturbație
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
dar această bogăție a mers descrescând. Raportul stabilit de natură între mediul natural și faună, îi asigură acesteia o situație dintre cele mai satisfăcătoare pe lângă factorii geografici, împrejurările economice ale timpurilor trecute erau cu deosebire foarte prielnice liberei dezvoltări a faunei. În evoluția faunei însă, schimbarea ocupațiilor locuitorilor a avut consecințe fatale, aducând o perturbație foarte păgubitoare liberei dezvoltări a acesteia. Printre factorii care le sunt defavorabili animalelor sălbatice sunt a se socoti cu deosebire vânătorii cu arme moderne care vor
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
a mers descrescând. Raportul stabilit de natură între mediul natural și faună, îi asigură acesteia o situație dintre cele mai satisfăcătoare pe lângă factorii geografici, împrejurările economice ale timpurilor trecute erau cu deosebire foarte prielnice liberei dezvoltări a faunei. În evoluția faunei însă, schimbarea ocupațiilor locuitorilor a avut consecințe fatale, aducând o perturbație foarte păgubitoare liberei dezvoltări a acesteia. Printre factorii care le sunt defavorabili animalelor sălbatice sunt a se socoti cu deosebire vânătorii cu arme moderne care vor apăsa și mai
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Din punc de vedere global geografic, Iveștiul se află la întretăierea meridianului 27˚ 30’ longitudine estică și a paralelei de 45˚ 40’ latitudine nordică. Aceste coordonate plasează Iveștiul în zona temperata tipică cu anumite urmări în climă, soluri, floră și fauna. Din punct de vedere fizico-geografic localitatea se situează la contactul părții N-E a Câmpiei Române cu partea de Sud a Podișului Moldovei respectiv sectorul sudic al Câmpiei Tecucilor care ocupă centrul și estul localității cu sectorul Câmpia Șiretului Inferior
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
din cauza ploilor dar mai apoi din cauza acțiunilor antropice, cănd locuitorii au distrus sistemul de irigație de aproape de Călmățui furând dalele din ciment s-a creat o baltă cu o suprafață de 40-60 hectare unde s-a instalat o vegetație și fauna hidrofila. În ceea ce privește fenomenul de «remmu » care făcea ravagii în sectorul comun al luncii B-S ajungând spre nord până dincolo de Torcești când întreaga lunca devenea o adevăra mare el a dispărut de la mijlocul anilor ’70 când Șiretul și împarte Bârladul
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
ani, dar găsesc și stejari sau pini. În ultimul timp, floră este în scădere întrucât cea mai mare parte a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
mai mare parte a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență ce o exercita atât așezărilor
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Crivățul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11 °C precipitațiile medii însumează 450-500 mm/an. Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee, predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee, predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara. Lacul Amara este un lac natural - fost
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
exces. Această măsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887 concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol. Nămolul sapropelic: Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de silvo - stepă. Teritoriul actualului sat Budăi (în prezent cartier al orașului Podu Iloaiei) a fost locuit din cele mai vechi timpuri. În jurul său au fost descoperite resturi de cultură materială (ceramică de tip Cucuteni
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind: Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moșna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
implementat în parteneriat cu Primăria orașului Mako (Ungaria), un proiect de educație ecologică prin Programul Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 intitulat "Punte ecologică între Mako și Periam" în cadrul căruia s-a consturit un info-centru ecologic și două punte de observație a faunei și florei în zona Periam Port. În fiecare an comuna Periam participă la acțiunea de ecologizare "Let's do it Romania!". Zona de agrement Periam Port face parte din Parcul Natural Lunca Mureșului.
