11,568 matches
-
le abandonează în 1928 datorită tuberculozei spinale ce îl imobilizează la pat. Până la sfârșitul vieții Blecher se va dedica scrisului, publicând lucrări de referință, precum volumul de poezii Corp transparent sau romanele Întâmplări în realitatea imediată și Inimi cicatrizate. Enric Furtună (1891-1965), medic botoșănean, poet și dramaturg, colaborează la revistele literare din țară și publică traduceri și creații proprii, precum drama Alexe Tudor, Rechiziția, Pustincul ș.a. Sașa Pană (1902-1981), medic militar cu doctorat în medicină și chirurgie, este unul din promotorii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
baza informațiilor documentare, evoluția muzicii bisericești și laice românești. Autor de creații corale, Poslușnicu va prelua și conducerea formației corale Armonia ce va concerta frecvent în grădinile publice sau la sala teatrului 86. Directorul Liceului Ghica din Dorohoi, preotul Dumitru Furtună, personalitate marcantă a micului oraș de provincie, s-a dedicat cu pasiune cercetării folclorului, istoriei și literaturii române. Opera sa vastă alcătuită din peste 400 de titluri conținând cărți, broșuri și articole se bazează pe o cantitate impresionantă de material
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce facilita legătura dintre elevii basarabeni și cei din Vechiul Regat. În 1923 apare și revista Tudor Pamfile axată pe publicații inedite de folclor. O bogată activitate literară se desfășoară sub auspiciile aceste reviste editate de directorul liceului, pr. Dumitru Furtună, unul dintre intelectualii de vază ai Dorohoiului, cu o contribuție substanțială la evoluția liceului în deceniile interbelice. Aportul său la atmosfera culturală a micului oraș din provincie este incontestabilă; lui i se datorează, în parte, transformarea gimnaziului în liceu, construirea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
secundară de fete din Dorohoi, Liceul de fete "Regina Maria", își deschide porțile la 10 septembrie 1921. Până la acest moment, educația tinerelor fete se desfășura în case particulare, precum cea a profesoarei Eugenia Scriban. Directorul gimnaziului de băieți, preotul D. Furtună, a depus însă eforturi constante pentru crearea unei școli secundare de fete, ca instituție extrabugetară în primă fază. Mai mult, în primii ani de existență, a pus la dispoziția elevelor sălile internatului și ale gimnaziului 125. Liceul a avut o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și în mediul literar de la centru, unele voci considerân-du-l mai târziu singura personalitate literară valoroasă din Moldova de nord. Dorohoiul se impune în planul localismului creator prin Tudor Pamfile, Revistă de limbă, literatură și artă literară (1923-1928), condusă de Dumitru Furtună. Publicația este poate cea mai fertilă tribună de valorificare a creației populare din zonă, articolele abordând în exclusivitate texte folclorice, multe inedite, aspecte biografice ale unor folcloriști precum S. T. Kirileanu, I. Creangă, A. Russo, un loc aparte fiind rezervat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prezintă scrisori trimise de Iorga și Ion Bianu către cel în onoarea căruia apare publicația. Multe nume necunoscute, din diferite colțuri ale țării, trimit spre publicare versuri și alte mostre de folclor. La acestea se alătură figuri locale, precum: D. Furtună, Ghe. Savin, Calinic Istrati, Eugen Nicolau, Al. Saint-Georges, Elena Cuparencu. Tudor Pamfile se bucură și de colaborările valoroase ale lui S. Mehedinți, M. Sadoveanu sau Artur Gorovei. La Fălticeni, o lungă tradiție în rândul revistelor de folclor manifestă Șezătoarea. Revistă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Alături de acestea, versuri și proză originală sau traduceri, studii de analiză lingvistică și literară, documente inedite publicau Dragoș Vitencu, G. Voevidca, Leca Morariu, Victor Morariu, I. E. Torouțiu. Alături de bucovineni, și intelectualii botoșăneni publicau studii sau creații: V. Bogrea - "Sonet", D. Furtună - "O scrisoare a lui Creangă, Creangă inedit, Creangă și mergerea la teatru a clericilor", N. N. Răutu - recenzii la rubrica "Răbojul cărților", Tiberiu Crudu - proză, "Maica Frăsina". Unele numere sunt dedicate personalităților moldovenești cu care provincia se mândrea: Eminescu, Creangă, Ion
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dar și lucrări de anvergură, precum Istoria pedagogiei sau Din problemele școlii la români. 13. Mircea Florea (1902-?), profesor, director al Cercului didactic din Dorohoi, membru activ al Societății Române de Geografie, colaborează la revista Adamachi din Iași. 14. Dumitru Furtună (1890-1965), preot, învățător, folclorist, publică manuscrise inedite și studii despre Ion Creangă, editează revista de folclor Tudor Pamfile, este autor al unei culegeri de folclor, aflată în manuscris la arhiva Botoșani, ce conține transcrierea a 120 de poezii populare, dar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
