10,090 matches
-
să fii mult învățat. * Când ai ajuns pe prima treaptă, nu te uita de sus la cei de jos. * Nu cedați în fața eșecurilor, dar evitați înmulțirea lor. * Nu luați în derâdere lucrurile serioase, pentru că totul se poate transforma într-o glumă proastă. * Dacă aveți idealuri înalte, ridicați-vă la înălțimea lor, nu le coborâți pe ele la înălțimea voastră. * Nu întotdeauna forma și conținutul se armonizează optim. Comoditatea tot lene este. * Cine nu respectă pe alții, nu trebuie să se aștepte
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
și legiferată. * Nu litera legii, ci spiritul ei; uneori, însă, spiritul anulează litera. * Brațele se mai odihnesc, spiritul niciodată. * O vorbă subțire doare mai mult decât o grosolănie. * În interpretări proaste, comicul devine vulgar. * Și contextul influențează textul. * A debita glume proaste nu este egal cu a fi om de spirit. * Cele mai proaste sunt spiritele... de glumă. * Obrazul subțire cu spirit se ține. * O minte ageră nu e neapărat și profundă. * Glumeții sunt parteneri plăcuți, dar nu te baza pe
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
spiritul niciodată. * O vorbă subțire doare mai mult decât o grosolănie. * În interpretări proaste, comicul devine vulgar. * Și contextul influențează textul. * A debita glume proaste nu este egal cu a fi om de spirit. * Cele mai proaste sunt spiritele... de glumă. * Obrazul subțire cu spirit se ține. * O minte ageră nu e neapărat și profundă. * Glumeții sunt parteneri plăcuți, dar nu te baza pe statornicia lor. * Toate cele ce trec prin mâinile omului se tocesc; toate cele care trec prin mintea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
măi vere, Stâncă să o ridicăm Și pe umeri s-o purtăm. Poate să nu fie așa, Că eu , nu m-oi supără. Un țăran: Dacă stau și mă socot Roată nu e prost deloc. Povestitorul: Iar boierul rușinat Cu glumă a încercat Să nu lase de ghicit Că gălușca a-nghițit. Și acum mai frățioare Să-ntindem o hora mare. OPȚIONAL ,,POVEȘTILE LUI CREANGĂ ÎN INTERPRETAREA COPIILOR’’ JOC DRAMATIZARE Educ.Mariana Mologheanu Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri’’ Săbăoani Grupa: Mare Durată: 1
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de încercări care mai de care , însă acesta știe să le depășească prin această atitudine pe care o are , adică atitudinea unui copil lipsit de griji pe care le suporta părinții acestuia , în timp ce lui îi arde de pozne și de glume. Între 13 și 15 ani , face cele mai multe din năzdrăvăniile de care vorbește în partea a II-a a ,, Amintirilor din copilărie,, : fură cireșe din ograda mătușii Marioara , pupăza din pom , ajută Smarandei la tors , din care pricina primește de la fete
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
doar pentru faptul că nu aveam bani să îmi cumpăr o culoare de care aveam nevoie, sau pur și simplu, nu se găsea la magazin culoarea aceea. Aș da aici două exemple; pe Măric Ion, din Bacău, supranumit mai în glumă sau in serios de către unii, Chagal al României, care de mai mulți ani are un stil specific, recunoscut cu ușurință atât prin culorile predominante - ocru, brun, galben, roșu englez, cât și prin forma specifică a detaliilor de desen, cum ar
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pline pe jos de pânze, de nici nu aveai pe unde să calci. Îmi aduc aminte că uneori, mai ales la cină, d-l Vintilă, nu venea cu nici un recipient în traistă, și noi ne cam supăram, mai mult în glumă decât în serios, iar Emil Pavelescu, un pictor deosebit de valoros, îi și spunea mai răstit: Lecitina, Bibicule !!! Bineînțeles că d-l Vintilă se cam supăra, dar oricum ne descurcam noi și altfel, apelam la rezervele proprii și ne luam de la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
