10,921 matches
-
1990, Arnould et al., 1992, Arnould et al., 1998) sau chiar mai mult, anomalii de eliberare a oxigenului la nivelul țesuturilor (Coleridge-Smith, 1997) pot conduce ulterior la apariția modificărilor peretelui venos varicos. Lezarea endotelială se repercută asupra componentelor conjunctive din intimă și, respectiv, asupra mediei. Mecanismul prin care, la nivelul aortei, endoteliul lezat eliberează PDGF (eng. Platelet Derived Growth Factor - factorul de creștere derivat plachetar) care determină migrarea celulelor musculare netede din tunica medie în intimă poate fi extrapolat și la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
repercută asupra componentelor conjunctive din intimă și, respectiv, asupra mediei. Mecanismul prin care, la nivelul aortei, endoteliul lezat eliberează PDGF (eng. Platelet Derived Growth Factor - factorul de creștere derivat plachetar) care determină migrarea celulelor musculare netede din tunica medie în intimă poate fi extrapolat și la nivelul peretelui venos (Milroy et al., 1989). Mai mult, se presupune că celulele musculare netede care vin în contact, prin lipsa endoteliului, cu monocitele sanguine, își amplifică proprietățile de fagocitoză (Jurukova, Milenkov, 1982). Alte studii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
abordare complexă a structurii venelor varicoase safene comparativ cu venele normale, prin histologie completată cu morfometrie (Travers et al., 1996), sunt considerate de referință în aria literaturii de specialitate dedicate bolii varicoase. Conform acestui studiu, venele varicoase safene prezintă ariile intimei, ale mediei, ale întregului perete și ale lumenului mai mari comparativ cu venele normale. Diferențele afectează regiunile proximale și distale, dar nu sunt însoțite de modificări în grosimea peretelui. Acest fapt sugerează că dilatațiile care apar în boala varicoasă nu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unui alt segment vascular. În venele varicoase safene există alterări semnificative în morfologia peretelui, proximal și distal, leziunile fiind depistate și în diferite tunici. Venele safene varicoase sunt mai mari, mai largi, cu o arie transversală mai mare a tunicii intime și a tunicii medii (și consecutiv cu un volum mai mare). Aria lumenului depinde nu numai de tensiunea și presiunea transmurală generată în perete (Kim et al., 2005), dar și de creșterea în aria peretelui, dată de hipertrofia/hiperplazia elementelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în perete (Kim et al., 2005), dar și de creșterea în aria peretelui, dată de hipertrofia/hiperplazia elementelor constituive, ca țesutul muscular, care contracarează forța de distensie. Creșterea ariei lumenului sugerează că, în varice, echilibrul dintre componente este distrus. Grosimea intimei, mediei și a întregului perete nu înregistrează diferențe semnificative între venele varicoase și venele control. Totuși, variabilitatea crescută a grosimii peretelui venelor varicoase a fost observată, aceasta reflectând, posibil, diferite stadii ale procesului varicos. La nivelul unei vene varicoase, regiunile
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Rezultatele raportate indică faptul că venele control nu au prezentat variații regionale, în schimb venele varicoase au relevat arii semnificativ crescute ale tunicii medii și, respectiv, ale peretelui în totalitate, în regiunile proximale comparativ regiuni distale, fără diferențe între ariile intimei (Kim et al., 2005). Într-un studiu recent dedicat structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) se raportează dilatarea lumenului, îngroșarea generalizată a pereților și hipertrofia tunicii endoteliale, modificări responsabile de protruzia peretelui în lumenul venos, sub formă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
atât în vene varicoase, cât și la nivelul venelor control (Khan et al., 2000). • Modificările matricei extracelulare fibrilare: colagen, elastină În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au prezentat o dezvoltare marcată a matricei extracelulare fibrilare atât la nivelul intimei, cât și la nivelul mediei. Pentru sublotul 1 - varice simple, dacă la nivel intimal fibrele de colagen au fost dispuse compact, în tunica medie aranjamentul lor a fost fascicular, printre celulele musculare netede, uneori invadând și rupând stratul muscular al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