creațiile în versuri sau proză, cu o pondere de 27%, urmate de lucrările științifice de factură umanistă sau reală, cu 26%. Din cei 121 de producători culturali, 20 s-au dedicat culegerii și publicării de folclor, câteva nume precum Dumitru Furtună - inițiator al unei adevărate "mișcări" folcloristice în cadrul revistei Tudor Pamfile - înscriindu-se în tabloul celor mai importante personalități preocupate de creația populară. Fig. 2. Domenii culturale abordate Dacă pentru progresul cultural al provinciei meritele acestor intelectuali nu poate fi contestat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
C. S. Antonescu X A. Bortkiewicz - - - - - S. Callimachi x E. Ciomac X C. Ciomac X T. Crudu x x X E. Cuparencu - - - - - L. Dauș x x X E. Diaconescu X A. Enășescu x X N. C. Enescu - - - - - M. Florea - - - - - D. Furtună X C. Gane X A. I. Gheorghiu X A. Iacobeanu - - - - - C. Iordăchescu - - - - - C. Istrate - - - - - G. Leonărdescu - - - - - I. V. Luca - - - - - P. Manoliu x x X A. Mărculescu - - - - - I. B. Missir x X Moldov - - - - - E. Neculau X M. Olinescu x S. Pană x
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
locală ***, Botoșanii în 1932. Schiță monografică, Liga Culturală, Botoșani, 1933. ***, Colegiul Național "Eudoxiu Hurmuzachi", 1872-2008, Editura Septentrion, Rădăuți, 2008. ***, Din Botoșanii de odinioară. Scene și personaje dintr-o lume care a fost, C.S.I.E.R., Botoșani, 2001 ***, L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. Amarandei, Gheorghe, Dorohoiul istoric și cultural. Evocări, Editura Quadrat, Botoșani, 1999. Amarandei, Gheorghe, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001. Capră, D., Liceul "Grigore Ghica V. V." din Dorohoiu. Istoricul în scurt și darea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990, nr. 8-11, pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din Bucovina și lupta lor pentru unitate națională în a doua jumătate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990, nr. 8-11, pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din Bucovina și lupta lor pentru unitate națională în a doua jumătate a secolului al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Medicală Românească, București, 2003. 85 Ioan Mihai (et. al.), Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999, pp. 103-112. 86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura Muzicală, București, 1984, p. 143. 87 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996, p. 184. 88 Mioara Gafencu, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004, pp. 60-66. 89 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 90 Emil Satco, Artiști plastici din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și darea de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu, p. 9. 112 Ș. Ciubotaru, Istoria învățământului..., p. 287. 113 D. Capră, Liceul "Grigore Ghica V. V..., p. 19. 114 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996, p. 259. 115 S. Pană, Născut în '02, p. 43. 116 Ibidem, p. 45. 117 D. Capră, Liceul "Grigore Ghica V. V..., p. 35. 118 Ș. Ciubotaru, Istoria învățământului..., p. 282. 119 N. Cernescu, " Soarta vitregă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Pentru unele nume s-au folosit și date din monografii, studii sau arhive. Acestea sunt indicate la nota de subsol. 4 D.J.A.N. Botoșani, Fond Alexandru Faliboga, dosarele 118/1926, 30/1950. 5 În L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. 6 Ionel Bejenaru, "Interviu luat botoșăneanului de origine Eugen G. Neculau", în Acta Moldaviae Septentrionalis, VII-VIII, 2008-2009, p. 289. 7 D.J.A.N. Botoșani, Fond Eugen Neculau, dosarele 97, 99, 100. 8 În E. Dolinescu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lanțuri în vara anului 58 de procuratorul Felix și trimis în Cezareea datorită furiei mozaicilor. Stă în lanțuri doi ani și în toamna lui 60 este trimis la cererea lui la Roma de către procuratorul Festus pentru a fi judecat. O furtună a făcut corabia să eșueze într-un ostrov din insula Malta unde au stat 3 luni pînă au găsit o altă corabie care să-i du-că la Roma. În această perioadă apar ca ucenicii lui, viitorii evangheliști făcători de întunecate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de accidental. Urcat pe punte crezi că imposibilul este posibil și uite așa începi un nou episod al absenței și prezenței tale. Impreuna cu ei, încet, încet ne pregătim pentru mâine, pentru schimbare. Ea nu te aliniază niciunei furii, niciunei furtuni, niciunei vremi, ci vremurilor pe care tu le cedezi pentru MĂRIRE, lacrima, dar și stânca. Elevul european ne așează la picioare responsabilitatea absolută, truda dulce-amară. Din toate acestea trebuie să prețuim nu partea, ci întregul, Unul. Îmi place să cred