Comuna Periam, Timiș () [Corola-website/Science/301388_a_302717]
-
trecerea de la una la alta. Astfel, uneori fagul coboară și stejarul urcă, alteori fagul urcă până la limita superioară a coniferelor. Așezarea geografică, varietatea reliefului, a climei și a vegetației, ca și trecutul geologic al țării se reflectă și în componența faunei și răspândirea ei pe regimuri naturale. În România sunt cunoscute 4 complexe faunistice: În cele ce urmează prezentăm unele elemente ale complexelor faunistice ce se întâlnesc în munții Poiana Ruscăi și Deci a Padeșului. A. Fauna pădurilor Pădurile de fag
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
reflectă și în componența faunei și răspândirea ei pe regimuri naturale. În România sunt cunoscute 4 complexe faunistice: În cele ce urmează prezentăm unele elemente ale complexelor faunistice ce se întâlnesc în munții Poiana Ruscăi și Deci a Padeșului. A. Fauna pădurilor Pădurile de fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului și ale Hunedoarei. B. Fauna alpină nu este prezetă în munții Poiana Ruscăi și, deci, nici în zona Padeș C. Fauna acvatică Pe cursurile noastre de apă - pâraiele Padeș și cornet în mod deosebit - este prezentat păstrăvul indigen și cel curcubeu, la fel și pe
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului și ale Hunedoarei. B. Fauna alpină nu este prezetă în munții Poiana Ruscăi și, deci, nici în zona Padeș C. Fauna acvatică Pe cursurile noastre de apă - pâraiele Padeș și cornet în mod deosebit - este prezentat păstrăvul indigen și cel curcubeu, la fel și pe pârâul Nădrăgel. Cu ani în urmă aceste specii de păstrăv coborau înspre zona din apropierea Crivinei și
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
precum o pătură ce se vede la mare distanță, iar când adie vântul dă senzația că arde muntele. Localnicii, în ultima sâmbătă din luna iunie obișnuiesc să urce, cu mic cu mare, la "sărbătoarea bujorului". Lanțul Munțiilor Făgăraș adăpostește o faună bogată, atât în zonele subalpine, acoperite de cele mai multe ori de păduri întinse, cât și în zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
nu mai posedă decât un număr mic de specii animale indigene, cele mai multe din speciile existente fiind introduse în perioada colonială. Există numeroase specii de păsări printre care 4 specii de colibri specifice Martinicăi iar datorită climatului tropical țânțarii sunt nelipsiți. Fauna acvatică în schimb este foarte bogată, fiind formată dintr-o multitudine de specii de pești tropicali, corali, stele de mare, etc. Vegetația este bogată, insula fiind numită și "insula florilor". Partea nordică este ocupată de o vegetație luxuriantă formată din
Martinica () [Corola-website/Science/300156_a_301485]
-
Insulele Galápagos" sau insulele țestoaselor. Arhipelagul este de natură vulcanică. Se mai pot vedea cratere vulcanice pe unele dintre insule, cum ar fi pe Insula Isabela. Datorită izolării, s-a putut dezvolta o lume vegetală și animală aparte. Observațiile asupra faunei insulelor Galápagos l-au condus pe naturalistul englez Charles Darwin la cunoscuta teorie evoluționistă. Insulele Galápagos din Oceanul Pacific sunt unele dintre cele mai izolate insule de pe glob. Izolarea lor a dus la dezvoltarea unei game largi de animale și plante
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
plante neobișnuite și uneori unice care au avut un impact enorm în deslușirea evoluției biologice. În Oceanul Pacific, la 1000 km vest de țărmul Americii de Sud, există un arhipelag unic de insule. Numite inițial Insulele Vrăjite, arhipelagul adăpostește o floră și o faună unică pe Pământ, acest ansamblu fiind numit "cel mai mare laborator natural al evoluției speciilor". Această biodiversitate unică l-a inspirat pe naturalistul Charles Darwin să scrie "Originea speciilor", o lucrare ce a transformat modul în care omenirea privea istoria
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
vulcani cu pante ușor rotunjite. Descoperind cum s-au format Insulele Galápagos, geologii au demonstrat că acestea au fost întodeauna insule și nu s-au desprins din continentul sud-american. Aceasta a avut o importanță crucială în întelegerea unicității florei și faunei din Galápagos și a absenței anumitor tipuri de animale. Inițial, insulele au fost conglomerate golașe de rocă vulcanică în mijlocul oceanului. Fiecare specie de plante și de animale existente acum - multe fiind endemice acestor insule - a fost obligată să traverseze cel
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]