implicat numai o parte din peretele venei. Chiar cînd peretele venos a fost predominant varicos, au fost prezente unele arii normale, cu menținerea formării de fascicole musculare normale. Pentru sublotul 2 varice complicate, colagenul produs a determinat îngroșarea evidentă a intimei, pe fondul hiperplaziei colagenice, instalându-se transformarea hialină. În paralel, a fost prezentă și hiperplazia fibrelor elastice. Mai mult, în tunica medie, hiperplazia fibrelor de colagen a condus la disocierea fascicolelor musculare și/sau înlocuirea acestora în totalitate, cu instalarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de hipertrofie și hiperplazie pot asocia modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și atrofie la nivelul peretelui venos este considerată ca o reacție la presiunea și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 49). Intensitatea reacției imunohistochimice a fost crescută și, respectiv, moderată în crosă, vena safenă internă și pachet varicos, și moderată la nivelul venelor perforante. Sub raportul localizării, laminina a fost prezentă nu numai în tunica intimă (cu distribuție continuă, în terioriul membranei bazale endoteliale), cât și în tunica medie (cu distribuție neomogenă, fie tapetând celulele musculare netede, fie dispersat în matricea extracelulară care a separat componenta musculară). Imaginile următoare ilustrează în mod sugestiv prezența diferitelor tipuri
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cantității absolute de colagen (Travers et al., 1996, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Totuși, cele mai multe studii susțin faptul că, în comparație cu regiunile echivalente normale, venele varicoase safene conțin cantități semnificativ crescute de colagen în întregul perete, în tunica medie și în tunica intimă, deopotrivă proximal și distal. Deoarece nu au fost înregistrate fluctuații în lungimea venelor normale, variațiile prezente în lungul venelor safene varicoase par a fi datorate varicelor (varicozităților) în sine. Dezvoltarea varicelor este legată de o producție crescută de colagen, reflectată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
au fost înregistrate fluctuații în lungimea venelor normale, variațiile prezente în lungul venelor safene varicoase par a fi datorate varicelor (varicozităților) în sine. Dezvoltarea varicelor este legată de o producție crescută de colagen, reflectată însă în mod neuniform la nivelul intimei, mediei și, respectiv, a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să putem aprecia / evalua concentrația de colagen și elastină ca un index pentru conținutul general. În paralel cu creșterea cantității de colagen, media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
frecvent, [α1(IV)]2α2(IV); poate însă să apară și ca [α3(IV)]2α4(IV) sau [α5(IV)]2α6(IV) Perumal et al., 2008). Rezultatele noastre completează datele din literatură, relevând prezența acestui tip de colagen nefibrilar atât la nivelul intimei, cât și al tunicii medii. Dată fiind calitatea de component major al membranelor bazale, identificarea imunohistochimică a permis evaluarea continuității membranei bazale care susține endoteliul și a modului în care celulele musculare netede sunt separate prin componenta colagenică, aspectul compact
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
astfel rezultatele noastre ca semnificative științific pentru stadiul actual al cunoașterii, în principal prin faptul că investigarea prezenței lamininei a fost realizată comparativ în stadii CEAP diferite, evaluarea semicantitativă relevând diferențe semnificative. Astfel, laminina a fost identificată predominant la nivelul intimei, la nivelul membranei bazale endoteliale, în cantitatite redusă, cu o intensitate de reacție slabă, pentru sublotul 1 (varice simple, stadiul CEAP 2-3). Pentru sublotul 2 (varice complicate, stadiul CEAP 4-6), laminina a fost prezentă deopotrivă la nivelul intimei și mediei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul intimei, la nivelul membranei bazale endoteliale, în cantitatite redusă, cu o intensitate de reacție slabă, pentru sublotul 1 (varice simple, stadiul CEAP 2-3). Pentru sublotul 2 (varice complicate, stadiul CEAP 4-6), laminina a fost prezentă deopotrivă la nivelul intimei și mediei, cu o foarte bună reprezentare cantitativă și intensitate moderată/crescută. Aceste rezultate susțin implicarea matricei extracelulare amorfe, prin modificările la nivelul componentelor sale structurale (inclusiv glicoproteinele de adeziune) cu rezultat în proliferare excesivă, în cauzalitatea bolii varicoase. Creșterea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vasculare (Chung et al., 2007). Datele existente indică, pentru vasa vasorum din vena safenă varicoasă, creșterea numărului de vase mici localizate în adventice și în treimea externă a mediei, la care se adaugă dezvoltarea capilarelor în relație strânsă cu tunica intimă (Bigel, Taccoen, 1996, Lametschwandtner et al., 2004, Kachlik et al., 2007). Cercetarea asupra structurilor vasculare a beneficiat în mod incontestabil de dezvoltarea tehnicilor imunohistochimice. Există o gamă largă de markeri endoteliali (factorul VIII (von Willebrand), CD31 (PECAM-1), CD34, CD105, Tie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