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
face, Încă de la Început, o clasificare a dezastrelor În funcție de natura cauzelor ce au dus la producerea acestora, separând astfel factorul uman de factorul natural . Astfel, le putem clasifica În două tipuri: catastrofe naturale, dacă sunt provocate de un fenomen atmosferic, furtună sau cutremur, și catastrofe umane, provocate de conflicte armate, accidente nucleare sau incendii. Există Însă un al treilea tip de catastrofe, cel numit Na-Tech , În care cei doi factori sunt implicați ca factori declanșatori și factori favorizanți. În acest sens
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
000 de morți și o provincie Întreagă complet distrusă. Cele mai costisitoare dezastre au fost:Cutremurul din Kobe - Japonia cu pierderi materiale de peste 100 miliarde de dolari. - Printre cele mai distrugătoare dezastre se numără și Uraganul ―Mitch din 1998, supranumit „furtuna secolului― care a provocat distrugeri ce au dus la o Întârziere cu zece ani a dezvoltării economice, În țările Americii Centrale. 2. Strategii de acțiune și moduri de gestionare a crizei, În funcție de natura catastrofei Strategia de acțiune În cazul dezastrelor de
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
la conceperea unor metode care, pe de o parte, să combată blocajele, iar pe de alta, să favorizeze asociația cât mai liberă a ideilor, utilizând astfel la maximum resursele inconștientului. Dintre metodele cele mai utilizate pentru stimularea creativității menționăm: Brainstorming („Furtună În creier”; „asaltul de idei”) reprezintă formularea a cât mai multor idei - oricât de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situație enunțată, după principiul „cantitatea generează calitatea”. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: o Implicarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
albastră, ba îi verde Vântul unduie a lene Ba-i prietenă cu zarea Iar pe mal sclipesc în soare și-n culoarea ei se pierde. Pescăruși cu albe pene. Uneori tărcată-i parcă Ați văzut vreodată marea? Albă, vânătă-n furtună Negreșit să o vedeți Norii-n tunet se descarcă, Să-i știți unda și culoarea Se despart și se adună. Multele ei frumuseți. Alteori e marea lină, Să priviți pe vie hartă Blândă ca un lac aproape Cum, în dunga
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
că unele mp3 playere pot atinge până la 110 dB. Poluarea fonică produce stres, oboseală, diminuarea sau pierderea capacității auditive, instabilitate psihică, randament scăzut, fisurarea clădirilor, spargerea geamurilor, etc. Infrasunetele pot apărea la automobile cu viteză mare, la elicoptere, la apropierea furtunii, explozii, cutremure, în timpul zborului avioanelor supersonice. Ele sunt foarte greu absorbite, deci se atenuează puțin cu distanța. Infrasunetele ca și ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale și păsări. La adulți infrasunetele produc amețeală, vomă, un fals efect de euforie, sau
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
și neștiuți. Prin credință și rugăciune, poporul nostru creștin, a învins durerile și încercările prin care a trecut de-a lungul istoriei și și-a păstrat echilibrul și nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu. Pe drumul istoric al fiecărui popor apar furtuni și dezbinări de care poporul român n-a fost scutit. în vremea comunismului, care a transformat pământul românesc într-o „vale a plângerii”, valorile spirituale au fost înlocuite de materialismul științific și de ateism. în această secetă spirituală, rugăciunea săvârșită
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lipsește cel mai elementar material, disponibilitatea elevului de a învăța?! Ori furia ta de profesor disperat intră spontan în câmpul afectiv al tinerelor făpturi și este preluată și prelucrată dezastruos în mecanismul atât de fin al comunicării. Semeni vânt, culegi furtună. Cum să strângi, dacă tinzi spre autocontrol, ceea ce ține de inconștient într-o imagine conștientă, coerentă, voit agreabilă? Nu poți întina ziua atâtor ființe cu frustrările tale, cu dezamăgirile tale. Dacă te afli acolo, se presupune că ai ceva de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]