că, opunându-se fățiș antisemitismului promovat la Iași înainte de al doilea război mondial, studentul Gheorghe Zamfir a fost arestat, condamnat la moarte și salvat în ziua execuției de niște colegi temerari, organizându-se o evadare de la cinematograf? (Nu era o glumă, toți din grupul lui au fost împușcați pe colina Repedea, de unde este atât de frumos Iașul. Când l-am văzut pe Zamfir pentru prima oară eram împreună cu un coleg de-al său, doctorul S. Blumenfeld, care mi-a spus: "Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iau la dreapta. În sală rumoare, râsete, iar Eftimiu către adunare, cu o mirare imensă pe față: eu nu știu la ce vă gândiți voi, dar faptul e fapt, cum nu sunt atent,personajele mele o iau la dreapta. O glumă nevinovată, construită și ea tot cu tehnica echivocului, a făcut scriitorul nonagenar Al. Cazaban, invitat la o reuniune literară de la Casa Scriitorilor, pe la începutul anilor ’60. A fost poftit în prezidiu, unde se aflau, după cât îmi amintesc, I.M. Sadoveanu, Tudor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cețuri, apoi și-a pus din nou ochelarii, iar și i-a scos, și tot astfel de vreo trei, ori după care a spus candid: pe dumneata te rog să mă ierți, dar nu te văd bine! Culmea e că gluma lui Cazaban s-a dovedit pre monitorie, căci la puțin timp după întâm plarea de la Casa Scriitorilor, și fără legătură cu ea, înaltul activist a fost debarcat din funcție și trimis la munca de jos. Dincolo de elementul anecdotic, sunt de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
spun că, în plan literar, autorii nordici - Hamsun, Sigrid Undset, spre a nu mai vorbi de Ibsen sau de Strindberg - exercitau asupra lui Titel o mare atracție și în general Nordul, ca ținut spiritual, îl fascina, noi punând aceasta, în glumă, pe seama unei transmiteri genetice. Cum de nu? Cu înfățișarea lui, ziceam, colegul nostru trebuie să fi avut un îndepărtat strămoș care coborâse, pe meleagurile bănățene, de undeva de la Septentrion. Lucrul cert este însă că Sorin Titel a parcurs în sens
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
este că, fiind cum era, și nu altfel, încânta cu prezența sa pe toată lumea. Oriunde apărea izbuc neau exclamații bucuroase, o însuflețire veselă se instala, toți cei de față precipitându-se către el pentru a-i prinde vorbele de duh, glumele, înțepăturile, emisia neistovită de umor. Cam în felul acesta, îmi închipuiam, va fi fost întâmpinat Creangă în mediile prin care circula, între prie tenul meu și marele clasic eu văzând, tipologic, un șir de clare asemănări. Velea a fost bine
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
conducea cu mâini ferme gruparea sa literară nu prea numeroasă, dar nespus de turbulentă și de sâcâitoare pentru autoritățile culturale ale vremii. O conducea cu mâini ferme, într-adevăr, stârnind chiar, câteodată, în rândul membrilor ei „de rând“, mai în glumă, mai în serios, protestele celor care-l acuzau de cezarism. Îmi amintesc cum într-o iarnă, la Sinaia - cred că era iarna lui 1972 -, navigam între două vile de pe Cumpătul spre a media între el și Vintilă Ivănceanu, care „se
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lume nebărbierit sau fără cravată, dacă-l vizitai la vilă te conducea, când plecai, până la treptele de la intrare. Amănunte, știu, dar exprimau un stil. Moldovean de obârșie, epicureu, profesorul Vicol era și un om de spirit. Gusta vorba de duh, gluma subțire, cultiva ironia și autoironia. În sala cantinei de la Cumpătul rămăseserăm odată numai noi, după prânz, să ne bem cafelele, când am intrat pe ușă două superbe tinere în căutarea cuiva care nu eram nici eu, nici profesorul Vicol. Înalte
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
nu-l deranja. Din contra, masa lui parcă îl inspira. Îi făcea bine. Domnul doctor a poruncit menajerei să-i lase masa așa, să nu-i amestece hârtiile, că-i fuge ordinea! râdea Doamna cu musafirii care, se vede, acceptau glumele sau poate adevărul spus lor de tovarășa de viață a celui care greu își găsea liniștea pentru a se mai și odihni. Adrian Maniu era și devenise un obișnuit al casei. Venea entuziast și cu bucurie la prietenul său, deși
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
această viață! Dacă veți veni aici îmi veți face o mare bucurie și apoi ne vom putea întoarce acolo 144 împreună. Aici, Niccolò, nu veți avea altă treabă decât să admirați locurile și apoi să vă întoarceți acasă, să faceți glume și să radeți. Dar nu vreau să credeți că trăiesc că un ambasador, nu; pentru că mereu am vrut să fiu un om liber. Mă îmbrac uneori în robe lungi, iar alteori în robe scurte; călăresc singur, cu servitorii pe jos
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
anii 1970 în a aprecia importantă istoriei familiei și în a o include în curricula, lăsând că mesajul său să se răspândească printre colegii de la alte discipline 1. Situația este în prezent foarte diferită, și ceea ce odinioară se numea în glumă la scoperta americană della famiglia italiană 2 ["descoperirea americană a familiei italiene"] a condus în mod constant la o creștere a cercetării și publicării în domeniu asigurată de autori italieni tineri. De o importanță deosebită în încurajarea interesului italienilor a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