EXPRESIA ELEMENTELOR MICROVASCULARE, A VEGF ȘI NOS ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE SIMPLE- STADIUL CEAP 2-3 Examenul calitativ a evidențiat existența unei rețele vasa vasorum reduse la nivelul adventicei, cu extindere modestă în treimea externă a tunicii medii, iar la nivelul intimei s-a observat o marcare intensă a endoteliului vascular. VEGF și NOS au fost slab pozitive la nivelul vasa vasorum. Imaginile următoare sunt elocvente pentru a demonstra profilul microvascularizației, a VEGF și NOS (fig. 138 145). 7.4.3.2
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hiperplazie intimală importantă, degradarea mediei și tromboză, vasa vasorum își modifică traiectul de mai multe ori, în unghiuri drepte, prezintă numeroase constricții circulare, noduri și dilatații, și se dezvoltă evident, masiv, în întreaga medie, cu extindere spre stratul intern al intimei hiperplazice și în trombii organizați, în situațiile în care aceștia există. Rețeaua de capilare are o dispoziție longitudinală la nivel adventiceal, și circulară în medie, iar venulele post-capilare care apar în intimă drenează centrifug spre vasele venoase adventiceale, care formează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
întreaga medie, cu extindere spre stratul intern al intimei hiperplazice și în trombii organizați, în situațiile în care aceștia există. Rețeaua de capilare are o dispoziție longitudinală la nivel adventiceal, și circulară în medie, iar venulele post-capilare care apar în intimă drenează centrifug spre vasele venoase adventiceale, care formează ulterior colectori venoși cu traiect comun vaselor arteriale nutritive. Analiza morfometrică tridimensională (Kachlik et al., 2007) a relevat diferențe dimensionale certe între vasa vasorum arteriale (diametru 11,6-36,6 microni), capilare (diametru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
diferențe nete între cele două subloturi. Comparativ cu venele varicoase simple, la nivelul venelor varicoase complicate, s-a remarcat o dezvoltare semnificativă a microvascularizației la nivelul adventicei, asociată cu prezența de vase mici în treimea internă a mediei și în intimă. VEGF a fost inițial descris ca un produs care induce creșterea permeabilității vasculare (motiv pentru care a primit denumirea de factor de permeabilitate vasculară) și care determină un important răspuns angiogenic (Khosravi Shahi, Fernández Pineda, 2008). Gena VEGF produce 5
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
4-6 Reacțiile pentru MMP-2 au fost negative în 3 din cele 5 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 51). Pozitivitate de intensitate scăzută și medie a fost prezentă în celelalte două cazuri, în capilarele de neoformație dezvoltate în intimă și în țesutul conjunctiv al mediei, și la nivelul vasa vasorum adventiceale. Reacțiile pentru MMP-9 și inhibitorul specific, TIMP-1 au fost prezente în toate cele 5 cazuri, intensitatea fiind variabilă (tabel 51). MMP-9 a fost pozitiv la nivel endotelial, discotinuu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tipuri de compuși vasoactivi (histamină, triptază, noradrenalină, prostaciclină, tromboxan A, citokine), a căror prezență poate fi corelată, inclusiv prin capacitatea de a regla expresia moleculelor de adeziune celulară (Meng et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular fiind asociat cu formarea varicelor. Pentru boala varicoasă, mastocitele au fost studiate inițial, în anii 90, în contextul leziunilor tegumentare din cadrul insuficienței venoase cronice. Sub raport patogenic, hipertensiunea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu. În acest context, am considerat oportun să sintetizăm, ca punct de plecare, datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului de colagen din intimă și migrarea celulelor musculare netede din medie spre intimă (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007). Leziunile rezultă, cel mai probabil, din cauza stazei venoase care determină hipoxie intimală, afectând endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]