III în Sala sporturilor din Roman. Ghinion, băieți. V-am depistat. Mai grav e că pe cei doi impostori cu fluier, Marius Murariu și Claudiu Tabacariu, i-am regăsit pe lista arbitrilor de perspectivă a Federației Române de Handbal. O glumă extrem de proastă a celor care i au propulsat acolo. Personajele despre care vorbim ar fi trebuit să arbitreze un meci dintre LPS Roman și CSS Bacău. Ceea ce au făcut ei nu s-a numit în niciun caz arbitraj, ci o
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Berariu (CSM Suceava) Categoria + 91 kg. Mihai Nistor (SCM Bacău) b. retr. adv. 1 Petrișor Gănănău (Pandurii Tg. Jiu) 205 OCTOMBRIE EVENIMENTUL LUNII: ȘTIINȚA MUNICIPAL BACĂU CÂȘTIGĂ TITLUL DE CAMPIOANĂ MONDIALĂ UNIVERSITARĂ LA VOLEI FEMININ HANDBAL 1 OCTOMBRIE Se-ngroașă gluma: Știința MD Bacău - UCM Reșița 29-32 (10-15) Nicio șansă nu le-au lăsat vicecampionii României jucătorilor lui Gabriel Armanu în partida de vineri seara. Semnalul l-a dat din primul minut portarul Cristian Antonaru, omul meciului, acesta având în față
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
dorința antrenorului, un coordonator de joc, pentru a pune în valoare atacanții, care să înscrie cât mai multe goluri. Un coordonator de joc bun ar face legătura mult mai ușor între faza de apărare și cea de atac.” Întrebat, în glumă, dacă un astfel de jucător ar avea rolul de a evita „bubuiala” mingilor între compartimente, Daniel Scânteie a afirmat: „Asta e părerea unora. Eu spun că, dacă am înscris 40 de goluri în tur, asta înseamnă că au fost și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
-și sporise numărul membrilor. În noiembrie, Gane ia parte la cel dintâi banchet ce a avut loc în casele lui Titu Maiorescu cu prilejul celei de a patra aniversări a societății "Junimea". Probabil că acum Gane a fost proclamat în glumă (la sugestia lui Pogor) "președintele celor nouă" membri ai "Junimii", despre care se spunea că nu pricep nimic din ceea ce se scrie și se discută. 1868. Deși i se oferă, sub noul guvern, postul de președinte de secție la Curtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cerca să-l înădușe cu pergamente 5. Bine te-am găsit, bre comis! Să trăiești, chir6 paharnice! La mulți ani, arhon 7 spatar! Și cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru. Afară, luminație, focuri bengale, muzici, transparente 10 cu portretul lui Vogoride și norod, de nu puteai răzbate cu sufletul. În dricul 11 entuziasmului de comandă ce se manifesta pe strade, ieșirăm și noi de la banchet, numai buni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
petreacă cu Balica. Într-o zi, după înscăunarea sa, Vodă Cuza îl întâlni pe stradă și-i adresă următoarea întrebare: Bună ziua, moș Balica, ce-ți mai fac chirapleșii? Rău fac, Măria Ta, răspunse Balica, a lipsit unul dintre dânșii. Această glumă repetată de însuși Vodă Cuza l-a făcut celebru pe Balica. După desființarea curței de întărituri, am fost numit prefect la județul Suceava și apoi transferat în aceeași calitate la Dorohoi. Toate aceste funcțiuni le-am ocupat rând pe rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iepuri, și așa se întâmpla; vorbele lui se împlineau mai totdeauna. Într-o zi de iarnă am organizat un haitaș 54 în pădurile moșiei Dersca. După prima bataie în care nu căzuse nimic am făcut un dejun copios la care glumele și mai ales paharele s-au cam prea încrucișat, așa încât Schmid al nostru s-a îmbătat lulea. Pornind apoi amețit cum era la a doua bataie, căzu jos și țevile puștii lui lovindu-se de o piatră se îndoiră și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de el. Mai figurau în ceata noastră colonelul Gadela, supranumit Vădana, fiindcă era lat în șele ca o vădană; Costache Tucidide, poreclit Cățeaua, fiindcă era rău de gură, gata să clămpănească 57 și să împroaște pe tovarășii săi cu felurite glume pipărate; Petrache Lochman, un bătrân cu inimă de copil, victimă vecinică a Cățelei; colonelul Grigorie Sturdza, vânător egoist care la goane ieșea totdeauna din linia pușcașilor, ca să-i vie lui mai întăi dihăniile; în fine, Costică Șuțu, un tip sui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]